3,543 matches
-
e un act de irascibilitate, dar de irascibilitate bine practicată. A răspunde agresiunii prin non-violență e un act de voită indiferență, dar de indiferență bine practicată. Același personaj poate fi irascibil În numele blândeții și «pasiv» tot În numele ei. Pe scurt, blândețea, ca principiu neutru, poate colora, În chip virtuos, ambele excese pe care le presupune. Cu condiția justei alegeri a Împrejurărilor” (1988, p. 70). Ultima picătură face să se reverse paharul. (În toate există o limită. Când este vorba de relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de sine Îl reprezintă Încrederea pe care majoritatea celor din jur ne-o acordă, la un moment dat. Μ Un paradox mai greu de acceptat: mai degrabă obținem Îndreptarea celui care pe moment ne-a greșit prin iertare și chiar blândețe sufletească, decât prin dispreț sau ură. Răspunzând cu răutate la răutate, complicăm și mai mult raporturile cu acea persoană. În schimb, bunătatea noastră este un semn de noblețe sufletească, de generozitate, care poate declanșa un proces de reflecție de pe urma căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
putea Îndeplini cerințele unei cunoașteri imparțiale, nealterate, adică ale unei cunoașteri În sine). Μ „N-am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie...” (Iisus). Cuvintele acestea pot să trezească nedumerire, deoarece Iisus este știut ca fiind Întruchiparea binelui, a blândeții și a iertării. Dar credința În ideile lui impune, În mod obligatoriu, o selecție În rândul oamenilor, chiar o divizare: unii animați de setea obținerii desăvârșirii prin credința În mântuire, În Iisus, alții animați doar de o etică biologică (doar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În inima lui reiese și din cuvintele Sfintei Scripturi: „Domnul nu se uită la ce se uită omul, că omul se uită la ce-i văd ochii, dar Domnul se uită la inimă” ( În care, desigur, Îi place să vadă blândețe și smerenie, dușmanele răutății). Μ „Ce-i folosește omului să câștige lumea Întreagă, dacă-și pierde sufletul?” (Iisus). Într-adevăr, ce folos să stăpânești „mări și țări”, dacă pierzi respectul față de tine sau dacă nu poți să domnești peste sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de mai multe ori, din mâna unui copil de alături! Ingratitudinea căprioarei față de acea doamnă a exprimat oare mai mult o incapacitate sau, dimpotrivă, o disponibilitate sufletească? Indiferentă la frumosul fizic omenesc, ea s-a simțit atrasă În schimb de blândețea și puritatea rugăminții din privirile acelui copil de a se apropia de el și de a-i accepta oferta... Μ Registrul stărilor și actelor comportamentale duplicitare este, din păcate, Într-atât de bogat și de subtil În lumea umană, Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să vărs. Să știi, Mina, că și eu am început-o cu vărsăturile. După aceea, mai tîrziu, a venit moartea. (pauză) Hai la înmormîntare. Hai, că dacă ne-a mai lipsi cîte ceva pentru asta, mutre avem sigur. Mina: (cu blîndețe) Ilie, mai bine du-te și dă-ți cu niște apă pe ochi. Ilie: Ce spui? Și dacă mă trezesc? Mina: Păi tu nu crezi că e cazul? Ilie: Bine, mă duc, dar să știi că o să fie groaznic! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mult... nu doarme... e apatică... acum cîteva zile mi-a arătat un rid... pe care nu-l avea... și acum îl are... și-mi pare rău... mă simt vinovat... (privește din nou în toate părțile cu frică) Ea 1: (cu blîndețe și maturitate) Dragule, tu ai vocația vinovăției... ești un adevărat profesionist în arta de a fi vinovat... El 1: Dacă celălalt nu e vinovat, atunci ești tu... Ea 1: Și dacă nu e nici unul vinovat! El 1: Cineva trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
binele... și ne educă... și ne iartă dacă greșim... căci există un conducător... un mare conducător... care ne îndrumă ca un părinte suprem... și ne dă pîinea cea de toate zilele... și băutura... și ne iubește... și ne dojenește... cu blîndețe... și ne apără țara de dușmanii... care ne invidiază realizările... (se aprinde, devine din ce în ce mai patetic, dar și sincer, convingător...!) Și noi îl iubim din adîncul inimii! Și ziua și noaptea! Și în stare de veghe, și în stare de somn
