3,380 matches
-
fină 24610000-3 Explozibili preparați 24611000-0 Pulberi propulsive 24611100-1 Combustibili cu propergol 24612000-7 Diverse tipuri de explozibili 24612100-8 Dinamita 24612200-9 TNT 24612300-0 Nitroglicerina 24613000-4 Rachete de semnalizare, rachete antigrindină, �� emițător pe timp de ceață și articole pirotehnice 24613100-5 Cartușe fonoacustice 24613200-6 Artificii 24615000-8 Fitile, capse detonante, inițiatoare și detonatoare electrice 24.62 Cleiuri și gelatine 24620000-6 Cleiuri 24621000-3 Gelatine 24621200-5 Adezivi 24.63 Uleiuri esențiale 24630000-9 Uleiuri esențiale 24.64 Materiale chimice 24640000-2 Substanțe chimice pentru pentru fotografii fotografii 24641000-9 Plăci și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
24521400-6 │Produse cosmetice 24521500-7 │Produse pentru îngrijirea pielii 24521600-8 │Șampoane 24521700-9 Produse pentru îngrijirea părului 24521800-0 │Produse pentru igienă orală sau dentară 24521900-1 Rachete de semnalizare, rachete antigrindină, emițător pe timp │de ceață și articole pirotehnice 24613100-5 │Cartușe fonoacustice 24613200-6 │Artificii 24615000-8 │Fitile, capse detonante, inițiatoare și detonatoare electrice 24620000-6 │Cleiuri 24621000-3 │Gelatine 24621200-5 │Adezivi 24630000-9 │Uleiuri esențiale 24640000-2 Substanțe chimice pentru fotografii 24641000-9 Pulbere pentru extinctoare de incendii 24661220-3 │Agenți de stingere a incendiilor 24661230-6 Încărcătură pentru extinctoare de incendii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
fină 24610000-3 Explozibili preparați 24611000-0 Pulberi propulsive 24611100-1 Combustibili cu propergol 24612000-7 Diverse tipuri de explozibili 24612100-8 Dinamita 24612200-9 TNT 24612300-0 Nitroglicerina 24613000-4 Rachete de semnalizare, rachete antigrindină, emițător pe timp de ceață ��i articole pirotehnice 24613100-5 Cartușe fonoacustice 24613200-6 Artificii 24615000-8 Fitile, capse detonante, inițiatoare și detonatoare electrice 24.62 Cleiuri și gelatine 24620000-6 Cleiuri 24621000-3 Gelatine 24621200-5 Adezivi 24.63 Uleiuri esențiale 24630000-9 Uleiuri esențiale 24.64 Materiale chimice 24640000-2 Substanțe chimice pentru pentru fotografii fotografii 24641000-9 Plăci și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții lui Alfred de Musset, București, 1930; Roland Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
nu indigneze pe scriitori. Marile calități ale culegerii de versuri Zile slăvite nu scuză totuși o serie de lipsuri (...). Atunci când autorul încearcă să înfățișeze din «birou» realitatea vie a țării noastre, versurile sale devin banale, plate, se ivesc șabloanele și artificiile literare de proastă calitate (...). Cronicarul nu a ținut seama de o cerință fundamentală a criticii - aceea de a aprecia o lucrare în primul rând după tendința ei generală. Sunt binecunoscute aprecierile făcute de tovarășul Stalin în 1929, cu privire la broșura Întrecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
temut: e vorba de libertatea furată, pseudo-libertatea, care trebuia câștigată milimetru cu milimetru, prin subterfugii literare dintre cele mai năstrușnice. Era vorba mai mult de ingeniozitate în comunism decât de libertate, de fapt. Sclavia politică era evitată cu măiestrie prin artificii literare. Din acest punct de vedere, estul si vestul se aseamănă: ambele ajung la artificii literare, deși aceasta se întâmplă din rațiuni foarte diferite. După anii 1990, fascinația dispare și se instalează un sentiment acut de derută. Imaginația nu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
