3,531 matches
-
complexe. Astăzi, utilizatorul ordinatorului își artificializează acțiunile și comenzile sale pentru a le face inteligibile tehnologiilor computerului, pentru ca ulterior sau instantaneu, acesta să poată răspunde prin feedback, într-un mod „umanizat” sau „prietenos” pentru a putea fi înțeles de om. Bucla de raportare a umanului la tehnologic este, prin urmare, una complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care au dus la el; un efect dovedindu-se a fi mai puțin semnificativ sau intens decît se aștepta cititorul surprins; o ruptură în intensificarea progresivă a unei serii de evenimente sau efecte. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și PUNCT CULMINANT. buclă temporală [switchback]. O ANALEPSĂ; o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT; o RETROSPECȚIE; o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT. ¶Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. C cadență [pace]. Reglementarea VITEZEI; dozarea TEMPOULUI într-o narațiune. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, RITM. cadru [frame]. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PROCESUALĂ de felul lui a se întîmpla. "A început să plouă" și "Maria a fost lovită de o piatră" reprezintă întîmplări. ¶Chatman 1978. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. întoarcere în trecut [flashback]. O ANALEPSĂ; o RETROSPECȚIE, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. Termenul se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane, Fragii). ¶Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple golul ce rezultă dintr-o ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1982; Propp 1968 [1970], 1984 [1983]; Todorov 1978 [1980], 1981. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. translație în trecut [cutback]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o RETROSPECȚIE, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și ORDINE. trăsătură [trait]. Calitatea sau însușirea unui PERSONAJ care revine într-o serie de situații și evenimente. ¶Chatman 1978. Vezi și ATRIBUT, SEM. triadă [triad]. O serie de trei unități sau FUNCȚII corespunzînd celor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
renormării - creată de mărimea infinită a masei și sarcinii electronului - dispare. Un electron zerodimensional are masă și sarcină infinite deoarece este un punct singular; pe măsură ce vă apropiați de el, rezultatele măsurătorilor tind spre infinit. Dar dacă electronul are forma unei bucle făcute dintr-o coardă vibrantă, el nu mai reprezintă un punct singular. Asta înseamnă că masa și sarcina nu se mai îndreaptă spre infinit, fiindcă nu mai treci pe lângă un nor infinit de particule când te apropii de electron. Mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
formă de string, obiectele nu mai cad printr-o crăpătură a țesăturii reprezentate de dimensiunea spațiu-timp. Fenomenul va fi altul: o coardă corpusculară ce se apropie de coarda unei găuri negre se deformează și se mulează după forma găurii. Ambele bucle se cutremură, se rup și formează o singură buclă: o gaură neagră puțin mai masivă. (Unii teoreticieni cred căactul unirii unei particule cu o gaură neagră duce la apariția altor particule, bizare, numite tahioni: particule ipotetice, care călătoresc înapoi în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
crăpătură a țesăturii reprezentate de dimensiunea spațiu-timp. Fenomenul va fi altul: o coardă corpusculară ce se apropie de coarda unei găuri negre se deformează și se mulează după forma găurii. Ambele bucle se cutremură, se rup și formează o singură buclă: o gaură neagră puțin mai masivă. (Unii teoreticieni cred căactul unirii unei particule cu o gaură neagră duce la apariția altor particule, bizare, numite tahioni: particule ipotetice, care călătoresc înapoi în timp, mai rapid decât lumina. Astfel de particule sunt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
câtă vreme avea în spatele său prestigiul Școlii Ardelene. E drept că multe dintre aceste noi lăcașuri de cult sunt construite mai degrabă după chipul bizantinizant al bisericilor ortodoxe surori decât după cel al lăcașurilor bisericii catolice, de adopție. Chiar dacă închiderea buclei istorice nu a fost posibilă printr-o nouă unire a uniaților, evidențierea caracterului consângean al Bisericii române unite părea că este cu putință și că acesta trebuia să fie evidențiat (și) în arhitectură.Bunăoară, Biserica română unită din Brașov (1932
