3,579 matches
-
Breslele meșteșugarilor din Sighișoara, 19 la număr, și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara "lacăte și broaște proaste", lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște. Meșteșugarii devin tot mai
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
număr, și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle era acută, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. De exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara "lacăte și broaște proaste", lăcătușii sighișoreni aveau dreptul să le confiște. Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
confiște. Meșteșugarii devin tot mai înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393. Breslele au fost desființate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Așa-numitele "Richttage" ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526. Primul ziar
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
înstăriți și ajung să aibă reprezentanți în sfatul cetății, lucru care până atunci era rezervat patricienilor feudali. Primul meșteșugar care a ajuns să intre în sfatul cetății, cu funcție de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, în 1393. Breslele au fost desființate în 1884 deoarece își pierduseră semnificația. Școala din deal este menționată pentru prima dată în 1522. Așa-numitele "Richttage" ale vecinătăților sunt pentru prima dată atestate documentar în anul 1526. Primul ziar sighișorean, "Sächsisches Volksblatt", apare în
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc., în cadrul cărora munceau un important număr de salariați. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constituindu-se si breslele.Datorita dezvoltării economice autoritățile imperiale ale vremii încă de la mijloc de veac al XIV-lea acorda Beiusului dreptul de a organiza peste an 4 târguri de țară și târgul săptămânal de fiecare joi. După anul 1900 si în Beius apare
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
a fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul județului existau mai multe clase sociale: iobagi, țărani liberi, nobili, industriași, comercianți (organizați în bresle), intelectuali (învățători, preoți, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluției de la 1848, au în vedere în principal ștergerea iobăgiei, urmată de câștigarea libertăților individuale pentru miile de locuitori ai județului, dar și restrângerea unor drepturi și privilegii de care
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
ai județului, dar și restrângerea unor drepturi și privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept rezultat crearea categoriei țăranilor liberi stâpâni pe munca și pe beneficiile muncii lor. În 1872 are loc desfințarea sistemelor de bresle și a îngrădirilor care nu permiteau libera deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este înmulțirea meseriașilor și a industriașilor pe întreg teritoriul județului. O parte din acești țărani și meseriași neputându-și asigura traiul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
obligațiilor prea mari, țăranii au fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în 1437 și în 1514. La orașe erau stabiliți lucrători care cultivau o parcelă de pământ situată în apropierea orașului. Meșterii erau organizați în bresle, care aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în 1437 și în 1514. La orașe erau stabiliți lucrători care cultivau o parcelă de pământ situată în apropierea orașului. Meșterii erau organizați în bresle, care aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cultivau o parcelă de pământ situată în apropierea orașului. Meșterii erau organizați în bresle, care aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau membrii și familiile lor. Un om învață un meșteșug în mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau membrii și familiile lor. Un om învață un meșteșug în mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi când era tânăr, era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției de mărfuri și prin îndepărtarea concurenței; prin sprijinul membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției de mărfuri și prin îndepărtarea concurenței; prin sprijinul membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se apere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției de mărfuri și prin îndepărtarea concurenței; prin sprijinul membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se apere și să fortifice un sector al orașului. Din secolul XVI au apărut uniunile de bresle în orașe, determinând unificarea parțială a legislației breslelor. Calfele
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se apere și să fortifice un sector al orașului. Din secolul XVI au apărut uniunile de bresle în orașe, determinând unificarea parțială a legislației breslelor. Calfele erau organizate pe asociații-"frății", carea avea rolul de a le proteja interesele față de meșteri. Protestul era colectiv, că greva calfeor de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fiecare breaslă întreținea un altar într-o biserica și avea un sfânt protector și trebuiau să se apere și să fortifice un sector al orașului. Din secolul XVI au apărut uniunile de bresle în orașe, determinând unificarea parțială a legislației breslelor. Calfele erau organizate pe asociații-"frății", carea avea rolul de a le proteja interesele față de meșteri. Protestul era colectiv, că greva calfeor de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor era dezvoltată în Transilvania pe când în Țările Române
