3,682 matches
-
însoțite uneori și de imagini. Se presupune că ar fi o cronică a dacilor - menționează nume de regi daci și toponime dacice. Specialiștii - istoricii și lingviștii - le consideră în general falsuri moderne. Astăzi se află depozitate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din București, de mai bine de un secol. Originea tăblițelor este obscură și controversată. Cei care susțin autenticitatea inscripțiilor de pe ele se împart aici în două categorii: cei care care consideră că tăblițele de plumb de astăzi sunt
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
au ajuns în Tezaurul de la Moscova, vreo 40 ar exista încă în Banca Națională, fie au fost topite. Nu se cunoaște exact perioada în care a fost lansată pentru prima dată ipoteza falsurilor. Alexandru Vulpe, actualul director al Institutului de Arheologie din București, consideră drept origine a acestei idei perioada lui Vasile Pârvan, care „"le văzuse și el și credea că sunt falsuri. Generația după Pârvan, la fel, le-a considerat niște falsuri din secolul al XIX-lea. Noi le putem
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Institutul de Arheologie și Istoria Artei este o instituție de cercetare academică din Cluj-Napoca. În primele zile ale anului 1990 a început procesul renașterii Academiei Române, instituție națională de referință pentru știința și cultura românească, fondată în 1866. Fostele institute de cercetare ale Academiei Române
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
națională de referință pentru știința și cultura românească, fondată în 1866. Fostele institute de cercetare ale Academiei Române, afiliate vremelnic pe lângă universități, au revenit la vechea lor matcă, sub jurisdcția celui mai înalt for științific și cultural al țării. Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, înființat la 3 martie 1990 prin hotărâre guvernamentală, împreună cu Institutul de Istorie „George Bariț”, este continuatorul și moștenitorul științific și al tradițiilor din domeniul cercetării promovate încă din 1920 de Institutul de Istorie Națională, Institutul
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
încă din 1920 de Institutul de Istorie Națională, Institutul de Studii Clasice sau Seminarul de Istoria Artei. La 1 mai 1949 institutele de cercetare clujene din perioada interbelică au fost reorganizate fiind incluse în nou înființatul Institut de Istorie și Arheologie, al cărui obiectiv principal a fost cercetarea istoriei României cu specială privire asupra istoriei Transilvaniei, noua instituție aflată sub egida Academiei Române având sectoare de istorie veche și arheologie, istorie medievală, istorie modernă și contemporană, precum și un sector de istoria artei
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
au fost reorganizate fiind incluse în nou înființatul Institut de Istorie și Arheologie, al cărui obiectiv principal a fost cercetarea istoriei României cu specială privire asupra istoriei Transilvaniei, noua instituție aflată sub egida Academiei Române având sectoare de istorie veche și arheologie, istorie medievală, istorie modernă și contemporană, precum și un sector de istoria artei. Directorii Institutului de Istorie și Arheolgie din Cluj-Napoca au fost între 1949-1973 academicianul Constantin Daicoviciu, urmat apoi de academicianul Ștefan Pascu (1973-1990). În epoca interbelică, dar mai ales
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
Istorie și Arheolgie din Cluj-Napoca au fost între 1949-1973 academicianul Constantin Daicoviciu, urmat apoi de academicianul Ștefan Pascu (1973-1990). În epoca interbelică, dar mai ales în a doua jumătate a secolului XX, la Cluj a activat o valoroasă școală de arheologie, de istorie antică și studii clasice, care s-a bucurat de recunoaștere în lumea științifică internă și internațională, fiind reprezentată de ilustre personalități ca D.M. Teodorescu (1881-1947), Bela Posta (1862-1919), Vasile Bogrea (1881-1926), Marton Roska (1880-1961), Ștefan Bezdechi (1888-1958), Constantin
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
ilustre personalități ca D.M. Teodorescu (1881-1947), Bela Posta (1862-1919), Vasile Bogrea (1881-1926), Marton Roska (1880-1961), Ștefan Bezdechi (1888-1958), Constantin Daicoviciu (1998-1973), Kurt Horedt (1914-1991), Ioan I. Russu (1911-1985), sau Istvan Ferenczi (1921-2000), ce aparțin unei generații de studioși în domeniul arheologiei și istoriei vechi, care în aceași timp erau și dascăli, formatori a unei pleiade de specialiști, cercetători și universitari. Noua generație și-a făcut debutul pe marile șantiere arheologice inițiate de Institut în perioada postbelică, între aceștia numărându-se Ion
