4,171 matches
-
se va scinda Între o istorie literară care va cuprinde toate teoriile literare pe care le-a cunoscut ultima sută de ani, ca și istoria civilizației europene moderne pentru care literatura scrisă este o probă de dosar incontestabilă, și o antropologie culturală pentru care literatura va fi un document totodeauna interesant. Punct. L’Esprit des péninsules, 2001 Sous la direction de Pierre Bottura, Olivier Rohe. En collaboration avec Juliette Joste, Bernard Quiriny, editions Leo Scheer et Chronic’Art, 2002. Philippe Muray
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate pun în criză deopotrivă personajul (scriitura) și psihologia creatorului modern: un text și o lume care își regizează și își trăiesc dramatic sciziunea, fisura. A tradus în limba engleză poeți
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
și al segmentelor de text, cărora le verifică variabilitatea, ponderea, stabilitatea, poeticitatea și inclusiv gradul de „consistență tipologică”. Probând un orizont teoretic remarcabil, cartea rămâne un instrument de lucru util pentru specialiștii în domeniu. Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare (1999) se remarcă prin atenția acordată aspectelor de viață din basme, legende, snoave, povestiri mitice ș.a., precum și rolului și funcțiilor complexe pe care le au acestea în comunitățile sociale, mai exact în diverse medii și situații concrete
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
și considerațiile asupra vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare, Cluj-Napoca, 1999; Probleme actuale în studierea culturii tradiționale, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu); G. Vâlsan, Studii antropogeografice, etnografice și geopolitice, pref. Andrei
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
îmbogățit propria optică a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221), tezele lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția socială (Vianu, 1929), sau ideea subordonării criteriului estetic celui sociologic al valorii de circulație a melodiilor-tip sau arhetipurilor în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1991). Literatura monografică a satelor noastre și problemele în legătură cu studiul satului românesc. Momente principale. În Sociologie Românească, 5-6, 355-364 (republicat). Chelcea, I. (2002). Privire către noi înșine, ca popor. Pitești: Editura Universității din Pitești. Geană, G. (1996). Școala monografică și antropologia. O relație interdisciplinară și devenirea ei. În M. Larionescu (coord.). Școala sociologică de la București. Tradiție și actualitate. București: Editura Metropol. Gusti, D. (1934). Sociologia monografică, știință a realității sociale. În Tr. Herseni. Teoria monografiei sociologice. București: Institutul Social Român. Gusti
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferitelor grupuri sociale prezintă o anumită uniformitate a conduitelor, vizibilă prin modul predictibil în care se comportă fiecare dintre ei în viața socială. Rolul presiunilor normative în raționalizarea acțiunilor și a conduitelor sociale Una dintre problemele principale ale istoriei, etnologiei, antropologiei și sociologiei o constituie relația dintre acțiunea umană și ordinea normativă a unei anumite societăți într-o perioadă a existenței sale. Pentru a putea funcționa adecvat, orice societate sau grup social trebuie să impună acțiunilor și conduitelor membrilor săi respectarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2001). Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Weber, Max. (1998). Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase. București: Editura Universitas. Zamfir, Cătălin. (1972). Metoda normativă în psihosociologia organizării. București: Editura Științifică. Zamfir, Elena. (1973). Modelul sistemic în sociologie și antropologia culturală. București: Editura Științifică. Abstract The article presents the role of the „brotherhood” Institution in the communithy life from „Mărginimea Sibiului” and the means the normative system became a thinking learned system and action. The importance of the normative system
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau organizate primiri speciale pentru «ministrul» Gusti” (p. 28). În 1969, se stabilește în Franța unde este primit foarte călduros de către Fernand Braudel, care-i oferă un post de profesor universitar. De asemenea, este invitat de Lévi-Strauss, directorul Laboratorului de antropologie socială, să devină membru al acestui laborator. Paul H. Stahl nu amintește decât în treacăt greutățile prin care a trecut și cât de mult a muncit până să ajungă la recunoașterea internațională: „Eram bolnav, ajunsesem ca la cei 1,80
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și a cercetărilor care și-au propus acest tip de analiză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv și poate fi substantivat (sineitateă sau poate să apară în expresii lingvistice precum: „pe sine însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima parte a secolului XX, preocuparea pentru sine s-a extins în filosofie, psihologie și neuroștiințe, tinzând să rezume înțelesurile eului conștient și chiar ale persoanei. Semnificația pentru această orientare este lucrarea lui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau melancolia. Aceeași problemă e pusă în prezent în psihiatrie, în termenii legăturii dintre patologia psihică identificabilă pe Axa I și pe Axa II. Hipocratismul a fost o doctrină medicală care a subliniat importanța pe care medicina o are în antropologie. De altfel, cultivarea trupului sănătos - prin gimnastică -, dar și a trupului frumos, echilibrat, a fost o constantă a culturii grecești, preocupată de ideea de proporție și armonie, în contrapondere cu tendința spre exces (hybrisă tipică spiritului grec. Și tipologia hipocrato-galenică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe sine, la nevoie cu umor și cu o filosofie de viață proprie. Oricum fiecare, orice persoană umană e unică și irepetabilă. De aceea, psihologia persoanei a lui Allport a mai fost numită și „psihologie a individualului”. Ea sugerează o antropologie în miniatură, nefiind centrată pe un câmp doctrinar bine definit. Poziția lui Allport este importantă ca încercare eclectică între ceea ce se realizase până la mijlocul secolului XX și ceea ce se anunța ca nou, pe atunci, în domeniul psihologiei persoanei. 2.2
