6,861 matches
-
de acest tip au culminat în ideologia culturală a protocronismului, care a înlocuit practic după 1974 marxism-leninismul ca doctrină oficială a comunismului românesc. Protocronismul reprezintă sinteza mai multor discursuri endemice în cultura și politica românească, de la esențialismul latinist al școlii Ardelene până la naționalismul de tip Risorgimento al anilor 1840, estetica metafizică a istoriei din anii 1860 (o critică a imitării Occidentului, susținută de Titu Maiorescu, 1840-1917, și grupul „Junimea”), până la ontologia etnică a perioadei interbelice 13. Ceea ce începuse într-un mod
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aceea a unui progresist, a cărui viziune este Însă mărginită de faptul că n-a văzut caracterul revoluționar al clasei muncitoare, ca eliberatoare a societății de plăgile pe care le combătea el. Tov. N. David atacă În studiul consacrat Școlii Ardelene concepțiile fundamentale greșite ale acelor istorici burghezi care consideră Școala Ardeleană drept un produs al unirii religioase a românilor din Ardeal cu catolicisrnul (Ă). Alt volum, - Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu de Silvian Iosifescu - cuprinde o lecție despre cei doi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
faptul că n-a văzut caracterul revoluționar al clasei muncitoare, ca eliberatoare a societății de plăgile pe care le combătea el. Tov. N. David atacă În studiul consacrat Școlii Ardelene concepțiile fundamentale greșite ale acelor istorici burghezi care consideră Școala Ardeleană drept un produs al unirii religioase a românilor din Ardeal cu catolicisrnul (Ă). Alt volum, - Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu de Silvian Iosifescu - cuprinde o lecție despre cei doi poeți de seamă ai Începuturilor literaturii românești În Muntenia.În poezia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
kantian de ariditatea celui al Criticii rațiunii pure. Acțiunea Junimii pentru orientarea culturii naționale în spiritul umanismului european, așa cum se exprima acesta în primul rând în mișcarea de idei din Germania, se situa în continuarea unei opere inaugurate de cărturarii ardeleni. Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian s-au format în școli deja puternic impregnate de ideile kantiene. Ei au căutat sprijin și îndrumare în scrierile lor de etică, filosofia istoriei și dreptului, estetică sau pedagogie în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de zile studiului scrierilor lui Kant. Mai importantă mi se pare totuși sublinierea că ideile lui Kant erau invocate în primul rând drept punct de sprijin al preocupării pentru cultivarea rațiunii în vederea emancipării omului și a educării cetățeanului. Acei învățați ardeleni în cărțile cărora găsim primele referiri la Kant nu au studiat neapărat chiar lucrările filosofului german. Se știe că unii dintre ei au receptat ideile lui Kant prin mijlocirea scrierilor lui Wilhelm Traugott Krug, un luteran liberal care a ocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tinere. În maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor impudice, Ștefan Agopian propune un scurt remember narativ (Despre penicilină și timbre). Zonele fierbinți ale socialului și politicului sunt abordate de Alexandru Vlad, Mihai Dragolea, Maria Sângeorzan, Florin Iaru, T. D. Savu, Florian Ardelean. Un îndemn la Iubire - izvor al vieții și învierii adresează părintele Galeriu. Mihai Cantuniari traduce, sub genericul Artiștii și politica, un articol din 1927, aparținând lui Cesar Vallejo, iar Rodica Lascu-Pop dezvăluie, printr-o traducere din Bust Gils, câteva dintre
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: „Nu mă omorâți, dom’ Țurcanu!”2. Aurel Obrejatc "Aurel Obreja" Născut pe 3 martie 1925 în comuna Bicazu Ardelean 2, a activat în cadrul Frățiilor de Cruce Neamț și a fost arestat pe 15 mai 1948, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în urma procesului din februarie 1949. A fost trimis pentru executarea pedepsei la Târgșor și afirmă că, dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
29, 87, 122, 125-126, 131 Argeș 15 B Bacău 29, 87, 160, 193 Baia Mare 29 Baia Sprie 87, 123, 132, 196, 209 Bardizag (localitate în Armenia bizantină) 145 Băcești 186 Bălți 145 Bârlad 198 Beiuș 29 Bicaz 115-116, 159 Bicazu Ardelean 161 Blaj 29, 173 Boroaia 114 Borzești 115, 116 Botoșani 22, 106, 149 Brad 29 Brașov 12, 29, 42, 53, 57-60, 79, 81-82, 89, 126, 188, 192, 195-196, 235-236 Bucecea 119 Buchenwald 161 Bucium 147 Bucovăț 171 București 21, 23
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
