5,357 matches
-
Matei. Doar, în sfârșit, doar dacă nu avertizăm Miliția. ― Și ce faci cu cadavrul? Îl îngropi în Cișmigiu? Sculptorul își reluă agitat plimbarea. ― Cred că e destul de simplu, se auzi glasul limpede al Melaniei Lupu. Popa dădu sceptic din cap. Bătrâna continuă liniștită: ― N-avem decât să susținem că domnul Panaitescu s-a sinucis. Se întoarseră iute, privind-o cu ochii căscați. Melania Lupu zâmbea fermecător. Motanul își freca blana moale de picioarele ei. Matei avu senzația că privește un tablou
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei avu senzația că privește un tablou. Lipseau doar flăcările din cămin, rafturile lungi cu vase de aramă și un prunc roz-bombon care trage pisica de coadă. ― Fenomenal! exclamă sculptorul. Ce idee! Se uita la ea cu o surpriză nemărginită. Bătrâna își plecă ochii modestă. ― Nu e nimic extraordinar, domnule Matei. Oricui i-ar fi putut trece prin minte, cu condiția să se gândească în liniște. Dumneavoastră erați prea afectat... Își trecu vioaie mâna prin păr: Acum trebuie să ne grăbim
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Avem, bănuiesc, de jucat o mică comedioară. ― Întâi, propuse Melania Lupu, trebuie să-l transportăm pe domnul Panaitescu în camera dumnealui. ― Las' că stă destul de bine și aici, opină sculptorul, căruia îi repugna gândul că ar atinge trupul fără viață. Bătrâna îl mustră dulce: ― Domnule Matei, n-avem voie să facem greșeli. Nimeni nu se sinucide într-un hol comun. Când iei astfel de hotărâri, cred că sînteți de acord cu mine, simți nevoia să fii singur. E o chestiune de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se simtă rău... Valerica Scurtu își aminti că iarna trecută fusese bolnavă de gripă o săptămână și nimeni nu se gândise să-i aducă un ceai. Nici măcar nu-i bătuseră în ușă... Matei izbucni în râs. Prinse în palme umerii bătrînei: ― Hai că-mi placi! Transportară cadavrul și-l întinseră pe pat. Se uitau în jur impresionați de sărăcia interiorului. O masă șchioapă, două scaune ieftine, divanul cu arcurile stricate, un bec simplu fără abajur care atârna sinistru din mijlocul tavanului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fruntea: ― Ce scrisoare? ― De adio, firește, prin care-și ia rămas-bun de la soție. Grigore Popa își adună haina la gât. ― Aiureală! Se strîmbă: Cel mai analfabet grafolog va simți imediat falsul. Caută altceva, cucoană! ― Dar m-ați înțeles greșit, făcu bătrâna ușor vexată. Vom bate scrisoarea la mașină. El însuși obișnuia să-și rezolve astfel toate lucrările. Zâmbi încurcată: Ați uitat cât vă enerva țăcănitul? Când aruncați cu papucii în ușă... Nu mai așteptă răspunsul și luă o foaie de hârtie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Grigore Popa își drese glasul: ― În general, oamenii își pun lațul de gât pentru rezoane mai concrete. ― Aveți dreptate, dar dacă am fi inventat un motiv, Miliția s-ar fi grăbit să-l cerceteze. ― Just! conchise Matei. ― Și-apoi, reluă bătrâna, Panaitescu era un individ ciudat, închis, absent, cam blazat. Un astfel de bărbat ar fi putut... Își înghiți saliva: Hotărârea lui, sânt convinsă, nu va surprinde prea mult. Valerica Scurtu își lipi mâinile asudate de zid. ― Am impresia că visez
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din palme ca un copil. Eram sigură că nu mă înșel. Puse cartea poștală pe masă, luă o bucată de hârtie și încercă să imite semnătura profesorului. După mai multe tentative se declară satisfăcută. ― O să meargă! Ceilalți o priveau muți. Bătrâna duse degetul la frunte: ― Stiloul! Sculptorul îl scoase grăbit pe al lui și i-l oferi. ― Domnule Matei, râse îngăduitor Melania Lupu, gîndiți-vă ce și-ar închipui Miliția constatând că Panaitescu a folosit stiloul dumneavoastră. Pe al lui îl caut
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îl scoase grăbit pe al lui și i-l oferi. ― Domnule Matei, râse îngăduitor Melania Lupu, gîndiți-vă ce și-ar închipui Miliția constatând că Panaitescu a folosit stiloul dumneavoastră. Pe al lui îl caut. Îl găsiră într-unul din buzunare. Bătrâna se așeză din nou în fața biroului. Cu un calm desăvârșit, fără să-i tremure mâna, reproduse dintr-o singură trăsătură de condei iscălitura lui Panaitescu. P-ul în special și parafa complicată erau desăvârșite. ― Fantastic! exclamă sufocat Matei. Asta zic
