3,547 matches
-
muncitori. În birocrații, muncitorii moderni nu pot vedea că ei au produs un obiect de valoare și, drept rezultat, pot ajunge să se îndoiască de valoarea lor proprie. Weber de asemenea a vorbit despre existența acestei probleme. El a văzut birocrația ca o "colivie de fier" necesară, dar în mod inevitabil prinzând muncitorii în cursă într-o situație depersonalizată. Atât Marx cât și Weber au recunoscut că lipsa controlului oamenilor asupra muncii lor este o sursă cheie a frustrației pe care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
muncii lor este o sursă cheie a frustrației pe care o trăiesc muncitorii moderni. În general, amândoi au crezut că alienarea poate face viața muncitorilor moderni destul de grea. În plus, Marx a gândit că această situație poate semăna semințele distrugerii birocrației; muncitorii se vor revolta și vor înlocui birocrația cu un sistem nou al proprietății muncitorilor. Deși acest lucru nu s-a întâmplat (nici măcar în țările socialiste), știm că muncitorii alienați sunt muncitori neproductivi. Se cunoaște de asemenea că unii muncitori
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe care o trăiesc muncitorii moderni. În general, amândoi au crezut că alienarea poate face viața muncitorilor moderni destul de grea. În plus, Marx a gândit că această situație poate semăna semințele distrugerii birocrației; muncitorii se vor revolta și vor înlocui birocrația cu un sistem nou al proprietății muncitorilor. Deși acest lucru nu s-a întâmplat (nici măcar în țările socialiste), știm că muncitorii alienați sunt muncitori neproductivi. Se cunoaște de asemenea că unii muncitori sunt mai alienați decât alții și că femeile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât alții și că femeile, minoritățile și cei cu educație limitată probabil pot sfârși în roluri alienate. Din fericire, oamenii din organizații au dobândit abilități să se adapteze în mod informal la această situație care parțial compensează trăsăturile alienate ale birocrației. Vom vedea în continuare câteva din modurile în care aceștia reușesc să facă acest lucru. 6.4.3. Perspectiva interacționistă a birocrației Structura formală și informală. Am văzut în definiția birocrației dată de Weber cum arată structura formală a organizațiilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au dobândit abilități să se adapteze în mod informal la această situație care parțial compensează trăsăturile alienate ale birocrației. Vom vedea în continuare câteva din modurile în care aceștia reușesc să facă acest lucru. 6.4.3. Perspectiva interacționistă a birocrației Structura formală și informală. Am văzut în definiția birocrației dată de Weber cum arată structura formală a organizațiilor complexe. Dar perspectiva interacționist-simbolică ne reamintește că organizațiile au, de asemenea, o structură informală pe care oamenii se bazează în activitatea lor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la această situație care parțial compensează trăsăturile alienate ale birocrației. Vom vedea în continuare câteva din modurile în care aceștia reușesc să facă acest lucru. 6.4.3. Perspectiva interacționistă a birocrației Structura formală și informală. Am văzut în definiția birocrației dată de Weber cum arată structura formală a organizațiilor complexe. Dar perspectiva interacționist-simbolică ne reamintește că organizațiile au, de asemenea, o structură informală pe care oamenii se bazează în activitatea lor zilnică, structură care se află în contrast cu ce stabilesc regulile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fiecare în zilele de oboseală, se asigură o marjă de libertate, aceea a unei clipe de repaus sau destindere. Acest mecanism de apărare nu privește numai volumul producției, ci și controlul excesiv, regulamentele tracasante etc. Deși structura formală a unei birocrații conține un set complex de poziții la care sunt atașate norme care reglementează interacțiunea dintre indivizi, nu trebuie uitat că aceste poziții sunt ocupate de oameni, fiecare cu personalitatea lui, interese și obiective proprii, dar și o anumită înțelegere a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
