8,235 matches
-
candelabrul. f) Și astăzi această sărbătoare se celebrează cu câteva zile înainte de Crăciunul creștin, fiind o „sărbătoare a luminilor” care sunt aprinse într-un candelabru special fără brațe și cu opt cupe (în afară de a noua, mai mică, pentru aprindere); notăm asemănările cu descrierea indicată de J. Flavius. În orice caz, sărbătoarea a intrat între marile sărbători (deși izvoarele sale se află în special în cărțile „deuterocanonice”), deși nu a devenit niciodată una dintre cele pe care le-am putea numi „de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
regăsim sub forme puțin diferite în numeroase expresii cotidiene, este o bună ilustrare a pregnanței inconștiente a inițierii, dar face să reiasă de asemenea dinamica specifică, aceea a creativității, în acțiune în existența concepută ca operă de artă. Există o asemănare între artist și copil în aceea că împărtășesc sentimentul de încântare în fața frumuseții lumii. Regăsim la anumiți autori o astfel de coincidență. Astfel, "lumea copil" la G. Vico sau "bărbatul-copil" la Platon 107, care atrag atenția asupra procesului de exaltare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și acela care se desprinde, obnubilat, dintr-un fundal al inimii și al afectului: cel mai adesea invocată este figura maternă sau, în orice caz, una asemănătoare ori care o înlocuiește, o persoană formatoare, un model funcționând după chipul și asemănarea acesteia, cum e mătușa Zumi. Simbioza celor două tipuri de personaje invocate plasează sub semnul legitimității un adevărat cronotop, genuin scriiturii lui Tumanian, întrucât sub asemenea auspicii autorul aglutinează și contopește fapte, oameni, spații, timpuri revolute și totuși, cum lesne
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a pierderii, a morții înseși, moarte pentru care sportivul este inițiat, prin victorii și înfrângeri. Față de obiecțiile lui Platon privitoare la deosebirea dintre divinitate și creatorul de artă, Aristotel (384 î. H.-322 î. H.) vede în activitatea de joc, asemănare, nu o îndepărtare de adevăr, ci o modalitate adecvată de cunoaștere a adevărului, obiectul artei sportive fiind nu realitatea existentă, ci o realitate ideală, posibilă, „în limitele verosimilului și ale necesarului”. Prin competiție, imitarea luptei din război, prin conflict, sportivul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pentru idei și succesul sportiv, datorită codului onoarei, bushido, similar victoriei sportive, fairplay (sportivii japonezi au avut rezultate de excepție la Vancouver, 2010, la patinaj artistic). Există două tipuri ale solidarității sociale, și anume: solidaritatea mecanică, ce are la bază asemănarea indivizilor între ei (sportul în institutele armatei, în institutele școlare, în institutele de detenție, similar antrenamentului războinic), și solidaritatea organică, ce se manifestă în condițiile deosebirii dintre indivizi (sportul din societatea contemporană). Distanța între cele două tipuri de solidaritate: mecanică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
menține și în mileniul al treilea, cultura sportivă reprezintă o formă de deviere a violenței, care transferă lupta reală într-o luptă artistică (importanța suporterilor pentru care imaginea sportivului, devine o formă a eroului adulat). Solidaritatea sportivă mecanică derivă din asemănări, solidaritatea mecanică apare atunci când conștiința individului sportiv se confundă cu conștiința totală a grupului social (sportivi coechipieri, adversari/suporteri) și coincide din toate punctele de vedere cu ea, individualitatea devine nulă, precum este solidaritatea sportivă vizibilă la suporterii împărțiți în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Simptomul depinde de o caracteristică de suprafață și de adâncime în expresia mișcării și în conținutul acesteia și este în relație cu semnul motricității artistice (mușchii unui sportiv arată tipul de probă la care este specializat). Iconul se bazează pe asemănare a motricității artistice cu altă acțiune din existență, Noțiunea de icon este racordabilă procesului de imitație (tipul de vestimentație la hochei, o vestimentație la un dansator pe gheață). Indicii se bazează pe o relație de corespondență cu obiectul și simbolul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
bazează pe o relație de corespondență cu obiectul și simbolul pe convenții, se bazează pe contiguitate (pentru toți pământenii mingea este un index al jocului), orientare în spațiu, timp real, la tipul de probă. Simbolul nu are nici similaritate (icon, asemănare), nici contiguitate (index, contiguitate), ci numai un caracter atribuit (oranj, culoare a fotbalului olandez). Termenii subordonați simbolului sunt: alegoria, însemnul, marca de fabrică, deviza în heraldică, emblema, insignele și stigmatul. Noțiunea de emblemă nu este non-verbală (este folosită cu termeni
