3,376 matches
-
să uite amănuntele legate de întâlnirea lor, acoperită treptat "de un abur de irealitate". Nedelicat, el o evită pe femeia aceasta pură, iar când o vede din nou, se teme de exuberanța ei, în care presimte parcă "zornăitul lanțurilor viitoare". Bucuroasă, tot fata are și acum inițiativa, îi ia din nou capul în mâini și-l sărută "pe ochi, pe obraz, pe gură", în timp ce pe el îl încearcă, pe lângă lașitatea firească, "un sentiment de răspundere și de sfiiciune". În această stare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
își găsea o adevărată satisfacție erotică", femeia se arată meșteră și în arta de a-i întreține interesul erotic, de vreme ce îmbracă "rochia de tul albastru, cu brațele goale până la cot", pe care o purtase la prima lor întâlnire. Veronica e bucuroasă că-l vede din nou și îl mușcă (ca și Natalița), pentru ca mai târziu, înaintea plecării la București, să-l și posede "și din acea clipă devenise pentru ea băiețelul meu iubit, Titi, Eminul meu"162. Inversarea rolurilor în cuplul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oraș Moș Crăciun c-un iepuraș Înhămat la sănioara. Uite o casă, colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale Cu toiagu-n poartă bate. Bună seară, buna seară! Iaca vin cu sănioara Și cu daruri proaspete, Bucuroși de oaspete? Bucuroși, bucuroși! Strigă glasuri de copii. Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
c-un iepuraș Înhămat la sănioara. Uite o casă, colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale Cu toiagu-n poartă bate. Bună seară, buna seară! Iaca vin cu sănioara Și cu daruri proaspete, Bucuroși de oaspete? Bucuroși, bucuroși! Strigă glasuri de copii. Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți scriu de mai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un iepuraș Înhămat la sănioara. Uite o casă, colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale Cu toiagu-n poartă bate. Bună seară, buna seară! Iaca vin cu sănioara Și cu daruri proaspete, Bucuroși de oaspete? Bucuroși, bucuroși! Strigă glasuri de copii. Moșule, de unde vii? Iaca vin din moși strămoși. Încărcat cu jucării Pentru voi, iubiți copii. Scrisoare de Otilia Cazimir Moș Crăciune, toți îți spun Că ești darnic și ești bun Eu îți scriu de mai-nainte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o capră, cinci oițe, Ochii vii de veverița Și-un berbec pe rotite. Și pe obraz o alunița. Iar de pază, un dulău El nu-i singur niciodată; Nemaipomenit de rău. Împrejurul lui stau roată, Dar când lupul din zăvoi Bucuroși, ceilalți copii, Vine noaptea după oi, Și lucrează jucării. Sfredeluș e cel ce sare La cămin, azi, face-o stana Și ia pușcă să-l omoare. 1 iunie de Ileana Bumbac Astăzi pământul o hora se vrea, Hora de veseli
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
spăl, Sunt vioi cât zece. Batistă Batistă mea-i micuța Și nasu-i mititel Voi fi copil cuminte Să am grijă de el. Nu vreau să zică lumea: „Uite-l pe murdărel!” Periuța Dinții veseli și curați Seamănă ca niște frați. Bucuroasă periuța Se dă uta, uta, uta. Dansa nu știe de glumă Freacă până iese spumă Și de aceea pe Ionel Dinții nu-l mai dor de fel. Gimnastică Gelu, Barbu, Gică, Gina Fac gimnastică spunând: Unu doi, unu doi! Faceți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
altădată nu se schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte Îmi par nopțile-ntunecoase și reci și simt că gonesc cu Întreaga Republica mea așa cum gonește locomotiva 40070. (Locomotiva 40070
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriem și să Înșirăm Într-o scrisoare toate câte am avea de spus. Noi Îl rugăm, dacă se poate, să-și găsească timp să vină În Întreprinderea noastră fruntașă, care a fost evidențiată și de Ministerul de Finanțe. Am fi bucuroase să-l cunoaștem și vă vorbim despre Ana Roșculeț și despre viața muncitoarelor noastre”. Conform clișeului cronicilor sau comentariilor literare din vreme, și vigilenta intervenție a lui Geo Dumitrescu are două părți; dar, dacă de obicei, În prima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urmă pe pirați, vasul Pequod trecu în sfîrșit pe lîngă promontoriul de un verde intens, numit Cacadu și răzbi în marea de dincolo de el, spre Sumatra, harponiștii se arătară mai degrabă mîhniți că balenele sprintene se depărtaseră de corabie, decît bucuroși că aceasta izbutise să scape de pirații malaiezi. Dar am mers mai departe pe urmele balenelor, pînă cînd acestea părură să-și încetinească viteza, ceea ce îngădui vasului să se apropie treptat de ele; și, cum vîntul slăbise, ni se dădu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Am mai văzut spectacole cu Shakespeare dar nici unul nu mi-a produs o impresie atât de puternică. Presupun că unul dintre motivele entuziasmului meu este că ești român. Părinții mei s-au născut în România și de aceea sunt întotdeauna bucuroasă când aud ceva despre România. Mă bucur că am avut șansa de a cunoaște o viziune românească asupra lui Shakespeare: mi-am dorit acest lucru de multă vreme. Mass media de la noi prezintă țările din blocul răsăritean ca fiind anoste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neaua, își scutură cerniți clopoțeii de argint. Prin vii, mai găsești câte o viorea care de-abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara e aici și îi simt răsuflarea caldă în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o viorea care de-abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara e aici și îi simt răsuflarea caldă în fereastră. Bine ai venit, primăvară ! Alexandru Purice BASMUL TOAMNEI După o vacanță