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu blîndețea lui, adică compromisul, renunțarea) Octav, trebuie să iei lucrurile așa cum sînt. Nu se poate face nimic. Octav:...Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache:...Și-atunci, mie nu-mi rămîne decît să... mă culc între aceste atribute
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
credeți? Sau poate sînt eu prea obosit... sau... nu știu cum să vă spun... Supraveghetorul: Ei, cînd o să știți, mai stăm de vorbă... (se duce la punctul lui de supraveghere) Sursa dublă: (îl ia deoparte pe Dosar nr.; cu un soi de blîndețe) Ți-e frică de ce ai putea descoperi în el...? Dosar nr.: (sincer)... Da... poate și de asta... dar... Sursa dublă: Dar ce? Dosar nr.: Mi-e frică... dacă îl văd și pe ăsta, eu ce o să fac? Eu cum o să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
al individului occidental "saturat social" (Kenneth Gergen), posesor al unui sine incapabil de a mai rezista la presiunea unei din ce În ce mai acopleșitoare aglomerări cu caracterele celorlalți, a unei alterități alienante. Ceea ce aș avea eu de reproșat minimalismului bonom ar fi tocmai blîndețea, bonomia lui, o naivitate a proiecțiilor psihice pe care mulți dintre noi am pierdut-o. Admir meticulozitatea unui scriitor serios, aplicat, al cărui crez tradiționalist Însă nu-mi este contemporan. Nu cred de bună seamă În gratuitatea creatoare de opere
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele incidente survenite în bucătărie în urma unor experimente culinare inspirate de acest volum. Animalele vii folosite la realizarea lucrării (peștii exotici, canarii, cățeaua cu șase pui abia înțărcați, găina ș.a.) au fost tratate cu blândețe și nu au avut absolut nimic de suferit. Autorul le-a respectat drepturile prevăzute de lege cu bună-credință și întocmai. Cuprinstc "Cuprins" 0.0. preambul 9 0.1. eu? în bucătărie? never ever! 15 0.2. și totuși, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în afara sa, fapt vădit prin „semne” care-l fac să tresară și să se înfioare, alteori e înlăuntrul său, ca o oboseală, ca o „amețire” ori ca o „amorțire”. Moartea îl cheamă, îl soarbe, îi înmoaie cerbicea: fără violență, cu blîndețe. Vine, nu o dată, pe fluviile muzicii, îl prinde într-un vals monoton, continuu, înșelător: „Acum, suspină valsul, și mai rar,/ O, lasă-mă acum să te cuprind.../ -Hai, să valsăm, iubito, hohotind,/ După al toamnei bocet mortuar.” („Vals de toamnă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acum. Sus, știu, e Podul Curcubeu/ iubindu-ne în cele Șapte Serpentine/ prin care ai urcat din tihna scoicilor,/ tu, perla, mnemocăruța clipelor stelare.// Azi, norii ovoizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ Primește-ți puterea, adâncă blândețe/ și coboară gândul adânc" (Vindecare în nor). Frecvența textuală a acestei imagistici matematice ne indică faptul că Liviu Pendefunda poate fi citit și prin prisma opțiunii pentru un lirism expurgat într-o direcție prea puțin solicitată în poezia de azi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se pupe mirii/ și să învețe tabla-nmulțirii". Ignorând aceste avertismente, cititorul poate avea revelația unei poezii ce, paradoxal, emană o "blândețe iubitoare care, dincolo de abise, apropie și umanizează" (Constantin Ciopraga). Pe nesimțite, spațiul poetic se umple de ecouri pulsatile și șoapte secrete, provenite din forul poetic cel mai intim, acolo unde palpită interogații asupra rostului adânc al ființei, raportate simultan la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ca în mai toate celelalte cărți, preeminente sunt monologurile în care e comprimată înțelepciunea arhaică, alături aflându-se contrapunctic dialogurile, între un El și o Ea de la țară, Conu Leonida și soața sa într-un sat devenit caragialesc, privit cu blândețe, ironie și umor. Dincolo de atmosfera voit enigmatică, autorul ascunde un cert fond liric, turnat însă uneori în formule uzate, de la toposul „acasă” și până la o altă „Poiană a lui Iocan”. SCRIERI: Hotar, București, 1960; Cristal, București, 1967; Cu soarele în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