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Așa! Așa! Aici pe pat e foarte bine. Puțin mai la stânga... Perfect! Clipi privindu-l drept în ochi: N-avem voie să neglijăm amprentele. Sânt convinsă că mă înțelegeți... Valerica Scurtu se apropie cu pași împleticiți: ― Asta ce mai e? Bătrâna lua unul câte unul degetele lui Panaitescu apăsîndu-le pe diferite clape. Explică binevoitoare: ― Doar și-a bătut scrisoarea la mașină. Vor căuta amprentele și le vor găsi. Fiți atent, domnule Matei! Niciodată nu apeși la o astfel de mașină pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe fixator cu mâna dreaptă! O faci totdeauna cu arătătorul sau inelarul de la stânga. Carul, desigur, tot cu stânga... Țineți scama de orientarea literelor! Grigore Popa clătină din cap edificat: ― Pe lângă asta, Vitto Genovese e un copilaș dulce... Părea interzis. Bătrâna pe care de ani de zile se obișnuise s-o nesocotească, o femeie lipsită de interes, bleagă și copilăroasă cu pisicile și brazii ei de Crăciun ― tăia cu o săptămână înainte steluțe și panglici de staniol, bucurîndu-se ca o fetiță
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scaun. ― Din câte îmi dau seama, pregătiți paharul din care Panaitescu și-a sorbit fericirea. Cum faceți rost de cianură? ― M-am gândit și la asta, replică, zglobie ca un cintezoi, Melania Lupu. ― Al dracului să fiu dacă mă surprinde! Bătrâna își consultă modestă manichiura: ― Ne vom retrage fiecare în odaia noastră cinci minute. În acest răstimp, persoana care, în sfârșit, ne poate împrumuta puțină otravă, o va lăsa pe această masă. Totul se va petrece cât se poate de discret
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că la analiză pe cioburile de sticlă se va descoperi otrava. Paharul i-a căzut din mână și s-a spart. Nimic mai firesc. Patul e înalt, iar dușumeaua, goală. Valerica Scurtu se cutremură. Ieși din cameră gata să leșine. Bătrâna își admira opera. ― Cred că n-am omis nimic. Se întoarse spre ceilalți: Mi-aș îngădui acum, evident, dacă-mi permiteți, să-mi exprim câteva păreri. Grigore Popa clătină din cap fără să comenteze. ― Întâi să trecem în hol. Atmosfera
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sculptorul rămase descumpănit, apoi ridică din umeri: ― Duceți-vă dracului! Scoase dopul și duse sticla la gură. Brusc, se răzgândi. În ochi i se aprinse o lumină veselă. ― Nu vreau să se împartă la trei! Cel puțin nu din cauza mea. Bătrâna respiră adânc. ― Să stabilim deci ultimele detalii. Își privi ceasul agățat de gât. Este ora 11. Vom susține că l-am găsit pe Panaitescu... Mă rog, acum circa un sfert de oră. Adică la 10.45. Ne-a intrigat liniștea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un Goya în străinătate?" " Mi-e frică, gândi Valerica Scurtu. Sânt niște șnapani! Am să fiu cu ochii în patru. Cred că mai am niște cofeină în șifonier." Motanul se cățără pe genunchii Melaniei Lupu. "Valerica are nervi slabi, gândi bătrâna. Doru e insolent, domnul Popa, cam morocănos. Va trebui să vorbesc și pentru ei, să alung orice impresie dezagreabilă. Contează enorm... Fii atentă, draga mea." Nu-mi plac oamenii ăștia, gândi Grigore Popa. Nu mi-au plăcut niciodată, iar acum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
concediu? ― Nu. Am o recuperare. Mă gândeam să deretic ca lumea. Cristescu privi uimit în jur: ― Ce să mai dereticați? Femeia își strânse buzele. Răspunse didactic: ― Curățenia nu se face. Se întreține! Azvârli bărbia spre ușă: Unul nu pune mîna! Bătrâna știe de zaharicale și parizerul motanului. Atît! Când e să dea cu mătura o doare subit degetul ori se viră în pat cu o carte. E, chipurile, indispusă. Panaiteasca... Făcu un gest de lehamite: Eu vă spun sincer, mă mir
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un Crăciun, i-am chemat la o felie de cozonac. Abia mă mutasem, credeam că așa se cuvine între vecini. Au zis că n-au timp. Eu, una, știu că nu le-am mai bătut la ușă. Dacă nu era bătrâna, putea să zacă mult și bine! ― Ați remarcat ceva deosebit în comportarea lui? Mă refer la ultimele zile. Valerica Scurtu ridică ochii. Privirea-i strălucea. ― Nu, n-am remarcat. " A simțit ceva! Trebuie să-mi păstrez calmul. Doamne, Dumnezeule! Trebuie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la gură: ― St, draga mea! Ar putea să ne audă. Nici mie nu-mi place... Apăsă pe comutator. Bucătăria se umplu de o lumină tulbure. Valerica Scurtu își înfipse unghiile în părul cleios. ― Scoate-l de-acolo! Nu mai suport! Bătrâna se cocoță pe un scaun și apucă o oală uriașă cu capac. O trânti cu toată puterea de ciment. Zgomotul asurzitor se prelungi câteva secunde. În prag apăru Azimioară înspăimîntat. ― Ce se întîmplă? ― Oh, iertați-mă, se scuză bătrâna, confuză
