10,834 matches
-
trăită ca o dramă. Cu adevărat dramatice sunt conștiința acută a oprimării, sentimentul de revoltă față de stăpânitori, credința în ziua izbăvirii, care dau uneori poeziilor sale accente vaticinare. Nu lipsesc versurile care abordează motive obișnuite ale liricii - contemplarea nemărginirii și aspirația spre o existență înaltă, tristețile provocate de singurătate, de neîmplinirile erotice, reveriile, meditațiile. Toate sunt transpuse într-o rostire simplă, chiar desuetă, cu o minimă grijă pentru elaborarea imagistică și prozodică. Militantismul național este principala temă a culegerii Cântarea suferinței
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția ascultând în genere de criteriul valoric. Remarcabile sunt de pe acum câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai „expresiei”, telurici sau uranici, ironici și alexandrini etc.), ca și înțelegerea criticii
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
rigoarea. Evoluția se vede limpede în Parte din întreg (I-II, 1994-1999), lucrare consacrată literaturii Banatului și care atestă vocația pentru promovarea culturii din zona de vest a țării. Conștient că aici literatura a trăit „mai mult din orgoliu, din aspirație”, el nu pierde din vedere nici faptul că ultimele decenii tind să îl contrazică, adică să afirme o viguroasă identitate a contribuției bănățene. Autorul tabloului regional deține o calitate nu tocmai comună: simțul măsurii, care îl ferește atât de frenezia
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest) și cultivarea ambiguității literare și a iubirii de absolut, ca echivalent al purității (Pur). Simbolului central al ninsorii, expresie a aceleiași aspirații, i se adaugă motive semnificative - moartea, târziul, iubiri învăluite în tristețe -, exprimând o stare de incertitudine și neliniște. Recviem pentru secolul meu se axează pe ideea poetică a damnării și pe unele motive obsedante - noaptea, toamna, soarta. Îngeri indeciși (1995
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate. Cu atât mai mult, argumentează publicistul, se cere un
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
social și rural, unde a cunoscut reușitele sale depline. El are ambiția de a-și apropria și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Vlad Cerbu. Din 1942 face parte din Societatea Scriitorilor Români. Cartea de început, Năvodar de stele, este ilustrativă pentru principala obsesie a liricii lui S.: satul ancestral. E o poezie a teluricului, solidarizând asprimea și duritatea lutului și stâncii cu aspirația către inefabilul ascensional. Tradiționalist în atitudine, tematică și limbaj, poetul refuză totuși bucolicul sau spiritualizarea în manieră gândiristă. Natura, satul, oamenii, cu ritualurile, dar mai ales cu suferințele lor de chinuiți ai pământului - toate au o frumusețe frustă și aspră
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
descoperă lumea înconjurătoare, florile, apa, lumina, farmecul naturii. Cartea constituie o fină radiografiere a vârstei inocente, a inițierii în cotidian (strada, jocurile, grădina publică, gramofonul) și a schimbărilor survenite în vederea integrării în viața obișnuită. Bine prinse sunt apetitul pentru fabulos, aspirația contopirii realului cu fantasticul. Întreaga narațiune reconstituie într-o manieră lirică înfiriparea unei individualități sub protecția tatălui, întrevăzut aproape ca o divinitate. De o cu totul altă factură este romanul de aventuri Naufragiații de la Auckland (1937), a cărui acțiune se
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Încercat, În paginile care urmează, să găsesc un sinergism Între cele două viziuni, În speranța de a obține o sinteză care să combine părțile bune ale acestora. De un lucru sunt destul de sigur. Visul european incipient reprezintă cele mai bune aspirații ale omenirii pentru o viață mai bună. O nouă generație de europeni duce cu ea speranțele omenirii. Aceasta pune o responsabilitate specială pe europeni, genul de responsabilitate pe care părinții noștri fondatori, bărbați și femei, trebuie că au simțit-o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dacă vreți - pe măsură ce noile realități planetare duc la o schimbare a viziunii umane pentru era ce va veni. Ceea ce erau considerate odată virtuțile principale ale visului american sunt În măsură din ce În ce mai mare percepute ca neajunsuri și chiar piedici pentru realizarea aspirațiilor umane, o realitate pe care puțini și-ar fi putut-o imagina cu numai ceva timp În urmă. Decăderea visului american este, În multe privințe, legată inseparabil de apariția noului vis european. Aceasta deoarece chiar defectele vechii viziuni o fac
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dispărut de pe scena mondială. Dar este clar că pentru aproape toate națiunile industrializate, dar și pentru multe dintre țările În curs de dezvoltare, statul-națiune nu mai este singura platformă pentru a exprima părerile și convingerile personale și pentru a realiza aspirațiile personale. Visul european, așa cum vom vedea În paginile ce urmează, este primul vis transnațional care apare În epoca planetară. Dacă mândria națională este În scădere În Europa, nu este pentru că europenii sunt mai puțin Îndrăgostiți de țările lor, ci mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
membrii comunităților lărgite din care universitățile făceau parte. Guvernarea, spuneau studenții reformatori, nu constă În edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești. Filosofi precum ar fi Michel Foucault credeau că În lumea postmodernă cu o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt universale, nu particulare. Accentul lor este pe individ, nu pe grup. Câmpul lor de acțiune este biosfera și nu un anumit teritoriu. Problema reală În cazul Europei este dacă popoarele sale pot sau nu să-și extindă afiliațiile și aspirațiile de la particular la universal și de la local la global. Este posibil să coexiste și chiar să prospere, Într-o lume cu atâtea loialități divizate? În măsura În care culturile locale se simt amenințate de forțele naționale, transnaționale și globale mai puternice, este probabil