etc. -, se pune problema dacă numele editorului, antologatorului etc. trebuie trecut pe coperta cărții sau doar pe foaia de titlu. Dau ca exemplu un caz personal: În 2003, am publicat la Editura Dacia volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
23 decembrie 2007). Data accesării articolului respectiv trebuie menționată În eventualitatea că pagina citată de pe Internet a fost ulterior ștearsă. La fel se procedează și În cazul cărților postate pe Internet: Ilie Rad, „«Întâlnire» târzie cu Raoul Șorban”, În Patriarhul ardelean, http://raoulsorban.wordpress.com (2 ianuarie 2008). De remarcat faptul că, În cazul revistelor sau al cărților electronice, uneori, nu se poate indica pagina, care nu este precizată În varianta electronică. Așa cum spuneam, În străinătate au apărut deja multe lucrări
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gherontie Cotore, Atanasie Rednic. Într-o scrisoare adresată, în septembrie 1757, papei, A. susține originea romană a poporului nostru și latinitatea limbii române, argumente folosite în sprijinul emancipării sociale și naționale. Ele vor fi reluate și dezvoltate de reprezentanții Școlii Ardelene împreună cu o altă idee susținută de cărturarul blăjean: rostul patriotic al studiilor și cercetărilor istorice și lingvistice. A. începe, în 1760, să traducă Biblia. În urma cercetărilor în arhive, a întocmit o istorie a neamului românesc. Din păcate, manuscrisul nu s-
AARON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285140_a_286469]
-
un op juridic (contribuție în degajarea unei terminologii specifice), sunt reevaluate de asemenea postum, odată cu descoperirea manuscriselor nepublicate. Preocupările de ordin filologic, constante, nicidecum de neglijat, îl vor afilia, altminteri, fără echivoc, pe A., la marele curent creat de Școala Ardeleană. În preambuluri ale scrierilor sale, poetul își apropie și noțiuni de teorie literară, el situându-se, în spirit (pre)modern, printre întâii autori români ai veacului ce avansează întrebări privind natura artei, înrâuririle dintre diversele ei forme, rolul versificației ș.a.
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
primește înscrisuri de noblețe, un Toader Bota (Botha, Botta) își avea reședința la Cernești, în Maramureș. Din acesta descinde, se pare, Theodor Botta (Botha), tatăl lui B.; student la Medicină la Viena, hărțuit ca militant pentru emanciparea națională a românilor ardeleni, el se va refugia în Moldova, terminându-și studiile la Iași. Mai târziu, se stabilește la Adjud, fiind medic la Căile Ferate Române. Din căsătoria cu Aglaia Francisc (Franceschi), fiica unui emigrant corsican, are doi copii, Dan Botta și Emil Botta, viitorul
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
dornic să se informeze din surse originare asupra unor probleme de lingvistică, istorie și drept, își însușește, pe lângă limba germană, limbile franceză, polonă, italiană, latină și greacă. Pregătirea umanistă temeinică și aderarea la ideile iluministe îl situează printre exponenții Școlii Ardelene. Ocupă, pentru scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar, în urma neînțelegerilor cu episcopul I. Bob, se reîntoarce la Viena, unde își împarte timpul între strana de cântăreț la biserica Sf. Barbara și cancelaria Consiliului Aulic de Război, în calitate de
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
în parte, cu titlul proiectat De originibus populorum Transilvaniae commentatiuncula, cum observationibus historico-criticis, abordează problema continuității elementului roman în Dacia, ca și latinitatea limbii poporului român. Elaborate clar în concordanță cu programul grupului de cărturari care vor da strălucire Școlii Ardelene sunt și câteva lucrări în domeniul filologiei, între care Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae usui tam domesticorum quam extraneorum accomodata (1812), Teoria ortografiei românești cu litere latinești, precum și Temeiurile gramaticii românești, studiu însoțit de comentariul, parțial elaborat
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
greacă, franceză, italiană, germană, proiect din care nu duce până la capăt decât Lexiconul românesc-nemțesc și, fragmentar, Lexiconul nemțesc-românesc, pentru celelalte volume redactând doar segmente neimportante. În planul activității literare, B.-D. depășește condiția deschizătorului de drum, preconizată în programul Școlii Ardelene. După un exercițiu pregătitor, reprezentat de traducerea unei părți a piesei lui Metastasio Temistocle, el lucrează la poemul, neterminat, Trei viteji și, timp îndelungat, cu reveniri și completări necesare, la Țiganiada, „poemation eroi-comico-satiric, alcătuit în doaosprăzece cântece de Leonachi Dianeu
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