muncă al societății moderne. La cele arătate, trebuie să adăugăm și faptul că școala de orice nivel este o organizație birocratică și, în ea, copiii și tinerii învață ceva pe care în mod sigur nu l-au aflat în familii: birocrația care operează independent de nevoile și dorințele indivizilor. În acest sens, Talcott Parsons argumentează că de natura birocratică a școlii beneficiază societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile secundare în care aceștia sunt cuprinși. În școli, copiii învață ceva care în mod normal nu învață în familiile lor: planificările birocrațiilor care operează independent de nevoile și dorințele oamenilor. În acest fel, copiii învață la ce trebuie să se aștepte în afaceri, firme și în birocrațiile guvernamentale unde probabil vor lucra ca adulți. De aceea, așa cum am văzut, însușirea modalității de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În școli, copiii învață ceva care în mod normal nu învață în familiile lor: planificările birocrațiilor care operează independent de nevoile și dorințele oamenilor. În acest fel, copiii învață la ce trebuie să se aștepte în afaceri, firme și în birocrațiile guvernamentale unde probabil vor lucra ca adulți. De aceea, așa cum am văzut, însușirea modalității de acțiune în cadrul grupului secundar este o altă parte importantă a curriculum-ului ascuns al educației. Școala ca îngrijitor de copii. Una din funcțiile latente ale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" - al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se modernizeze și să se dezvolte, sunt de luat în calcul valori ca inovația, spiritul între-prinzător sau progresul. În faza de descompunere, Gorbaciov s-a ocupat mai întâi de ceea ce a considerat el ca fiind contravalori, spre exemplu alcoolismul și birocrația. În faza de recompunere a pus accent pe două valori-cheie: glasnost și perestroika. A încurajat valori ca eficacitatea, autonomia, responsabilitatea, meritocrația. În sfârșit, a ajuns la concluzia că socialismul sovietic era de nereformat și a fost obligat să recunoască necesitatea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
frază cu "pe vremea mea", schimbul devine imposibil. La început, întâlnim un refuz exprimat de tineri. Înainte de toate, un refuz al autorității, oriunde se manifestă aceasta: în familie, la școală, în politică, în instituții... Apoi, este refuzul sclerozei universitare, al birocrației și al ierarhiilor, al tabuurilor sexuale, al închistărilor, al clasei politice. Este o contestare generală, o "silă" universală, o revoltă împotriva monotoniei vieții, a faimoasei rutine "servici-casă-somn". Dezvoltarea economică nu a dat un sens vieții. Formele democratice practicate nu au
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru o perioadă de zece ani orice persoană suspectată că ar vrea să instaureze tirania. Dêmokratia ateniană mai este caracterizată de trei imposibile: nu există guvern (nici Consiliul, nici colegiul strategilor nu pot fi considerate un guvern propriu-zis), nu există birocrație de stat (nu există administrație, nici funcție publică), nu există partide politice (nu există organizații care să se înfrunte în cursul alegerilor). Ca orice instituție umană, dêmokratia își are ambiguitățile, limitele, contradicțiile, efecte-le sale perverse. Atena este imperialistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
general și departamentele sale rămân la Luxemburg 347". Existența a trei sedii pentru Parlamentul European generează costuri financiare și umane impresionante. Faptul că o instituție trebuie să aibă trei sedii, dintre care două să găzduiască întruniri plenare, duce la o birocrație care afectează bugetul Uniunii. Rivalitățile istorice, dorința de a păstra vechile reglementări, orgoliul și interesul statelor membre pe teritoriul cărora se regăsesc sediile au făcut imposibil un acord pentru stabilirea unui sediu unic al Parlamentului european. Parlamentul are de suferit
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
politică. Organizațiile se constituie ca domeniu de studiu Începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut. Aceste tendințe pot fi remarcate urmărind dezvoltarea studiului sistematic al organizațiilor. Cum spuneam, traducerea În engleză a studiilor lui Weber și Michels (1915) asupra birocrației, precum și studiile realizate de Ph. Selznick (1948) și Încercările lui R.K. Merton (1957) de a schița noul domeniu de studiu reprezintă primele preocupări de delimitare conceptuală și metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai degrabă În ipostaza de executanți ai voinței divine. Capacitatea de acțiune responsabilă și autoritatea sunt asumate imanent În practicile și cunoașterea sociale și este rezultatul unui proces de standardizare a mijloacelor raționale pentru a atinge anumite scopuri (de exemplu birocrația ca mijloc pentru atingerea unor scopuri publice, practicile medicale științifice ca modalități de realizare a sănătății publice). La fel, interesele indivizilor și organizațiilor sunt construite cultural, pe baze raționale (ex. stima de sine, dezvoltarea profesională). Agenții, În sensul de entități