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pasionați de drepturile universale ale omului, pe cât au fost generațiile anterioare față de drepturile civile, politice și sociale. Drepturile anterioare nu au fost articulate dintr-odată și Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile umane. Într-un sens foarte real, drepturile anterioare reprezintă codificarea ultimului mare vis uman care a apărut În Iluminism și s-a maturizat odată cu răspândirea capitalismului de piață și era statelor-națiune. Acel vis, care este Încă foarte viu În Statele Unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cultura celorlalți, să creeze relații sustenabile cu natura și să trăiască În pace cu ceilalți oameni. Drepturile universale ale omului sunt reprezentarea legală a noului vis european. Visul european și drepturile universale ale omului formează un tot unitar. Visul este aspirația, drepturile sunt normele de comportament pentru a realiza speranțele de viitor ale europenilor. Realitatea arată cât este de profundă dorința europenilor pentru o nouă poveste despre ei Însăși. Poate visul european să stabilească un echilibru Între particularitatea tradițiilor și valorilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conștient de lupta celorlalți pentru a fi reprezentați și recunoscuți. Rețelele de guvernare pe mai multe niveluri sunt ca niște uriașe laboratoare pentru explorarea empatiei. Acest nou forum de guvernare reușește numai În măsura În care toți participanții pot comunica și empatiza cu aspirațiile și situația celorlalți. Armonizarea intereselor disparate depinde, În mare măsură, de acceptarea luptei comune pentru recunoaștere. Drepturile universale ale omului, la rândul lor, codifica recunoașterea. Nu sunt nici mai mult nici mai puțin decât o exprimare a acceptării „celuilalt”, fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valoarea medie a acestei dramaturgii. Autorul se simte atras de problematica relației individ-colectivitate socială, laitmotiv prezent, în diferite variante, în toate piesele sale. Se pot recunoaște și aici trăsături comune cu creația lui Camil Petrescu, argumentul conflictului dintre individul cu aspirații înalte, vizând atingerea absolutului, și societatea preocupată doar de interese mărunte și imediate oferind substanța pledoariei dramatice. Personajele centrale ale pieselor sunt revoltați revendicându-și dreptul la o existență dacă nu desăvârșită, cel puțin corectă. Omul de prisos și Creditorii
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză. Idealurile apar mai concrete decât valorile și nu au funcții de criterii în evaluarea acțiunilor noastre sau ale altora
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
straturile de jos decât la cei din clasa de mijloc. Aceasta s-ar datora faptului că, în timp ce la clasa de mijloc respectiva cerință constituie un lucru luat ca atare, împlinit, la cele mai sărace ea se situează între realitate și aspirație (Kohn, 1959). Printr-o investigație mai amplă a gusturilor, a judecăților de apreciere și a reprezentărilor mentale ale lumii sociale în Franța, P. Bourdieu (1979, p. 238) constată omologia diferitelor câmpuri de manifestări spirituale la indivizii de același statut material-financiar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fenotipului și psihotipului, chiar dacă nu în sensul indicat de Kretschmer și Sheldon (Allport, 1984). Pe de altă parte, după cum am văzut, aspectul exterior al unui individ este influențat în anumite limite de scara particulară de valori, de interesele și aspirațiile personale, care, la rândul lor, sunt condiționate sociocultural. În expresia lui N. Mărgineanu (1973), între biotip, psihotip și sociotip condiționările sunt reciproce. Continuând și subliniind rolul major al valorilor, atât la nivel macrocultural, cât și la cel de grup și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu doar un mijloc de a atinge alte obiective. Prin urmare, ele pot fi numite și grupuri expresive, adică grupuri în care se îndeplinesc nevoile noastre de exprimare și confirmare a stărilor sufletești, a gândurilor și simțămintelor intime și a aspirațiilor înalt spirituale. În grupurile secundare, care sunt, în general, grupuri mijlocii și mari, raporturile afectiv-emoționale apar mai palide, spontaneitatea și intimitatea mai reduse. Oamenii se angajează în relații cu ceilalți doar cu anumite aspecte ale personalității lor, și nu integral
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unii vorbitori chiar o depășesc, ceea ce îi motivează ca și ei să fie curajoși, să se afirme; c) în timpul convorbirilor grupale, identitatea de grup capătă accent, membrii grupului simt nevoia să o expună și, prin urmare, să practice standarde și aspirații ale grupului exagerate, care nu existau în momentul de debut al discuției. 2) Gândirea de grup (groupthink) reprezintă adoptarea necritică a unor decizii, determinată de gradul mare de coeziune a grupului, de autoritatea liderului, de perceperea unui pericol major din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu liderul formal. Pe termen mediu sau lung, liderul neoficial (informal) tinde să-i ia locul celui formal (oficial). Experiența cotidiană, precum și cercetările sistematice arată că, date fiind responsabilitățile liderului oficial, care niciodată nu coincid perfect cu toate interesele și aspirațiile membrilor grupului, o dată ajuns lider oficial, liderul inițial informal, în cele mai multe cazuri, nu mai întrunește atât de multe simpatii. Cum se spune, nu mai poate mulțumi pe toată lumea. Disocierea lider formal - lider informal se referă la statutul de recunoaștere oficială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În mare măsură, conducerea este o perpetuă tranzacție între lider și colectiv, abordare consacrată (Hollander, 1985) ca model tranzacțional. După cum sugerează denumirea, în acest model de analiză se are în vedere o permanentă tranzacție ce are loc între nevoile și aspirațiile membrilor grupului și oferta de aptitudini și comportamente ale liderului. O tranzacție mai difuză și implicită are loc chiar înainte ca un individ să devină lider, în sensul că se ajunge la concluzia suprapunerii totale sau parțiale dintre potențialitățile insului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a culpabilității. Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia aspecte oraculare sau magic-incantatorii, capătă inflexiuni elegiace sau se lasă transpusă în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]