3,713 matches
-
cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Gălășești a județului Argeș și era formată din satele Babaroaga, Dumbrăveni, Misci și Mozăceni, cu 1620 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală primară și un spital rural cu 30 de paturi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în satele Babaroaga, Dumbrăveni, Mozăceni și Zidurile. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
în 1860 la care învățau 29 de elevi (dintre care 9 fete) și trei biserici, iar principalii proprietari de pământ erau urmașii lui Alexandru Catargiu, Ovanes Christea, Mihail Costea Haret, urmașii lui Gh. Răzmeriță, pr. C. Borcea și Dimitrie Giosanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna sub numele de "Berești-Bistrița", în plasa Bistrița a aceluiași județ, având în compunere satele Berești, Bradu, Climești și Pădureni, cu 2360 de locuitori. Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
situate în zonele de câmpie , sunt unele de tip adunat , gospodăriile găsindu-se dispuse de-a lungul rețelei de drumuri în mod grupat . Cea mai mare paret a moșiei se găsește situată în afara vetrei satului , adică la câmp. BIBLIOGRAFIE 1. Anuarul meteorologic al I.N. M.H. București, 1970; 2. Atlasul climatologic al României; 3. Biroul statistic al judetului Argeș- comuna Slobozia; 4. Date hidrologice de la stația Slobozia; 5. Enciclopedia Geografică a României,( 1980 ), Editura Științifică și Enciclopedică, București; 6. Geografia României, vol
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ. În
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii (câte una greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic. Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului „Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci): Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
și 1330 de locuitori ce trăiau în 309 case. Comuna Valea lui Ion, formată din satele Valea lui Ion, Târzeni, Păscăreni, Boița, Cotreanța, Poiana Negustorului și Frunzeni, avea 1740 de locuitori și două biserici la Târzeni și Valea lui Ion. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bistrița a aceluiași județ. Comuna Blăgești avea 1849 de locuitori în unicul ei sat; comuna Buda avea 1135 de locuitori în aceleași două sate Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
comuna Leontinești, formată din satele Leontinești, Șesurile, Poarta (Poarta-Leontinești) și Dianca (Dealul-Dianca), având în total 805 locuitori. În comuna Leontinești existau 3 biserici (dintre care una veche, de la 1675), și o școală mixtă cu 35 de elevi înființată în 1886. Anuarul Socec din 1925 arată că cele două comune fuseseră între timp unite și formau astfel comuna Ardeoani, cu satele Ardeoani, Dianca, Iliești și Leontinești și cătunele Himieni, Mârzănești și Poarta, având împreună 2196 de locuitori și făcând parte din plasa
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
2089 de locuitori ce trăiau în 542 de case. În comuna existau două școli mixte, una la Buhociu Mare și una la Satu Nou, având în total 40 de elevi (dintre care 6 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Siretu a aceluiași județ, având 2800 de locuitori în satele Bejghiru, Buhocel, Buhociu, Coteni (preluat de la comună Tamași), Dospinești (preluat de la comună Săucești) și Furnicari. Din 1931, comuna avea în compunere satele Bejghir
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug. Ghica, N. Ghica și prințul Al. B. Știrbei. Anuarul Socec din 1925 îi consemnează o populație de 3360 de locuitori în satele Brusturoasa, Burucnișu, Camianca, Ciugheș, Cuchinișu, Palanca, Popoiu, Surdu și Pârâul Ursului. În 1931, satele Palanca, Ciugheș și Popoiu s-au separat și au format comuna Palanca. În
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
având în total 1314 locuitori. În comună existau o școală cu 32 de elevi deschisă în 1868, o moară de apă pe pârâul Certieni și patru biserici (la Blaga, Lărgășeni, Măldărești și Răspochi). În aceeași alcătuire este consemnată comuna de Anuarul Socec din 1925, având atunci 1945 de locuitori, și reședința în satul Blaga, și făcând parte din plasa Găiceana a aceluiași județ. În 1931, satul Lărgășeni a fost transferat comunei vecine Corbița, în comuna Negulești apărând între timp și satele
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori (majoritar maghiari). În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori. Fosta comună Boșoteni avea acum numele de Enăchești, după satul de reședință
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
vecine. La fel, și comuna Borșani avea tot doar satul de reședință în compoziție; acest sat avea 551 de locuitori și o biserică; neavând școală, cei 14 școlari din comună învățau, ca și cei din comuna Bâlca, în comunele vecine. Anuarul Socec consemnează cele trei comune Coțofănești, Bâlca și Borșani, în aceeași configurație în plasa Trotuș a aceluiași județ, având respectiv 823, 665 și 542 de locuitori. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul său a fost inclus în
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, data Marii Uniri. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori. În 1950, comuna a luat numele de "Racila", după satul de reședință, și a fost arondată raionului
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Siret a aceluiași județ, având 2904 locuitori în satele Chetrișu, Fântâneanu, Gioseni, Racova și Tamași. În 1950, comuna a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău; în timp, reședința s-a mutat la
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori în satele Andrieșești, Fântânele și Hemeiuș. În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
1125 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 39 de elevi (dintre care 15 fete) la Itești și 3 biserici, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 1800 de locuitori. Comuna a fost transferată în 1950 raionului Bacău din regiunea Bacău, primind și numele de "Itești", după satul de
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
ce trăiau în 392 de case, două biserici și o școală mixtă cu 13 elevi (dintre care 3 fete). Comuna Onișcani era formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești, Onișcani și Șerbănești, având în total 911 locuitori. Anuarul Socec consemnează cele trei comune în aceeași plasă, fiind organizate astfel: comuna Galbeni, cu satele Buciumenii-Precistei și Galbeni și cătunele Cotu Grosului și Filipești avea 1540 de locuitori; comuna Cârligi cu satele Cârligi și Ruptura avea 2427 de locuitori; și
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și Mărgineni-Luncani, având în total 671 de locuitori; exista în comună doar o biserică ridicată în 1845. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor înconjurătoare Fântânele și Osebiți-Mărgineni, comuna având acum numele de "Mărgineni", preluând câteva sate ale acestora și ajungând la 4250 de locuitori. Ea făcea parte din plasa Bistrița a aceluiași județ și era compusă din
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]