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fost închise pentru că turcii să nu mărească tributul și să preia minele. În Țările Române, sarea era extrasă de sclavi țigani, pe când în Transilvania erau mineri specializați. În Transilvania erau centre meșteșugărești dezvoltate. În Țările Române, meșterii transilvăneni ce aparțineau breslelor ardelene au deschis ateliere. Erau țesători și cojocari care produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar și în sate, se
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a privilegiului de a fi judecați de judele „ales de ei dimpreună și din mijlocul lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii. Prin actul amintit erau deschise larg căile pătrunderii mărfurilor breslelor bistrițene pe piețele regatului și recunoscută cetățenilor săi autonomia juridică. Ulterior, acordarea dreptului de târg anual (1353) a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat de către regale Sigismund de Luxemburg, în anul 1366, prin care locuitorii Bistriței primesc dreptul la
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate. Cele 22 de bresle ale orașului formate din aurari, măcelari, fierari, dogari, rotari, funari, etc reușesc să fortifice burgul cu ziduri de piatră de circa 10 m înălțime și 1,5 lățime. Exteriorul zidurilor este dublat de un șanț cu apă care alimenta și
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
orașului cădea în sarcina cetățenilor, porțile având câte un paznic care avea misiunea de încasare a taxelor și supraveghere și semnalizare a evenimentelor. Aceștia locuiau de obicei în turnul porții. În caz de război sarcina supravegherii și apărării zidurilor revenea breslelor. În 1542 s-a hotărât că fiecare cap de familie să facă pe rând de pază la porți, iar în anul 1639 s-a decis ca pază să fie asigurată în permanență de fiecare om din fiecare centurie. Pregătirea cetățenilor
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
economic al orașului unde negustorii și meșteșugarii își vindeau produsele. Între străzile largi care porneau din Piața Centrală și zidurile cetății au fost trasate scurtături, străzi înguste, pietonale care parcurg orașul pe direcția nord-sud - ele aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orașul dar azi se numesc simplu „pasaje”. Centru istoric al Bistriței păstrează 22 de pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei. Orașul Bistrița păstrează azi 54 de monumente de arhitectură, situri arheologice și monumente sculpturale
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Botero, un alt peregrin italian contemporan cu cel de mai sus, consideră că Sibiul era cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în anul 1533 erau înregistrate un numar de 16 bresle, la mijlocul secolului al XVIII-lea erau un numar de 29, tradiția breslelor fiind continuată de asociații ale meșterilor și după desființarea sistemului medieval al breslelor. La 1333 a fost înregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis plebanus de Bystricia, biserica parohiala
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
că Sibiul era cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în anul 1533 erau înregistrate un numar de 16 bresle, la mijlocul secolului al XVIII-lea erau un numar de 29, tradiția breslelor fiind continuată de asociații ale meșterilor și după desființarea sistemului medieval al breslelor. La 1333 a fost înregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis plebanus de Bystricia, biserica parohiala fiind desigur mult anterioară. Biserică, inițial o bazilica cu trei nave și
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în anul 1533 erau înregistrate un numar de 16 bresle, la mijlocul secolului al XVIII-lea erau un numar de 29, tradiția breslelor fiind continuată de asociații ale meșterilor și după desființarea sistemului medieval al breslelor. La 1333 a fost înregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis plebanus de Bystricia, biserica parohiala fiind desigur mult anterioară. Biserică, inițial o bazilica cu trei nave și două turnuri pe latura de vest a fost extinsă și transformată în a
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Expoziția Universală de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoșani” a obținut „Marea Medalie de Aur”, iar la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele Premiu”. În 1832 existau la Botoșani 63 de bresle. Datele referitoare la anul 1845 indică un procent de 30% din numărul familiilor botoșănene ca aparținând meșteșugarilor și peste 34% comercianților. În 1890 a luat ființă o sucursală a B. N. R., în anul 1892 a fost înființată Societatea de economie Botoșani
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]