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe măsură ce această experiență se repetă, crește și posibilitatea de a-i Înțelege mesajul și de a-i resimți efectul. Văzută de pe Pământ, mișcarea planetelor nu este regulată: În anumite momente, astrele dau impresia că merg Înapoi și că formează o buclă Înainte de a-și relua mersul Înainte. Acest fenomen, care se datorează diferenței dintre viteza planetei respective și viteza Pământului În mișcarea lor În jurul Soarelui, se numește retrogradare. În efemeride, dacă longitudinea planetei este Însoțită de un R, Înseamnă că planeta
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mare, plăcută. Deodată, lovitură de teatru: soțul meu revine... Hotărâm să divorțăm, lucru care implică vânzarea casei, În timp ce eu nu nutream nici dorința și nici intenția de a mă muta! Cu toate acestea, s-a Întâmplat În octombrie (Marte, În bucla retrogradării, era conjunct cu Uranus). După aceea, am găsit o casă, mai mică, dar confortabilă, și m-am adaptat acestei schimbări. Tranzitele lui Neptun Neptun - Ascendent Conjuncție armonioasă: Acest tranzit se traduce prin impresia că te afli În osmoză și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fi expus ostilității celuilalt. Risc de inflamație, de mic accident muscular, de rănire... Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) La sfârșitul lui august 2005, Marte este În Taur, În opoziție exactă cu Soarele natal. De astfel, va face aici o buclă de retrogradare. „Au venit În vizită niște prieteni cu câinele lor, un animal complet pașnic. La un moment dat, s-a auzit un zgomot neașteptat, câinele s-a speriat, s-a izbit de picioarele mele... și m-a mușcat de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să concepem omul și lumea dacă adoptînd o poziție riguros constructivistă respingem noțiunile de mediu, context, ambient, dacă refuzăm ideea de exterioritate și, în consecință, distincțiile obișnuite între exterior / interior, înafară / înăuntru, obiect / subiect, obiectiv / subiectiv? Făcînd apel la imaginea buclei 10, de exemplu. Imagine care presupune că nu există nici interior, nici exterior, nici punct de plecare, nici punct de sosire; că nu există punct de sprijin (o buclă ține prin ea însăși). De la ce plecăm pentru a ne construi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
interior, înafară / înăuntru, obiect / subiect, obiectiv / subiectiv? Făcînd apel la imaginea buclei 10, de exemplu. Imagine care presupune că nu există nici interior, nici exterior, nici punct de plecare, nici punct de sosire; că nu există punct de sprijin (o buclă ține prin ea însăși). De la ce plecăm pentru a ne construi posibilele și imposibilele? Nu de la realitate, am insistat asupra acestui lucru, realitatea este creată de posibilele și imposibilele noastre. Cum nu suntem conștienți de construirea realității, nu ne dăm
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
făcut-o, insistă biologul Francisco Varela. În privința ideii potrivit căreia lumea este invenția noastră, el notează următoarele: "Și, cînd reparcurgem etapele invenției noastre, descoperim ceva cu puțin mai mult decît reflexul propriei făpturi într-o oglindă"172. Această circularitate această buclă este cea care ne permite să spunem: eu sunt, noi suntem lumi. A avea un fundament înseamnă a avea "motive bune". Kogii au "motive bune" pentru lumea lor (pentru posibilele și imposibilele kogi)? Aztecii le au pe ale lor, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Am ajuns la sfîrșitul zilei noastre în străfundurile materiei. Am căutat un pămînt sigur și n-am găsit nici unul", scrie fizicianul Max Born173. Realismul presupune că suntem puternic constrînși de "ceva" exterior, de realitate. Constructivismul stipulează că ne închidem în bucla pe care ne-o creăm. Suntem prizonieri și liberi. Eu sunt, noi suntem o buclă; bucla noastră este, cu bune și cu rele, închisoarea noastră. Libertatea noastră este capacitatea noastră tot timpul intactă de a schimba bucla; de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