împrejurare, e un fapt pe cale de a se împlini. Umbra Poetului ne asistă în permanență și, la nevoie, ne ceartă. Cronica, II, 2 (12 ian. 1990), p. 1 OMUL SFINȚEȘTE LOCUL Un binecunoscut distih spune că ideile pot coexista cu blândețe, pe când lucrurile se ciocnesc întreolaltă cu asprime. Asupra formulării ideilor putem conveni mai lesne decât asupra aplicării lor. S-a putut vedea aceasta și din consensul întrunit, aproape fără rezerve, de principiile restructurării propuse de Frontul Salvării Naționale, în timp ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sociale, într-un cuvânt tot spiritul acestor legi, pe care natura însăși le-a stabilit în mod neclintit pentru a rândui raporturile oamenilor. Moștenitorii direcți vor fi adesea îndepărtați de tron dacă, în timpul studiilor, vor face dovadă de ușurință, de blândețe și de alte însușiri vătămătoare puterii, însușiri care te fac incapabil de a guverna și care sunt dăunătoare funcției regale. Singuri cei în stare de o conducere tare, neînduplecați până la cruzime, vor primi frânele din mâna înțelepților noștri. În caz
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
furia poporului după fiecare act de cruzime, construia câte o biserică sau o mănăstire ori acorda pământuri și privilegii? Era aceasta o dovadă de cinism, sau un act de simonie? Vărul său, Ștefan cel Mare, care, dimpotrivă, era renumit pentru blândețea și justețea actelor sale și adorat de popor, înălța câte o mănăstire după fiecare luptă câștigată, cerând astfel iertare pentru viețile pe care le luase. În felul acesta, a reușit să construiască 43 de mănăstiri în 40 de ani, o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ea jucând rolul opus, al dascălului bun. Izbânda finală a eroului se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
falsă a sublimării, curajul aflat la baza agresivității instinctive, reziduu al animalității. Pericolul inerent vieții umane nu provine din acest fond inconștient, ci din deformarea lui subconștientă sub cele două forme ambivalente și exaltante ale sale: violența intimidantă și suavitatea, blîndețea ipocrită, care nu sînt decît forme ale angoasei vitale, ale lașității. Salvarea constă în curajul de a aborda și a revalorifica tendința spre pervertire, motivația subconștientă, în combativitatea spirituală și sublimă. Datorită acestui fapt, spiritul uman ar trebui să ajungă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deprinderi, timpul liber fericit, timpul în care se imprimă amintiri de neșters, timpul în care se asimilează tradițiile familiei ce devin viață în persoana care se formează. Pentru a crea climatul unei familii senine, e nevoie însă de răbdare, iubire, blândețe, bunătate fără margini și jertfă. Mai sunt și astăzi părinți care adoptă în educația copilului două atitudini greșite: prima este aceea a „îngăduinței prea mari" pentru că nu vor să fie autoritari, înțelegând că educația înseamnă „a nu impune, a nu
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
manifestată prin: raporturi dure între părinți și copii, pedepse aplicate la încălcarea legii (regulii), aplicarea acelui „NU intransigent și sistematic". Pentru depășirea acestor atitudini, e necesară aplicarea unui sistem preventiv ce constă în educarea prin bunătate. Copilul este ajutat cu blândețe să observe aceeași lege (regulă) folosind mijloacele cele mai eficiente și adaptate acestui scop. 1. În primul rând e necesar ca părinții să fie preocupați de inocularea în sufletul copilului a iubirii față de Dumnezeu prin: practicarea virtuților, oroarea față de viciu
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]