3,633 matches
-
Luciei Șildan din Raymond Chandler ori Așa vorbit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Crișan. S. mai cuprinde o cronică a revistelor, interviuri, articole comemorative sau consacrate unor artiști sălăjeni, comentarii cu caracter politic, istoric, studii de arheologie, etnografie, sociologie culturală. Alți colaboratori: Emil Hurezeanu, Dina Horvath, T. Tudor Topan, Mircea Breban. M. W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289669_a_290998]
-
and Strategies of Resistance”, www.immersence.com. Fontana, Walter, Wagner, Günter și Buss, Leo W. (1995Ă, „Beyond Digital Naturalism”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Foucault, Michel (1996Ă, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, trad. de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, București, Univers. Foucault, Michel (1997Ă, A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Humanitas. Foucault, Michel (1999Ă, Anormalii: Cursuri ținute la Collège de France 1974-1975, trad
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a fost reformulată, în concordanță cu transformările sociale și instituționale, cu schimbările care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu, Ioan Opriș
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spațiul de expunere. Criticile cele mai puternice au venit din partea acelor specialiști care acreditau existența depozitului muzeal ca spațiu rezervat specialiștilor și personalului autorizat, inaccesibil pentru vizitatori. La acea dată intervenția lui Guy Rachet, exprimată și în lucrarea sa Universul arheologiei, identifica situația vînzării unor cantități uriașe de ceramică pictată, de factură elenistică, neexpusă vreodată și care zăcea în depozitele muzeale. Astăzi, alți specialiști atrag atenția asupra faptului că "virtualizarea" muzeului va transforma întreg spațiul din nou într-un depozit, de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în proiectul său, precum și al unui public angajat în păstrarea și asigurarea unui mod de viață echilibrat. Integrarea noțiunii de memorie și tradiție într-o viziune etnografică, artistică, dar și de arheologie industrială conduce la necesitatea consolidării prezenței unor "muzee ale societății", așa cum s-a reușit în Canada, Franța, Polonia sau România prin înființarea unor Complexe în aer liber, dintre care cel mai important este Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" din
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
49. OPRIȘ IOAN, Ocrotirea patrimoniului cultural, Ed. Meridiane, București, 1986, p. 104, 108. 50. B.C.M.I. 1 / 1934 și Revista Muzeelor și Monumentelor nr. 2 / 1979. 51.VORONA GHEORGHE CURINSCHI, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996. 52. RACHET GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977. Capitolul II 1. Semnificativ în acest sens este articolul lui DEBORA J.MEIJERS "The Museum and the Exhibition: the latest gimmick by the arbiters of taste, or an important culturalphenomenon?", în Thinking about Exhibitions, ed. Greenberg
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Dunării Tulcea. Muzeul Banatului Timișoara Muzeul Țării Crișurilor Oradea Muzeul de Artă Brasov Complexul Muzeal de Științele Naturii Constanța Muzeul Județean Ialomița Slobozia Muzeul Județean de Artă Ploiești Muzeul Vrancei Focșani Complexul Muzeal Bucovina Suceava Muzeul de Istorie Națională si Arheologie Constanța Muzeul Județean Buzău. 2. O serie de muzee de importanță națională sau regională nu mai aparțin de Ministerul Culturii și Cultelor. Începînd cu anul 2003 acestea au intrat sub administrarea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de recherche de l'IUFM de Lyon" în Publics et musées, nr. 5, 1994 PROUDHON, JOSEPH P., Principiul artei și destinația ei socială, Ed. Meridiane, București, 1978 PRUT, CONSTANTIN, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 RACHET, GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977 READ, H., Semnificația artei, Ed. Meridiane, București, 1969 READ, H., Originea formei în artă, Ed. Univers, București, 1971 RIEU, ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, La documentaion française, Paris, 1988 RIVIÈRE, GEORGES H., La muséologie, Dunod
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
abia în 1913 reușind să ocupe postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Varșovia, a cărei secție rusă a fost transferată în 1915 la Moscova, iar apoi la Rostov pe Don. În 1918 contribuie la înființarea Institutului de Arheologie, al cărui rector devine în 1920, predând în același timp la Universitate și un curs de limba română pentru studenții de la secția de romanistică. A obținut titlul de doctor cu o teză despre Grigorie Țamblac. Dificultăți de tot felul i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
magna cum laude pentru filologie clasică). Angajat în învățământul universitar, din pricina originii sociale ca și a atitudinii sale politice este dat afară din facultate în 1952, rămânând o vreme șomer. Spre sfârșitul anilor ’50 va fi cercetător la Institutul de Arheologie din București, dar în urma unui denunț cu privire la opiniile sale anticomuniste, în 1961 se vede implicat într-un proces politic, sub acuzația de „încercare de lovitură de stat”; împreună cu prietenul său Edgar Papu va fi condamnat la închisoare pe viață. Eliberat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287406_a_288735]
-
acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom întreprinde - o spune chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului intelectual, academic și public american: „un dicționar explicativ al limbajului actual”. O „arheologie”, ar putea sugera un foucauldian, fiindcă Bloom însuși, în ciuda proastei sale păreri despre postmodernism, a folosit noțiunea, ca și pe aceea de discurs. Voi reveni mai jos cu un citat extins. O critică (ideologică) a ideologiei, ar putea sugera un
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-i pe toți în activiștii tuturor cauzelor „contraculturale” și deci politic corecte. Spre sfârșitul acestei viziuni cuprinzătoare și sumbre, Bloom revine la chestiunea limbajului, pentru a-i semnala locul crucial în întregul său proiect: „Am încercat să ofer schița unei arheologii a sufletelor noastre așa cum sunt ele”. Iar soluția întrevăzută de autor pentru grava criză a spiritului american este, în mod paradoxal pentru cineva care vituperase istorismul (confundându-l oarecum cu istoria, până la urmă), recursul la istorie, chiar dacă nu e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate sub stăpânire habsburgică, călătorește până la Neapole și la ruinele Pompeiului și face o temerară descindere, evocată memorabil, în craterul Vezuviului. La Roma aprofundează, între 1808 și 1812, studiul Antichității și al culturii neoclasice, cunoaște arheologia, arhitectura și istoria artelor, deprinde artele plastice în atelierele pictorului Michele Keck și ale sculptorului Antonio Canova, cercetează arhive și biblioteci (face excerpte la Vatican), se instruiește în arta poetică, cu abatele Tarengi. Pătrunde în saloanele vremii, venind în contact
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice (despre spectacole muzicale și teatrale din capitala Moldovei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
forțe, nu încetează să-i utilizeze energia în folosul lui, să o estompeze, și, în final, să o distrugă" 21. Reproșul pe care Jean Burgos îl face lui Gilbert Durand este că, în "Structurile antropologice ale imaginarului", el face o "arheologie a imaginarului", fără a se preocupa de imaginar "în dinamica și structurarea lui, în devenirea lui, ci numai în structura și stabilitatea lui" 22. Pentru Jean Burgos, imaginarul nu mai este o structură de imagini, ci "o structurare a imaginilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șase profesori, organizându-și programele de studii către sfârșitul veacului al XIX-lea în trei secțiuni: filologie clasică, filosofie și istorie (în secolul XX vor mai apărea secția de filologie germanica - 1910, de filologie română - 1920, de istoria artei și arheologie - 1931, respectiv Institutul de Filologie și Istorie Orientala & Slavă - 1930)51. Să mai spunem că în conformitate cu reglementările legale din 1890-1891, durata studiilor atingea un minim de patru ani (practic se dublă față de perioada anterioară), în care studenții trebuiau să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]