n-am găsit nici unul", scrie fizicianul Max Born173. Realismul presupune că suntem puternic constrînși de "ceva" exterior, de realitate. Constructivismul stipulează că ne închidem în bucla pe care ne-o creăm. Suntem prizonieri și liberi. Eu sunt, noi suntem o buclă; bucla noastră este, cu bune și cu rele, închisoarea noastră. Libertatea noastră este capacitatea noastră tot timpul intactă de a schimba bucla; de a ne istorisi tot timpul alte și alte povești; de a reinventa realitatea; de a ne crea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
am găsit nici unul", scrie fizicianul Max Born173. Realismul presupune că suntem puternic constrînși de "ceva" exterior, de realitate. Constructivismul stipulează că ne închidem în bucla pe care ne-o creăm. Suntem prizonieri și liberi. Eu sunt, noi suntem o buclă; bucla noastră este, cu bune și cu rele, închisoarea noastră. Libertatea noastră este capacitatea noastră tot timpul intactă de a schimba bucla; de a ne istorisi tot timpul alte și alte povești; de a reinventa realitatea; de a ne crea posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și imposibilele noastre și pe care o numim imaginație creatoare de lume, este nestăpînită, incontrolabilă. Ea este creație de povești, de realitate. Proces în esența sa neconștient, hrănindu-se din el însuși și din nimic altceva, e vorba de o buclă care nu se sprijină decît pe ea însăși. Vorbim de un proces uman elementar, spontan, permanent, personal și colectiv. Cine n-a simțit în mod fizic forța acestei imaginații? Cine n-a fost fascinat și înspăimîntat de această activitate creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu putem separa imaginația de nebunie? Nu e, oare, o necesitate imperioasă să reamintim, împotriva concepțiilor angelice și prea confortabile despre imaginație, dimensiunea nebunească a acestei capacități umane? Imaginația creatoare de lumi cea care produce posibilele și imposibilele noastre, realitatea, bucla noastră individuală și colectivă este nebunie poetică: iată teza noastră. A afirma că noi, oamenii, suntem cu toții niște poeți nebuni e o exagerare, e o nebunie? Aztecii credeau că soarele are nevoie de sînge uman. O nebunie, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este imposibil ca cei care refuză modernizarea lumii cea mai bună dintre lumile posibile să nu fie niște întîrziați mintal, oameni care pun în pericol binele umanității. Oamenii moderni nu sunt, oare, nebuni? Imposibil să poți explica posibilele și imposibilele, buclele pe care și le creează oamenii, pentru că este imposibil să poți explica libertatea umană, capacitatea pe care o numim nebunie poetică de a inventa istorii, de a construi realitate, lume. Oamenii sunt capabili să-și istorisească cele mai fanteziste povești
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
oamenii își creează imposibile și nu există ființă umană fără imposibile. Da, pentru că orice ar prevedea oamenii, o altă cale imprevizibilă, surprinzătoare este oricînd posibilă. Libertate nu înseamnă voință liberă: suntem tot timpul prinși în posibilele și imposibilele noastre, în bucla noastră. Teoria asupra umanului pe care o propunem refuză ideea de "marjă de libertate", credința potrivit căreia suntem liberi în interiorul unei arii "arie de posibilități" delimitată de constrîngerile realității. Lumea nu este o constrîngere exterioară, este viziunea noastră asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a celui „prins”, personaj în care, în chipul cel mai evident, a investit mult din propriul sine. O poveste de dragoste, precum și alte întâmplări extrase din cotidian conferă romanului consistență epică. Finalul este simbolic, stingerea tânărului e dedramatizată printr-o buclă a resemnării victorioase, căci personajul domină grozăvia morții absurde prin puterea autointrospecției și printr-o înțelegere calmă a existenței. Romanul sintetizează cu acuitate și un ansamblu de mentalități, comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
pacea democratică a început să genereze efecte de socializare puternice, care încurajează statele aflate într-un proces de schimbare culturală să adopte transformări ale identității lor. Acest fapt creează oreacție pozitivă și afectează proprietățile sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. Această buclă de retroacțiune pozitivă și care se auto-reproduce încorporează schimbarea progresivă și deschide un spațiu permisiv, în care este încurajată evoluția ulterioară. În această etapă, sistemul își dobândește astfel reflexivitatea, definită de Wendt drept capacitatea unităților de a reflecta la sine
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]