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
din Cluj era ocupată de profesorul Virgil Vătășianu (1902-1993), care din toamna anului 1955 coordona grupul de cercetători de la Secția de Istoria Artei a Academiei Române Filiala Cluj, instituție autonomă, ce va fi inclusă ca sector a Institutului de Istorie și Arheologie. Secția, iar ulterior Sectorul de istoria artei, coordonate de academicianul Virgil Vătășianu, au avut ca membri pretigioși cercetători ai domeniului: Cornel Irimie, Ana Maria Haldner, Gheorghe Arion, B. Nagy Margit, Teodor Ionescu, Marius Porumb, Nicolae Sabău, Kovacs Andras, Ștefan Matei
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
ulterior Sectorul de istoria artei, coordonate de academicianul Virgil Vătășianu, au avut ca membri pretigioși cercetători ai domeniului: Cornel Irimie, Ana Maria Haldner, Gheorghe Arion, B. Nagy Margit, Teodor Ionescu, Marius Porumb, Nicolae Sabău, Kovacs Andras, Ștefan Matei. Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca are în prezent două departamente: 1. Istorie veche și arheologie și 2. Istoria artei.
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
domeniului: Cornel Irimie, Ana Maria Haldner, Gheorghe Arion, B. Nagy Margit, Teodor Ionescu, Marius Porumb, Nicolae Sabău, Kovacs Andras, Ștefan Matei. Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca are în prezent două departamente: 1. Istorie veche și arheologie și 2. Istoria artei.
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
(în trecut Muzeul Județean Deva, continuator al Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara) este un muzeu județean aflat în Deva, județul Hunedoara, România. Este organizat în trei secții: istorie, științele naturii și artă, fiind în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național. Sediul "Muzeului Civilizației Dacice și
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
Deva, Francisc Geszty. Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comitatului Hunedoara necesitau de multă vreme crearea unei instituții menite să le depoziteze, să le întrețină și să le pună în valoare. În anul 1880 s-a înfiițat "Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara", care după doi ani, în 1882, reușește să fondeze o colecție de antichități. "Societatea de Istorie și Arheologie" beneficiază de sprijinul lui George Bariț, care contribuie cu donații în bani și cărți. În paralel cu colecția de
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
să le întrețină și să le pună în valoare. În anul 1880 s-a înfiițat "Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara", care după doi ani, în 1882, reușește să fondeze o colecție de antichități. "Societatea de Istorie și Arheologie" beneficiază de sprijinul lui George Bariț, care contribuie cu donații în bani și cărți. În paralel cu colecția de antichități, se constituie și colecțiile de etnografie, de mineralogie, de paleontologie și de ornitologie. Colecțiile muzeului erau depozitate într-o casă
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
artă este găzduită de aripa dreaptă a Palatului Prefecturii. Secția de științele naturii este găzduită de anexa principală a Castelului Bethlen. Secția de numismatica a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
(n. 8 noiembrie 1951, Mediaș) este un arheolog și istoric medievist din România. Lucrează la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului), Vințu de Jos (mănăstirea dominicană și castelul Martinuzzi), Teiuș (mănăstirea franciscană), cetatea Oradea, cetatea Râșnov etc. Este un animator de reviste de specialitate (Mediaevalia Transilvanica, Arheologia Medievală), promotor al unor programe de cercetare privitoare la Hațegul medieval, elitele medievale românesti din regatul Ungariei, bisericile medievale (seria "Arhitectura religioasă medievală din Transilvania"), promovarea disciplinelor de medievistica în pagini web. Este autorul unor studii în domeniul castelologiei, monasteriologiei
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
sa domnie ne este prezentată și de Herodianus, istoricul grec. Viața lui Didius Iulianus de dinaintea accederii sale la putere ne este prezentată de culegerea anonimă Historia Augusta. Ceea ce aflăm din "Historia Augusta" ne este confirmat de inscripțiile latine și de arheologie. Crescut de Domitia Lucilla, mama lui Marcus Aurelius, Didius Iulianus a devenit consul în 175, după începuturi de cariere destul de notabile. Protejat fiind de mama lui "Marcus Aurelius", apoi de Marcus Aurelius însuși, Didius Iulianus a efectuat misiuni militare în