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
au umor! (dinamism, creativitate, spirit comun, mobilitate, loialitate). Se observă că umorul vechi rezistă sub o formă de argou modern în sistemul social sportiv, în analiza feed-back-ului, în relația între supraponderabilitate/obiceiuri alimentare, sedentarism și boli, factori de decizie responsabil, asemănările și diferențele între rezultate, sugestii asupra conținutului și acțiunilor din program. Sportul reprezintă un act fizic, un mod de acțiune și un act de relație. Legătura care unește toate aceste vehicule (purtători) nu este nici identitatea calității lor inerente, nici
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
credinței în nemurire. Formele de defulare ale masei de spectatori, ca manifestare a plăcerii și a violenței, sunt determinate fie de constrângeri, fie de nevoia de manifestare a identității, ori a voinței de putere a mulțimilor, care se manifestă prin asemănarea/similitudine, datorate nevoii de putere. Câmpurile semantice sportive trimit spre distribuție, spre modul de expansiune logică; în constituenți imediați, cultura sportivă poate fi prezentată ca un procedeu de descoperire afectivă/injurii, laude, premieri, aplauze, huiduieli. Sursă a conflictului, competiția sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
morală/moral, -de acțiune/om de acțiune, -de strategie/pedagog, -de prestanță socială și psihică/căpitan. Uneori liderul poate fi persoana președintelui sau a managerului grupului. Mai ales în tipurile de jocuri și probe de tip sincron, care cer o asemănare genetică (succesul perechilor frați la dansurile pe gheață la Olimpiada de iarnă 2010). Ceea ce este important este că cibernetica creierului unui sportiv poate fi programată genetic, cultural de sentimente, de idei de concepte, de semne, dar ordinea relațiilor rămâne memoria
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în natură, precum în teatru, schimbă anumite semnificații. Pe de altă parte, scufundarea auditoriului în întuneric, precum și a publicului la spectacolele de patinaj artistic, altfel prezent, ca privitor de TV, propune un tip de teatralitate pentru sport, un spațiu opus asemănării excesive naturale, cu elemente de logică simbolică, vizibile în limbajul gimnasticii și al dansurilor ritmice, precum și al publicului cu fețe vopsite ori cu costume eroice sau de suporteri. Activitatea sportivă face parte din comunicarea individuală și de masă: prin producerea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu Feți Frumoși (unii au ființă doar până la căsătorie). Dorința tinerelor de a fi frumoase și tinere, precum Ileana Cosânzeana se observă în sălile de fit ness, de astăzi, unde apare o reîntoarcere spre o lume unisex, de acceptare a asemănărilor între trupurile perfecte. Cultura sportivă demonstrează că dezvoltarea artei competiției depinde de partea de corp, care lovește un instrument sportiv și creează admirație pentru sine și pentru privitori, corpul sportivului, similar cu al personajului de basm, Făt frumos, câștigă o
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
În același fel, reacționează și Publicul sportiv, o notificare fiind aceea că Publicul sportiv depinde, din orice perspectivă dorește de caracterul ritualic al gestului sportiv (scandal, grup de presiune, gradul de dorință de a descoperi alte jocuri, nevoia/scârba de asemănare, relația cu sportivul, diferențe calitative, cantitative, de modalitate și de relație). La nivelul grupului social, al sportivilor propriu-ziși, al staffului și al personalului de organizare, la nivelul susținătorilor și suporterilor, sportul individual și sportul de echipă capătă un caracter de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cromatică, de aclamațiile suporterilor de transformarea câștigătorului în idol al mass-mediei, un simbol, un semn cu valoare culturală; într-un simbol sportiv pot apare elemente: -de contact (relația dintre o victorie visată și o victorie reală) și -de magie prin asemănare (relația dintre emblemă și victorie). În sport, interpretarea simbolică ține seama de 1.metonimie (schimbarea întregului cu o parte sau a părții cu totul: am făcut parte din echipă sunt câștigător, deci îmi va merge bine sau rău), port culorile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de 1.metonimie (schimbarea întregului cu o parte sau a părții cu totul: am făcut parte din echipă sunt câștigător, deci îmi va merge bine sau rău), port culorile echipei, steagul, cânt imnul sunt suporter și de 2.metaforă, prin asemănare și înlocuire (am făcut parte din echipă, mă gândesc victorie), sunt finanțator al echipei, sunt arbitru al sportivului, al echipei. În cadrul caracteristicilor sportului se creează o socializare prin intermediul unui transfer de sociabilitate din religie către sport și din sport către
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