ca întemeietor al literaturii române moderne. Descoperirea târzie a operei a grevat în mod vădit evoluția literaturii române ca valoare conștientă de sine. Atât limbajul poetic, bine articulat în această scriere, cât și narațiunea epică de amploare, căreia „poemationul” scriitorului ardelean i-ar fi putut oferi piste tentante de lansare, s-au definit în mod coerent relativ târziu și datorită necunoașterii acestei opere fundamentale a literaturii naționale. Budai-Deleanu este un om cu desăvârșire occidental, fără a pierde nimic din spiritul țăranului
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
i-ar fi putut oferi piste tentante de lansare, s-au definit în mod coerent relativ târziu și datorită necunoașterii acestei opere fundamentale a literaturii naționale. Budai-Deleanu este un om cu desăvârșire occidental, fără a pierde nimic din spiritul țăranului ardelean.[...] Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă, și Budai îi este un mare înaintaș. De aceea opera lui Budai-Deleanu pare azi așa de modernă și, hrănită cum e din tradiția sătească, deși începută
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
inclus studii despre contribuțiile în această direcție ale lui Ion Creangă, Octavian Goga, N. Iorga, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu. Într-un alt volum, Cultură și limbaj (1986), a urmărit etapele decisive în modernizarea limbii literare, începând de la Școala Ardeleană, continuând cu Gramatica lui I. Heliade-Rădulescu (1828), cu revista „România literară” a lui V. Alecsandri (1855) și cu momentele marcate de B. P. Hasdeu, I. Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia. Limbajul artistic din variantele dramaturgiei lui
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
giuvaergiu olandez” (F. Aderca), ori privindu-l frecvent ca pe un „bijutier medieval” (Pompiliu Constantinescu). G. Călinescu se oprea la voluptatea muzeală a scriitorului, apreciind că pretutindeni „gustul colecționarului e desăvârșit”. Numai E. Lovinescu îl fixa restrictiv sub semnul neosămănătorismului ardelean. În povestirile din Legătura roșie, se încheagă, în orizontul rustic, o lume fantasmatică, aproape aproape ca de umbră, bântuită de un blestem al pământului de care, cu sau fără voie, oamenii se înstrăinaseră. Timpul, supus unei noime străvechi, ființele împietrite
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Ana Ipătescu” din Gherla (1956-1960) și Facultatea de Filologie din Cluj (1960-1965), după care este profesor de limba și literatura română la liceul din Blaj, iar din 1991 la Institutul Teologic Greco-Catolic și la Colegiul de Institutori al Universității „Școala Ardeleană”. Și-a luat doctoratul în științe filologice, în 1982, cu o teză intitulată Andrei Mureșanu. Viața și opera. Cercetător pasionat, riguros, documentat, practicând un pozitivism echilibrat în tot ceea ce a scris și publicat, de regulă despre fenomenul cultural și literar
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
a „dosarului Grama” și a prezenței lui Eminescu în conștiința blăjenilor. SCRIERI: Blajul, vatră de istorie și cultură (în colaborare cu Teodor Seiceanu), București, 1986; Andrei Mureșanu, București, 1988; Eminescu și Blajul, București, 1994; Eminescu, Reșița, 1999. Ediții, antologii: Povestitori ardeleni, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1974; Timotei Cipariu, Discursuri, Cluj-Napoca, 1984 (în colaborare cu Ștefan Manciulea), Pagini literare, postfața edit., București, 1999; Andrei Mureșanu, Poezii, articole, București, 1988, Publicistică, pref. edit., Iași, 2003; Câmpia libertății în literatură, Cluj-Napoca, 1998; Noi vrem
BUZASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285968_a_287297]
-
următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov, 1942; Versurile mele, Brașov, 1943; Poeme pentru Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935, 33-37, 161-162; Perpessicius, Opere, XI, 325, 329-330, X, 268, 272-273; Constantin-Stelian, „Chenar pe marginea războiului”, F, 1942, 9; Paul Georgescu, „Invocări”, ORT, 1947, 15; Piru, Panorama, 74-75; [Cornelia Buzdugan-Hașeganu], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul figurativ al liricii sale, B. nu urmează totuși tradiția înaintașilor săi, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc, O. Goga, Aron Cotruș, tribuni ai luptei naționale și sociale, ci practică o poezie cosmică, străbătută de fiori metafizici, în spirit
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras într-o peșteră, e urmărit de umbra lui Christ. Conștiința, spiritul aștern umbră în edenul păgân al naturii. „Moartea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]