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei evoluționiste, doctorul Freud din Viena, (Elfemberger, 1994Ă preocupat de neurologie, dar și de hipnoză, ajunge să reactiveze mari teme ale antropologiei romantice, precum importanța visului, dinamismul inconștientului (ca fiind mai important decât conștiințaă; conflictul intrapsihic și problema morală a vinovăției (psihiatria romantică a descris boala psihică drept consecință a culpeiă; rolul major al instinctului. Odată cu psihanaliza sa, Freud relansează interpretarea de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai adaptată societății. Compensări se pot obține și prin tratamente medicamentoase și psihoterapie. Trebuie conștientizat faptul că problema persoanelor cu structuri și comportamente excentrice anormale și chiar deviante nu reprezintă doar o problemă a psihiatriei și psihopatologiei, ci una a antropologiei în general. Perspectiva medico-psihiatrică trebuie să fie într-un permanent dialog cu o perspectivă antropologică a persoanelor anormale, deviante, care nu e constituită însă ca o „specialitate” științifică profesională bine definită, care să își aibă specialiștii săi, corpul său doctrinar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
săi, corpul său doctrinar, limbajul său specific, circumscrierile și etichetările, câmpul de investigație, partenerii etc. În aceste condiții, psihiatrii care se ocupă de tulburările de personalitate nu au decât ocazional parteneri de dialog competenți, din partea personologilor și a specialiștilor în antropologia generală. Capitolul 7 MODELUL DIMENSIONAL AL TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE În medicina psihiatrică este utilizat în prezent, pentru diagnostic și cercetare, sistemul categorial al tulburărilor de personalitate, așa cum e prezentat în DSM-IV și ICD-10. Acesta precizează un număr finit de clase
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a fi în permanență rediscutată și reformulată. Comentarea tulburărilor de personalitate din punct de vedere epidemiologic deși nu conduce până în prezent la concluzii ferme, este o ocazie de a sublinia necesitatea unei gândiri elastice în acest domeniu, larg deschis spre antropologie, care combină rigoarea nomotetică cu comprehensiunea ideografică, schematismul cazurilor prototipice cu ghidajul orientativ al cazului ideal, și care implică evaluatorul, cercetătorul și practicianul nu doar cu știința ci și cu responsabilitatea sa. BIBLIOGRAFIE CASEY P. (2001Ă - The epidemiology of personality
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este înțeleasă ca reprezentând dimensiunea diacron-structurală a personalității, cu tot ceea ce aceasta implică - așa cum s-a comentat în capitolul anterior - atunci rațiunea diferențierii se poate păstra, ceea ce presupune o înțelegere, explicită sau implicită, pentru tot ceea ce înseamnă teren personalistic în antropologie, incluzând valențele sale sanogenetice. 5. Perspectiva integrativă a relațiilor dintre axe și personalitatea normală Relațiile dintre Axele I și II sunt tot mai mult studiate în perspectiva dimensiunilor globale, normale ale personalității și nu doar în perspectiva medicalizării psihiatrice a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ele au fost comentate mai ales din perspectiva populației penitenciare, a celor ce au comis infracțiuni grave, care au ajuns în locuri de detenție de maximă siguranță, dar și din partea unor psihopatologi interesați de infracționalitate în general sau orientați spre antropologie, preocupați de varietatea umană din societatea modernă. Subtipurile lui LYKKEN și BLACKBURN. LYKKEN (citat de MILLON și colab., 1998Ă încă din 1957 distinge psihopatul primar - pe care îl consideră condiționat în mare măsură genetic - de psihopatul secundar sau „sociopat”, în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de Richard Wurmbrandt, dar și alte mărturii, de la Constantin Noica la Aurel State, Belu Zilber sau Marcel Petrișor. Intenția autoarei fiind aceea de a evita ficționalul și literaturizarea faptelor, demersul este în bună măsură al istoricului, ajutat de critică, sociologie, antropologie și, nu rareori, de psihologie. SCRIERI: Călătorie prin oglinzi, Cluj-Napoca, 1989; Zona vie, Cluj-Napoca, 1993; Grădina deliciilor, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1993; Cădere deasupra orașului, Sibiu, 1994; Purgatoriile, București, 1994; Schizoid Ocean, tr. Claudia Litvinchievici, Binghamton-New York - Cluj-Napoca, 1997; ed.
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
Peste aproape treizeci de ani, antologia Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari (1999) reunește texte esențiale ale umorului absurd în literatura română, ilustrate cu desene pe măsură. O direcție esențială a activității atât de derutante a lui C. este antropologia istorică, corelată cu filosofia politică și cu filosofia culturii. În 1992 și 1993, îi apar la Editura Dacia patru volume ale unei culegeri de texte unice în cultura română-Dreptul la memorie, lucrare pregătită încă din 1974 și respinsă de cenzură
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Facultatea de Chimie a Universității din București, după care a lucrat în calitate de cercetător la Institutul „Daniel Danielopolu” din București (1974-1991). Din 1991 este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Și-a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu studiul Balada
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
au dedicat revelării acestui fapt. Maslow amintește că el însuși nu a avut nici cea mai vagă idee despre matematică, drept și estetică până la treizeci de ani, când a citit câteva cărți despre aceste domenii. La fel și istoria sau antropologia (în sensul învățării altei culturi), antropologia socială, paleontologia sau studiul științei pot fi producătoare de experiențe culminante. Ajuns la acest punct al pledoariei, brusc, Maslow atenționează asupra „mitologiei informației”. El susține că imaginea omului de știință trebuie însă să se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]