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
suport! Bătrâna se cocoță pe un scaun și apucă o oală uriașă cu capac. O trânti cu toată puterea de ciment. Zgomotul asurzitor se prelungi câteva secunde. În prag apăru Azimioară înspăimîntat. ― Ce se întîmplă? ― Oh, iertați-mă, se scuză bătrâna, confuză, cu un zâmbet vinovat, mi-a scăpat din mână. Sânt atât de neîndemînatică... * Melania Lupu stinse lumina din bucătărie și intră în hol cu o farfurie de minciunele. Motanul i se încurca printre picioare. Cristescu zâmbi. ― Tocmai mă întrebam
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Melania Lupu stinse lumina din bucătărie și intră în hol cu o farfurie de minciunele. Motanul i se încurca printre picioare. Cristescu zâmbi. ― Tocmai mă întrebam... ― Vai, pe mine mă așteptați? De ce nu mi-ați spus? Îmi pare extrem de rău. Bătrâna înaintă cu pași precipitați. Remarcă privirea lui Azimioară și-i întinse farfuria. ― Vă rog să serviți. Sânt proaspete. Locotenentul refuză încurcat. Pretextă ceva în legătură cu silueta. În fond, nu suporta prăjiturile preparate pe bază de untdelemn: gogoși, minciunele, checurile economice cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
depășea de două ori felia de tort. ― Nici dumneavoastră, domnule maior? Stai, Mirciulică! Motanul i se cățăra pe poale, încercînd să ajungă la farfurie. Melania Lupu îi aruncă o prăjitură pe care pisica o prinse în aer. Intrară în odaie. Bătrâna puse o pernă pe jilțul vechi cu paiul găurit, și-l pofti să șadă. Maiorul luă la întîmplare un album îmbrăcat în catifea verde ― "vert bouteille" ar fi zis Melania Lupu ― și deschise absent prima pagină. ― Când mi-am luat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
familia Panaitescu? ― Prietenă? Melania Lupu zâmbi stînjenită: N-aș putea spune asta... În orice caz, buni vecini. Nu uitați că sânt mult mai tineri. La vârsta mea nu mai interesez pe nimeni. ― Condițiile în care trăiți favorizau totuși o apropiere. Bătrâna clătină capul. Se juca, distrată, cu ceasornicul care-i atârna la gât. ― Se vede că nu locuiți în comun. Fiecare am depus eforturi să ne vedem... Nu, nu ăsta-i cuvîntul! Nu să ne vedem cât mai rar, ci să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care începea lecțiile după 8 și așa mai departe. Ne-am aranjat în funcție de program. Soții Panaitescu îl aveau pe al lor unde nu putea pătrunde nimeni. ― Vă referiți, desigur, la o rezervă pe care au impus-o. ― Într-un fel. Bătrâna își aținti privirea limpede în tavan: Sânt singură de foarte mulți ani. Soțul meu a murit în 1955, iar copii n-am avut. Vreau să spun că aș fi fost dispusă pentru relații mai calde. Nu s-au lăsat însă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea certitudinea că discuțiile nu duc nicăieri, că trebuie abordat un alt gen de anchetă. Un gând tulbure îi aduse pe buze cuvântul "complot" și Cristescu tresări, privi uimit în jur ca și cum impresia ar fi răsărit de acolo, din odaia bătrânei, ar fi generat-o un obiect, o mobilă sau altceva. Melania Lupu continua să zâmbească. Vorbea frumos, o voce care-și păstrase tinerețea, ținea mâinile delicate în cutele capotului. ― ... inutil, bineînțeles. Nici eu nu sânt de acord, mi-e greu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
-mea, care are 81 de ani, stă cu sora lui bărbatu-meu" etc. Când le auzi nu le dai importanță, dar când nu le auzi deloc, sfârșești prin a deveni circumspect. ― Nu cumva această atitudine urmărea să ascundă anumite chestiuni? Bătrâna făcu ochii mari și maiorul completă: ― Ceva ascuns în trecutul soților Panaitescu. Mă gândesc la o discreție impusă de împrejurări speciale. Femeia începu să se joace cu ciucurii de la fotoliu. Se aplecase și printre bucle i se vedea pielea capului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
te ascunzi nu trebuie să ai aerul că o faci. Soții Panaitescu erau discreți pentru că pur și simplu așa aveau chef să fie. Așa fuseseră clădiți. ― Observ că discutați tot timpul despre "ei" ca și cum nu vi-i puteți imagina despărțiți. Bătrâna rămase o clipă cu mâna în aer. ― Aveți dreptate. Nu m-am gândit niciodată la asta... Erau într-adevăr nedespărțiți. În mod curios nedespărțiți, pentru că el lipsea aproape toată ziua. Dar când îi vedeai împreună, simțeai că pentru fiecare celălalt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]