3,431 matches
-
Doar când se vorbește despre el, ca, de pildă, în Evanghelia după Ioan, unde Isus folosește preponderent acest nume pentru a vorbi despre Dumnezeu 252, ori în expresia: patgr to¤ kyríou hQmÄÎn IQso¤ Christo¤, „Tatăl Domnului nostru Isus Hristos” din epistolele apostolice (Rom 15,6; 2Cor 1,3; 11, 31; Ef 1,3; 1Pt 1,3), pater este tradus cu „Tatăl”. Percepția despre tata este un element ce ține de mentalități și, de asemenea, de experiență individuală. Distanță pe care capul familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò pne¤mă (de ex. Fp 2,4; 10,19; 11,12; 19,21; Ap 2,7.11.17.29; 3,22 etc.), iar alteori, tò pne¤mă tò hágion, acesta fiind și numele lui cel mai răspândit în epistolele apostolice și care apare și în Mt 1,18. Alte sintagme în care apare îi precizează personalitatea: - tò pne¤mă to¤ patròs hymÄÎn, „Duhul Tatălui vostru” (Mt 10,20) sau tò pne¤mă theo¤ „Duhul lui Dumnezeu” (Mt 12,28); tò
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se reunea Biserica și, în cadrul acesteia, se bucura de o poziție de cinste. Spre sfârșitul deceniului 50-60, diakonos nu indică o funcție specifică. Paul vorbește de colaboratorii săi ca diakonos ai lui Cristos, ai evangheliei și vorbește de activitatea sa apostolică cu termenul diakonia. Acesta apare între carismele menționate de Paul în Romani, între darul profeției și darul învățăturii. Trebuie să se observe că, în cazul lui Febe, diakonos se referă la o slujire specifică și generală a lui Dumnezeu, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Mai ales această din urmă instituție, cu fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania, merită menționată sub raportul cercetării, în condițiile în care multe din arhivele publicațiilor catolice din România au dispărut după 1944, rătăcite sau dispărute în condiții istorice vitrege. Se adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului de a impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și specifice Bisericii în cadrul presei catolice, influența nunțiului apostolic în finanțarea și apariția unor publicații catolice, în rolul pe care aceste tipărituri urmau să-l aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Am dobândit o perspectivă mult mai clară asupra cercetării în momentul în care am avut acces și am consultat documentele din Arhiva Secretă a Vaticanului (cu precădere fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania), care au făcut lumină în mai multe zone obscure ale cercetării, ținând cont că arhivele publicațiilor catolice au dispărut din România în anul 1944 (unele au ars în incediu, altele au fost rătăcite). Datorită importanței documentelor de arhivă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii exercitate de putere, afirmând că episcopii erau liberi să publice fără aprobarea guvernului scrisorile apostolice și documentele pe care ei le considerau folositoare credincioșilor; guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile pe care oamenii Bisericii le publică, în virtutea rolului lor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
puteau bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, cu sediul la București și Vicariatul Apostolic al Moldovei, cu sediul la Iași, administrat de către un episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, cu sediul la București și Vicariatul Apostolic al Moldovei, cu sediul la Iași, administrat de către un episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de organizare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria, cu sediul la București și Vicariatul Apostolic al Moldovei, cu sediul la Iași, administrat de către un episcop in partibus 261. O altă modificare majoră a modului de organizare a comunității catolice din România a fost decizia de înființare a noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată la 3 martie 1883, în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin Congregația De Propaganda Fide265. Aceste prevederi au fost agreate și susținute de autoritățile politice din România, conștiente de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țărilor participante au răspuns la un chestionar standard, întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au răspuns la un chestionar standard, întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diecezei, de comunitatea catolică din România și cea din străinătate, precum: publicarea Bulei Papale de numire a lui Alexandru Th. Cisar în funcția de arhiepiscop de București 457, începutul construcției Palatului Episcopal 458, instaurarea Monseniorul Auner în funcția de promotor apostolic la data de 30 ianuarie 1927459. Pe parcursul anilor 20, în paginile revistei au apărut o serie de articole referitoare la lupta ideologică și culturală purtată de unele dintre curentele teologice ale vremii (care promovau anumite concepte de teologie socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi și cu ocazia purtării tratativelor pentru încheierea unui Concordat între România și Vatican; s-a intitulat Ce este Concordatul?471. Concluzia acestui material a fost că "respectivele concordate nu constituie raporturile ideale și normale dintre Biserică și stat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
corului mixt al Catedralei condus de L. Müller și de preotul Bronislav Falevski. În urma revocării arhiepiscopului Netzhammer în 1924, preoții din dieceză l-au ales pe C. Auner în funcția de vicar capitular. În 1927 acesta a fost numit protonotar apostolic. În urma exercitării acestor funcții, a fost distins cu unele decorații, cum ar fi: Coroana de Fier în grad de cavaler, acordată de împăratul Franz Josef la 24 martie 1909, L'Ordre Tchecoslovaque du Leon Blanc în grad de comandor, acordat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948 de către nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara și înscăunat în catedrala din Iași la 14 aprilie, același an. Din cauza regimului comunist, pastorația sa a fost scurtă, însă în timpul acesteia, episcopul Durcovici a fost foarte activ, vizitând parohiile din Moldova și încurajând preoții și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la apariție), autorii aminteau: "dorința de a împrăștia lumina și credința bună, stăruința apostolică a conducătorilor, precum și spiritul de jertfă a celor ce au înțeles adevărata valoare a presei morale și temeinice"659. Tot în acel număr omagial, autorii au enumerat așteptările pe care le-au avut pe parcursul tipăririi revistei, adică scopul propus: "multe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]