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
la Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca, în urma susținerii tezei „Elemente laice locale în pictura religioasă din Moldova, secolele XV-XVI“, elaborată sub conducerea acad. prof. dr. Virgil Vătășianu. După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol“ din Iași (1967-1976), apoi în calitate de cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ ca asistent, lector și conferențiar din 1976 până în prezent. A predat cursurile universitare de „Istoria artei românești și universale“ și „Etnografie românească
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
la Râmnicu Sărat (în 1956), a urmat cursurile Facultății de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1956-1961). În anul 1971, a obținut doctoratul în istorie. După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi, ca cercetător științific principal I al „Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997). A fost profesor universitar de „istorie contemporană și relații internaționale” la Universitatea
Gheorghe Buzatu () [Corola-website/Science/305343_a_306672]
-
expoziției-concurs prilejuită de ediția a IV-a a acestor saloane. Andrei Sârbu devine unul dintre purtătorii de cuvânt al grupului “Zece” înființat la sfârșitul anului 1991. În ultimul deceniu de viață artistul își îndreaptă atenția spre trecutul ținutului natal. Seria “Arheologie” asupra căreia Andrei Sârbu va lucra până în ultima zi, reprezintă o noua manifestare a talentului sau. O primă abordare a motivelor inspirate de vestigiile trecutului pot fi depistate încă din 1987 în lucrarea “Piatra istoriei”. La finele anului 1998, Fundația
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
Muzeul Județean Ialomița deține un patrimoniu arheologic dobândit în urma cercetărilor sistematice, sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecția de arheologie este constituită din obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic (mil. V î.Hr.) și până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII). Cea mai mare parte dintre obiectele aparținând acestei colecții sunt expuse astăzi la Muzeul Județean în cadrul expoziției
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
secole, cât și diferitele evenimente istorice petrecute. Muzeul deține și o colecție de numismatică cu piese republicane și imperiale romane, bizantine, turcești, bulgărești, austro-ungare și românești din bronz, sau argint. A existat și există o preocupare deosebită pentru lărgirea patrimoniului arheologie prin desfășurarea unor activități de cercetare științifică și restaurare pe șantierele arheologice de la: Bordușani-Popina (preistorie), Săveni - La Movile (preistorie), Bucu-Popină (protoistorie), Platonești-terasă (protoistorie), Platonești - tumul (populații alogene pe teritoriul țării noastre), Stelnica-Grâdiștea Mare (perioada getică), Platonești-necropolă și Vlădeni-Popina Blagodeasca (cultura
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
bronz, semnate: Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin. Samovare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână. O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru - Pictor și colecționar". "IALOMIȚA - STUDII ȘI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE, ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI MUZEOLOGIE" continuă seria "Ialomița - Studii și Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie și Etnografie" inaugurată în 1977. Specialiștii muzeului și colaboratorii lor își aduc onest contribuția la studierea diferitelor aspecte de cultură și civilizație ale zonei, integrate patrimoniului național
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
serie de copii au putut înnopta în Sala deinotheriului a muzeului. O altă acțiune a fost participarea la expediția Dakhla. desfășurată în Maroc , alături de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANIC-CLUB, de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constantă și Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca. Serialul educativ "Ce și cum" (titlu original: "Was ist was") este transpunerea televizată a seriei de cărți ilustrate cu caracter enciclopedic " Ce și cum" publicată în România de editură Rao
Da Vinci Learning () [Corola-website/Science/314604_a_315933]