repetă inepuizabil sacrificiul omului, care trebuie să existe, în lumea devenirii, prin moarte, ritualul sportiv arată puterea sacrificiului eroului solar, Făt-Frumos, iar competiția conține în început, mijloc și un sfârșit miezul central al tainei victoriei. Răspunsul sportiv ar fi acceptarea asemănării sportivului prin sacrificiu cu ființele supranaturale, nemuritoare. Făt-Frumos, sportivul trăiește prin victorie etern, ca o umbră, ca un suflet, înrudit cu divinul, ca un fel de daimon. Ansamblul de concepte și noțiuni cu caracter general, care își dovedesc validitatea sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
antropologie (jocul și măștile), de sociologie (spectacol pentru conducător, pentru popor, ori pentru divinitate), de psihologie socială (succesul televiziunii în defavoarea jocului), de filozofie (rolul mesajului sportiv), de ordine socială (regulamentele) și de la disciplinele comunicării (arte). Reflectarea inversă a realului, non asemănarea duce teoretic la: -trecerea de la problemele creatoare către probleme teoretice; -materialul social apare micșorat și sfărâmat; -între semnificație și material nu există legătură și important este mediul ideologic sportiv, mediul prin care conținutul este prezentat altfel; -sportul nu se mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la: -trecerea de la problemele creatoare către probleme teoretice; -materialul social apare micșorat și sfărâmat; -între semnificație și material nu există legătură și important este mediul ideologic sportiv, mediul prin care conținutul este prezentat altfel; -sportul nu se mai bazează pe asemănare, ci, pe detașare și pe izolare; -poetica sociologică sportivă rată că publicul sancționează pozitiv, ceea ce nu este etic; -direcția formală ține seama de un sistem unitar și de sisteme speciale prin care este prezent limbajul sportiv. Relația simbolică între corp
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
să fie deschis spre dialog cu omul. Dar, dacă omul în esența sa e o ființă dialogică, având capacitatea de a fi într-un raport de dialog cu ceilalți, atunci Cel care l-a creat pe om „după chipul și asemănarea sa” (Gen 1,26) nu poate să fie altfel, decât deschis la dialog. De fapt, Dumnezeu e cel dintâi deschis spre dialog, în manieră permanentă. Dialogul este inițiativa sa. El vrea ca să confirme că „temeiul cel mai profund al demnității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și aici ideea că iertarea și reconcilierea sunt împreună evenimente ce decurg din lucrarea mântuirii lui Dumnezeu. Cea mai evocată și mai spectaculoasă scenă a reconcilierii este oferită de „Parabola fiului risipitor” (cf. Lc 15,11-32), întărită de alte două asemănări: cea „a bunului păstor”, care se bucură de oaia regăsită, și cea „a femeii”, care își găsește moneda pierdută și face sărbătoare. Aceste fapte confirmă atitudinea lui Dumnezeu de a se bucura pentru păcătosul convertit. Confirmarea milostivirii divine continuă prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și proclamarea cuvântului lui Dumnezeu; c) posibilitatea prezenței mai multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
harul lui Dumnezeu. Această convingere nu trebuie să îl facă pe penitent să aștepte de la sacramentul reconcilierii doar efecte psihoterapeutice. El va trebui să aibă mereu în vedere scopul inițial cu care acest sacrament este celebrat. Fără a ignora unele asemănări care există între celebrarea sacramentală a reconcilierii și acțiunea psihoterapeutică, este necesar ca penitentul să facă mereu o distincție clară între acestea două. Totuși, structura de celebrare a reconcilierii, pe care o parcurge penitentul etapă cu etapă, îl ajută pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
particularitățile momentului, ale culturii, sau ale penitentului (vârsta sa, starea vieții sale, gradul de profunzime al vieții sale spirituale) și, în funcție de acestea, propune modele de examinare a cugetului. Apelul la Decalog este referențial, alături de care se pot verifica practicarea virtuților, asemănarea cu Cristos și alte aspecte particulare. Prin astfel de modele, creștinul este ajutat să își formeze o conștiință corectă și să gândească după logica Sfintei Scripturi și a învățăturii Bisericii; d) Să nu se ignore existența diferitelor tipuri de penitenți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un laitmotiv aici) -, pe care o contemplă în agonica ei inconștiență, ale cărei semne pot fi aerul pur și simplu (Se-ngreunează aeru-n otravă) ori spinii lumii treaptă în pierzare, și a se implica în remodelarea ei după chipul și asemănarea gândului său, fiindcă fapta poetului e, după cum se știe, demiurgică. Cețurile, ninsorile gerul, de afară ori din sânge, fac, de asemenea, parte din fenomenele des amintite ale atmosferei din poezia lui Horia Zilieru, a căror prezență poate fi pusă, în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]