literare dintre cele mai năstrușnice. Era vorba mai mult de ingeniozitate în comunism decât de libertate, de fapt. Sclavia politică era evitată cu măiestrie prin artificii literare. Din acest punct de vedere, estul si vestul se aseamănă: ambele ajung la artificii literare, deși aceasta se întâmplă din rațiuni foarte diferite. După anii 1990, fascinația dispare și se instalează un sentiment acut de derută. Imaginația nu mai e supusă tăcerii și nici comunismului. Fostele literaturi comuniste fac o baie de libertate, sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă folosesc de termeni ca Modernism ori postmodernism fiindcă ei n-au înțeles pentru mine. În ce privește, însă, conștiința istoriei, mie mi se pare că istoria nu face decât să crească. Atunci când am scris Hawksmoor, s-a considerat o glumă, un artificiu că am scris un roman plasat în trecut și prezent concomitent. În ultimii douăzeci de ani, însă, au apărut o mulțime de romane istorice cu un picior în trecut și altul în prezent. Acum e chiar un gen în sine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sufletului și al sensibilității. Muzica vorbelor e la tine mai degrabă ca un balsam, decât ca un strigăt. Mă gândesc la unii poeți, care construiesc rime pe o silabă și o prepoziție, un pronume și o conjuncție, jerbe de sunete, artificii de cuvinte. Tu alegi un dincolo-de-cuvânt... MK. În volumul meu recent The Chine fac și eu toate aceste lucruri, deci presupun că ar fi cazul să le iau apărarea. Mă gândesc că importantă este însă linia pe care o tragem
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o “problemă moral-psihologică”, dar sunt și unii care cred că este aproape în exclusivitate o “problemă socială”. Diversitatea opiniilor referitoare la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
excremente de privighetoare, petale de șofran, oxid de fier extrem de toxic ce determina îmbătrânirea timpurie a tenului. Sprâncenele rase erau desenate cu cărbune, dinții erau colorați în negru, în vechime, (dinții albi erau vulgari), ulterior s-a renunțat la acest artificiu. Un accesoriu nelipsit era evantaiul cu imprimeuri deosebit de frumoase, folosit frecvent în dans. Menirea gheișelor era aceea de a crea atmosferă, de a destinde clienții prin trăiri estetice, de a sugera erotismul. Nu aveau voie să se îndrăgostească, altfel nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la alegorie, Ț. evoluează spre o proză poetică în sens esențial, care, ca și poezia modernă, nu poate fi repovestită, parafrazată ori rezumată și reclamă o lectură literală. Pe de altă parte, recurgând la autoreferențialitate, la înscenare și la deconspirarea artificiului generator de ficțiune, scriitorul face foarte devreme operă de pionierat în materie de textualism. Culegerea Exerciții conține proze scurte, descifrabile ca mici alegorii difuze, dar pregnante, ordonate după un scenariu biografic ilustrând vârstele omului. Ultimele trei piese pot fi citite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
încearcă să forțeze o revelație izbăvitoare. Dar transcendentul se dovedește inaccesibil: așteptată, epifania nu se produce. În prozele finale ale volumului se conturează totuși o soluție: cea a izbăvirii antropogene, prin acțiunea subiectului (autorul, creatorul de ficțiune), care, operând cu artificiul și cultivând imaginația, se substituie divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
2.1. "Potrivirea" lor / 79 4.2.2. "Asemănarea" lor / 79 4.2.3. "Statornicia" lor / 81 4.2.4. "Caracterul ales" / 83 4.3. Verosimil și limbaj dramatic / 83 4.3.1. Versul în discuție / 84 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului / 86 4.3.3. Motivarea povestirii / 90 5. "Iluzia de prezență" / 92 5.1. Unitatea de timp / 93 5.2. Unitatea de loc / 98 6. Estetica purității / 104 6.1. Definiția tradițională a genurilor dramatice / 105
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
improprii de a face să se nască emoția tragică, aceste două tipuri de recunoaștere în care deznodământul nu este motivat. Ele vor fi, în schimb, de-a lungul întregii istorii a teatrului, abundent exploatate în comedie care admite cu ușurință artificiul. Recunoașterea poate de asemenea apărea prin amintire, fie plecând de la semnele exterioare pe care eroul le descoperă (un tablou, de exemplu), fie plecând de la un lucru care îi este povestit. Atunci scena este înzestrată cu o puternică încărcătură emoțională. Când
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