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de semnificații coerent. Violarea (intenționată sau nu) a acestor semnificații și, În consecință, pierderea legitimății devine sursa schimbării instituționale. Modificarea sistemelor de credințe Împărtășite poate fi generată de inconsistența internă a ordinii instituționale - de exemplu contradicția instituțională Între democrație și birocrație, sau Între capitalism și democrație. În același timp, nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar aceasta este În sine o explicație macroculturală, ținând cont de Însăși determinarea socială a intereselor. Totuși, indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Dimensiunile expunerii și a feedback-ului afectează stilul de conducere al liderului și managerului. Dacă estompează cele două dimensiuni, zonele necunoscute domină (domeniul ascuns și domeniul necunoscut) și rezultă un stil de conducere impersonal. Ei bine, așa s-a amplificat birocrația. Ca manager sau lider al organizației știm foarte puțin despre oamenii cu care lucrăm, iar aceștia, la rândul lor, nu sunt interesați să primească feedback-ul din partea noastră. Presupunând că se accentuează procesul de feedback, suprasolicitarea lui fără expunere personală
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
academică din America: "Tinerii americani învață mult mai puține lucruri decît ai noștri. Cu toate astea, în ciuda numărului incredibil de examene, dată fiind orientarea vieții lor școlare, ei n-au devenit acei perfecți susținători de examen care sînt tinerii germani. Birocrația, care presupune examenul de diplomă ca bilet de intrare în imperiul funcțiilor retribuite, se află în America doar la început. Tînărul american nu are respect pentru nimic și pentru nimeni, pentru nici o tradiție, pentru nici o funcție, în afară de realizările personale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
normalitatea românească a normelor europene privitoare la demnitatea și autonomia (nu secesiunea, bineînțeles, să nu cumva să fiu răstălmăcit) provinciei. Iar ca acest lucru să fie posibil se cuvine ajustat rolul dirijist al Ministerului de Finanțe (mamut ineficient, marcat de birocrație și lentoare, când nu chiar de reavoință) și asta, în principal, prin trasarea cât mai exactă a autorității sale, căci, un ministru, oricâtă bunăvoință ar avea, nu poate acționa în afara servituților și constrângerilor desenate de lege. Aici și este, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru a fi înregistrat la direcție. Componența Comisiei Zonale precum și hotărârile ei sunt postate imediat după fiecare ședință lunară. Secțiunea legislativă oferă pe loc textul reglementărilor în vigoare la care se face referire în avizări. Fără cozi, fără nervi, fără birocrație excesivă. În fine, site-ul este un instrument neprețuit pentru specialiști. Cartarea siturilor arheologice printr-un program care utilizează GPS-ul și analiza din satelit, realizată de "Data Invest" Iași, câștigătoarea licitației publice organizată de DCCPCN Iași, cu fondurile obținute
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a exprima o poziție tranșantă într-o chestiune totuși elementară pentru sănătatea democratică a vieții politice de la noi. Să vedem de ce. Cred fără niciun fel de rezervă în valorile liberalismului democratic european, adică în separația puterilor în stat, în minimalismul birocrației, în independența justiției, în transparența guvernării și în libertatea cuvântului. Cred, de asemenea, că integrarea noastră chinuită în familia europeană a fost șansa istorică de a evita derapajele autoritarismului și ale statului dirijat de căpușe politice influente care administrează în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acesta nu este obligatoriu (sub 25 la sută) și, conform acestui eurobarometru, cei care nu se vor duce la vot au declarat, în proporție de aproape două treimi, că principalul motiv este "că nu se simt reprezentați" în masa uriașei birocrații europene de cei desemnați de partidele politice. Să vedem cum stă treaba la Iași, pentru că, acum trendul continental este să pui pe prim-plan identitatea și interesele comunității locale. Iașul a fost în ultimele două decenii, cu firave excepții, ținta
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
decapitat (la propriu!) principiul monarhic, instituind, în loc, o Republică autoritaristă și centralizantă, bazată legislativ pe Codul lui Napoleon (cel care impune preeminența clară a statului în defavoarea cetățeanului, care evacuează credința și viața religioasă din spațiul public și școală, care transformă birocrația în regulă și nou inventata "aristocrație" a funcționarilor publici în clasă privilegiată), a funcționat ca un model pentru noi. Și astăzi, tradiția birocratică, hipercentralizatoare franceză constiuie amprenta esențială a organizării instituționale românești. Tirania Capitalei asupra periferiei (impropriu numită provincie - termen
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]