4,262 matches
-
cuprinde. În al doilea rând, am interpretat textul barbian prin prisma propriei "proze de idei" și, ocazional, prin cea a operei poetice, în speță ciclul ermetic din Joc secund (1930). Mai mult, am încercat să înregistrăm, cât mai precis, "situația biografica", a poetului român, plasându-l într-un context istoric și cultural specific, cel al modernismului, în primul rând, în raport cu filozofia bergsoniana, dar și cu teoreticienii "lirismului absolut" (Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, sau Henri Brémond), cu care are legături directe și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
bibliografie de George Gibescu, Editura Eminescu, București, 1976. Thibaudet, Albert, Le bergsonisme, (I-II), Huitième (ed.), Editions de la Nouvelle Revue Française, Paris, 1924. Valéry, Paul, "Notes et Digressions", în Oeuvres, tome I, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1968. Valéry, Paul, "Eupalinos ou l'Architecte" (1921), în Oeuvres, tome ÎI, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1971
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tome I, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1968. Valéry, Paul, "Eupalinos ou l'Architecte" (1921), în Oeuvres, tome ÎI, ediție stabilită și adnotata de Jean Hytier, introducere biografica de Agathe Rouart-Valéry, Bibliothèque de la Pléiade, Éditions Gallimard, Paris, 1971. Valéry, Paul, "Au sujet d'Eurêka", în Variété, I, Editions Gallimard, Paris, 2009. Valéry, Paul, "Avant-Propos", în Lucien Fabre, Connaissasnce de la Déese, Société Littéraire de France, Paris, 1920. Valéry, Paul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
n-ar fi adesea forțată sau bazată pe probe foarte slabe. Lucrările de acest fel consideră adesea că arta autentică sau mare trebuie să se bazeze pe experiență, Erlebnis, un termen care amintește o versiune ușor revizuită a erorii metodei biografice. În plus prezumția că există o corelație necesară între anumite procedee stilistice și anumite stări de spirit se dovedește a fi greșită, de pildă, când vorbesc despre baroc majoritatea cercetătorilor germani pornesc de la premisa că între un limbaj dens, obscur
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
altă parte, un eseu care este pur exegetic trebuie, prin însăși existența lui, să ne ofere o cât de mică judecată de valoare ; iar dacă face exegeza unui poem, să conțină o apreciere a valorii estetice, nu a celei istorice, biografice sau filozofice. Faptul însuși de a dedica timp și de a acorda atenție unui poet sau unei opere constituie în sine o judecată de valoare. Dar puține eseuri exegetice exprimă judecăți doar prin actul alegerii unui subiect. De la "înțelegerea poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
despre unii autori și despre unele dintre operele lor, aranjate cronologic. 334 Mai târziu, Gosse a mărturisit, pe drept cuvânt, că nu-l interesează de fel teoriile lui Taine și a subliniat că a învățat multe de la Sainte-Beuve, maestrul -prezentării biografice. *6 Mutatis mutandis, același lucru e valabil și pentru George Saintsbury a cărui concepție critică era mai aproape de teoria și practica "aprecierii" a lui Pater, *7 și pentru Oliver Elton, a cărui lucrare în șase volume, Survey of English Literature
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe A.A. Potebnea, celebrul lingvist de mai tarziu. Tinerețea lui Hașdeu este una foarte zbuciumata, viitorul savant dând impresia unei figuri de tip romantic (în sensul de personaj excepțional în împrejurări excepționale). Pentru avatarurile sale, vezi, în special, informațiile biografice oferite de G. Mihăilă (1983, pp. 8-58). 1.4. Hașdeu vine în țară în 1856 și, după ce activează o scurtă perioadă ca judecător de Cahul (numit de către N. Vogoride în martie 1858), se stabilește la Iași, unde decide să se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
patru mâini este redusa și, uneori desconsiderată. Personal consider catalogarea acestui repertoriu ca nereprezentativ sau derizoriu pentru literatura muzicală universală, ca fiind o afirmație nefondată, superficială, adeseori făcută datorită prejudecărilor și nu în cunoștință de cauză. Chiar dacă în numeraose studii biografice apar doar referiri generale, corectarea operelor pentru pian la patru mâini compozitori clasici, romantici și moderni vă pune în lumină o apartenență stilistică de necontestat și va încerca să stabilească un loc specific in cadrul general al creației lor.