parte, să disprețuiască arta scenei, care nu este, pentru el, decât o afacere de regie. Nu există nicăieri, în Poetica, o analiză a jocului actorului. Teatrul de text își ajunge lui însuși, fără să mai aibă nevoie să recurgă la artificiile reprezentației. "Cât despre spectacol, care exercită cea mai mare seducție, este în totalitate străin artei și nu are nimic de-a face cu poetica, căci tragedia își realizează finalitatea chiar fără concurs și fără actori. Mai mult, pentru execuția tehnică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a face să acționeze (mașinăriile) cum trebuie". Matematician, arhitect, mecanic, pictor și poet, acest italian a meditat la lecțiile lui Sabbatini, al cărui tratat din 1637, Practici pentru fabricarea unor scene și mașini de teatru, adună la un loc toate artificiile tehnice permițând să se creeze iluzia. Celebru în întreaga Europă, de când a conceput mașinăriile pentru Teatro Novissimo din Veneția, el le realizează la Paris, reprezentată în 1647, pe cele ale majorității marilor spectacole. Sunt decoruri grandioase pe care le concepe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sustrage sacrificiului și determină omorârea în locul său a unei căprioare sau a unei alte victime de acest fel. Ce fel de reprezentație este asta, scrie Racine, să sfârșești o tragedie cu ajutorul unei zeițe și a unei mașinării (adică al unui artificiu scenic) și printr-o metamorfoză, care putea găsi ceva credit pe vremea lui Euripide, dar care ar fi prea absurdă și prea incredibilă printre noi?" Racine a preferat să adopte o interpretare mai credibilă a legendei, cea a lui Pausanias
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asemenea sfârșit i se potrivește mai bine lui Racine căci, după cum explică el însuși, "astfel deznodământul piesei este scos din însuși fondul piesei". Corneille, în 1660, condamnă și el deznodământul cu deus ex machina, dacă nu este altceva decât un artificiu comod la care recurge autorul dramatic pentru sfârșitul piesei pe care altfel nu ar fi în stare s-o termine. El acceptă totuși, ca și Aristotel, intruziunea miraculosului, când preexistă în legendă. De aceea își apără prima tragedie, Medeea, aspru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
versului în teatru, se vor înmulți la sfârșitul secolului. Asupra lui apasă o adevărată discreditare, din cauza pompei și emfazei care îl caracterizează, în secolul al XVIII-lea, când este considerat ca impropriu pentru a imita limbajul vieții. 4.3.2. Artificiul monologului și al aparteului În teatru, se presupune că actorii dialoghează în fața spectatorilor, ca și cum între ei s-ar stabili o adevărată conversație. Monologul, aparteul, care, ca și versul, contribuie la sublinierea artificialului, distrug acest efect căutat. De aceea teoreticienii dramaturgiei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asupra efectului pe care ea îl dorește. De aceea, oricât ar fi de lungă această Narațiune fără nicio întrerupere, ea nu plictisește; ornamentele de Retorică cu care am încercat să o îmbogățesc nu o fac de condamnat pentru prea mult artificiu, iar diversitatea figurilor sale nu te face deloc să regreți timpul pierdut cu ea." Povestirea are totuși apărători printre docți. Chapelain ia cu atât mai multă bunăvoință partea povestirii împotriva celor care o judecă plictisitoare, cu cât ea satisface verosimilul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatorului, în manieră barocă, fiindcă atunci iluzia nu mai este posibilă. D'Aubignac îl critică pe Théophile de Viau care, în Iubirile tragice ale lui Piram și Tisbe (Les Amours tragiques de Pyrame et Thisbé), din 1621, uzează de un artificiu scenic pe care el îl găsește grosolan. Un perete, care apare și dispare odată cu cei doi amanți, ar trebui să delimiteze cele două camere ale lor și să figureze spațiul ce-i desparte. Când peretele este scos, se presupune că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
au păstrat-o, deși ea și-a pierdut orice rațiune de a fi în dramaturgia lor. Cum intrigile lor sunt mult mai complexe decât cele ale grecilor, au fost puși în situația de a se servi de un număr de artificii pentru a da impresia că respectă unitatea de timp și de loc, vorbind de "unități de zi" și instaurând ceea ce Corneille numește, în perioada sa preclasică, "unitatea de oraș". "Dimpotrivă, francezii, cărora nu le plăcea nicicum adevărata unitate de acțiune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]