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur Petrișor 5 octombrie 2000 PRIMĂVARA Primăvara, pădurea este de o rară frumusețe. În primele ore ale dimineții, razele încă timide ale soarelui se strecoară printre coroanele arborilor. Pădurea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
luna aurie și cu steluțe argintii. Luceafărul are un loc anume de unde răsare în fiecare seară. Dansul steluțelor mă hipnotizează și, mă duc pe prima dimensiune. Acolo se află oameni televizoare. Nu mai auzisem niciodată de acea planetă, dar eram bucuroasă că am cunoscut încă o dimensiune. Steluțele m-au condus către a doua dimensiune unde erau marțienii. Aceștia nu erau marțieni obișnuiți, ci erau marțieni din gelatină verde. Mai cunoscusem încă o dimensiune, dar mai rămăsese încă una. Steluțele m-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și mai scumpă, se chema Din tainele cititului. Uitându-mă la emisiune, mă fură somnul, iar visul mă ia de mână și mă duce încet în lumea cărților.Cărțile care mă înconjurau erau exact ca cele de la televizor, iar eu, bucuroasă că știu să citesc, am început să culeg din fiecare câte puțin. Atunci, cartea aceea mare și scumpă mi a vorbit : -Sorina, tu ești o fetiță bună și văd că-ți place să citești. Eu i-am răspuns că-mi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tu ești o fetiță bună și văd că-ți place să citești. Eu i-am răspuns că-mi place foarte mult și că aș vrea să am și eu o carte mare care să cuprindă tainele cititului. M-am trezit bucuroasă cu plăcerea de a citi tot mai mult și cu speranța că visul meu va deveni realitate. Sorina Palade BUCURIA DE A CITI Cartea este ca un vis frumos, ca un labirint în care poți intra doar dacă citești, este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră i-a adus o mare bucurie, iar ea ne-a întâmpinat bucuroasă și ne-a sărutat pe fiecare. Oana-Elena Dumitriu M-A PĂRĂSIT S-a stins și A plecat. Mă-ntreb: -De ce m-a părăsit ? căci știu că foarte mult ea m-a iubit. S-a stins și m-a lăsat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
odată dor de fală (42) N-avea/Nu-i era poftă de mâncare (44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe mine nu mă am acasă/Numai eu nu sunt acasă (52) Pururea să ne avem/să fim călători într-această lume. În afară de semantica apropiată (dar, în multe contexte, destul de vagă), cele două verbe au în comun și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
război ca să ne cerți, Ori vei vrea să faci Întoarsă de pe acuma a ta cale, Să ne dai șun semn și nouă de mila măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război .” -,, Cum ? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se referă la securitate și apartenență). 4. Șeful nu numai că este la curent cu activitatea și rezultatele echipei, dar cunoaște în detaliu activitatea și succesele fiecăruia în parte (se referă la stima de sine). 5. Ne simțim mulțumiți și bucuroși de mediul în care lucrăm și de oamenii pe care-i ajutăm prin activitatea noastră (se referă la autoactualizare și apartenență). 6. Lucrăm într-o relație de colaborare cu autoritățile publice și cu organizațiile din domeniul asistenței sociale (se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezvăluire a simțemintelor intime, marcate de obicei de toate evenimentele din jur, nu contribuie, decît În cazuri rare, la ridicarea acestuia la rangul de literatură. Eu sînt perfect conștientă că acest jurnal nu intră În această categorie și totuși sînt bucuroasă să-l văd publicat În limba În care l-am scris, În urmă cu mai mult de 50 de ani. Repet, nu consider jurnalul meu literatură, ci mai degrabă o mărturie asupra acelui timp Îngrozitor”, scrie Miriam Korber-Bercovici În postfață
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea de spirit de la Iași după stabilirea capitalei la București, prezentăm mai Întâi un fragment din Larousse (1860): „Precum Bucureștiul este Bucurosul (La Joyeuse), Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei cu Valahia s-a ales Bucureștiul capitală a celor două Principate și locul de reședință al Domnitorului, viața pare a fi dispărut din Iași; sub
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
spaimă s-a ivit în privirea întotdeauna calmă a bunicii. Cu o voce aproape nepăsătoare, mi-a răspuns printr-o întrebare: - Care femeie? Am tăcut amândoi ciulind urechea. Un fâlfâit bizar umplea încăperea. Bunica s-a întors și a exclamat bucuroasă: - Un cap-de-mort! Uite, un cap-de-mort! Am văzut un fluture mare, cafeniu, un sfinx crepuscular care vibra, străduindu-se să pătrundă în adâncurile înșelătoare ale oglinzii. M-am repezit la el, cu mâna întinsă, presimțind deja în palmă gâdilarea aripilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]