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
procentul de români titulari ai unei diplome de doctor față de totalitatea titraților sau a celor din afara Belgiei. În fine, în anumite cazuri am căutat să reevaluam carieră românilor cu doctorat la Universitatea Liberă și să adăugăm o seama de detalii biografice, nereținute de autorul articolului din 1943. Așadar, am căutat să reflectăm asupra raportului dintre numărul titlurilor doctorale obținute de români și cel acordat în general de Universitatea Liberă din Bruxelles sau conferit celorlați străini. Ne-a interesat locul de unde vin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
evident, doar atât cât ne-a permis corespondență acestora cu autoritățile române de la Bruxelles, pe care am găsit-o în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cantitative sunt necesare reflecției asupra rolului jucat de Universitatea din Bruxelles în formarea elitelor intelectuale și politice române ale veacului al XIX-lea. În acest sens, dincolo de cifre, ni s-a părut util să completăm prezentarea noastră cu scurte notițe biografice ale unora dintre titularii de doctorat. Fără a fi exhaustiv (sursele vremii nici nu permit acest lucru), demersul nostru a încercat să reconstituie diversitatea domeniilor în care au activat personajele respective, aducând mărturii ce ar putea să susțină ipoteza că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Cuza (deopotrivă profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu- Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. De asemenea, am avut în vedere și câteva date biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a Societății Studenților Români din Bruxelles, ce a văzut lumina tiparului în paginile "Cronicii" din 3 august 190478, pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar apoi că detaliu biografic al "experienței belgiene" încercată de Victor Eminescu. În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au primit răspunsuri parțiale, fragmentare, în fiecare din capitolele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Editura Aius, Craiova, 2004. Vlad, Laurențiu, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909. Angelescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
3124 / 15 noiembrie 1890, în "Monitorul Oficial", nr. 187, 20 noiembrie / 2 decembrie 1890, p. 4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 - 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 - 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și Ministerul Afacerilor Externe de la București cu privire la echivalarea / recunoașterea diplomei științifice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
localismului creator prin Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui bust la Tecuci în memoria folcloristului, iar numărul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Grămadă, Vasile Bogrea, Ciprian Porumbescu, Simion Florea Marian, Epaminonda Bucevschi. Numerele apărute în anii '30 conțin traduceri din opere germane ale lui I. E. Torouțiu, dar și contribuții la rubrica Rectificări pentru istoria literaturii ce încearcă să înlăture îndoielile privind datele biografice ale nuvelistului Nicu Gane, Anton Naum sau Teodor V. Stefanelli (VI, nr. 4-5, 1931), să aducă clarificări privind întemeietorii Junimii sau să scoată la lumină creații inedite (VI, nr. 6, 1931). Pentru colaborarea sa substanțială, redacția revistei aduce mulțumiri profesorului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al lucrărilor L'activité patriote d'Hélène Vacaresco - contribution au folklore roumain en France, Alexandru Macedonski. Viață, atitudini, adversități. Influențele franceze și concepțiile despre artă. Valoarea și modernismul operei. Macedonski și generațiile tinere - prima sinteză biografică a poetului Macedonski, publicată în 1935. În manuscris apar titluri precum: Însemnările elevului Nanu - roman, Ghe. Asachi, Unde dai și unde crapă (piese de teatru), Viața și opera pictorului Henri Catargi, Viața și opera pictorului Rosenbluth Iosif, Nicolae Bălcescu, Pinacoteca
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Enciclopedia Cugetarea. Material românesc: oameni și înfăptuiri, întocmită de Lucian Predescu în perioada 1936-1939 apare ca principală sursă, menționând 41 de producători culturali, 19 din județele nord-moldo-venești ale Vechiului Regat și 22 din cele bucovinene. Autorul reține câteva dintre datele biografice ale celor menționați și titlurile operelor pentru cei care s-au remarcat prin contribuții scrise, fără alte aprecieri sau încadrări în spectrul literar. Frecvența cu care apar numele provinciei poate fi pusă pe seama intenției lui Predescu de a realiza o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1961) “Am stat cu mine însumi, trudindu-mă să desleg întrebările fără răspuns. E nevoie pentru asta de tăcere și singurătate. Desfăcându-mă de tot ce atârnă și întuneca, m-am dus să văd numai cu duhul...” (M. Sadoveanu) · Date biografice: Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani; tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de răzeși din Verșeni. Urmează cursurile școlii primare în Pașcani, gimnaziul la Fălticeni, iar liceul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio legătură cu ideea de repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la tumultul reprezentărilor ideii de eternitate, la drama intim metafizică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se gândea. Pentru a sugera organicitatea operei eminesciene, criticul ar fi inclus postumele în "procesivitatea firească a operei întregi", care ar fi înlesnit viziunea de ansamblu, integratoare, semnificativă. Scriind despre Ion Creangă (Clasicii noștriă, Vladimir Streinu evită sistematic fastidioasele informații biografice asupra cărora au insistat de-a lungul anilor, cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună, mai toți cercetătorii. Spiritul "românesc cel mai nealterat de atingerile lui cu cultura" a avut mult timp parte mai ales de considerații cărturărești
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]