15,206 matches
-
să mi-i privească, Că mă iubește, să-mi șoptească, Zâmbind să-mi spună adeseori, Ca-n ochii mei, sunt mii de sori. Să mă fi luat mereu de mână, Să alergăm pe nori, pe lună, Cerul albastru, e-o câmpie, El să-mi fi fost o simfonie. Și buzele-mi să le strivească, Sărutul lui, nu se sfârșească, Să simt că mor si-nvii mereu, Dintr-un sărut ce este-al meu. Sânii, să mi-i cuprinda-ncet, Să simt sărind
AM VRUT SA FIU IUBITA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362642_a_363971]
-
Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Își cerne viața începutul, Cu pace ne răsfață norii Albind tristețea și urâtul, Dând gir de mesager ninsorii. Se trec păcatele-n cristale Ca o iertare prin cuvânt, Câmpiile devin vestale Învăluite blând de vânt. Troianul pare-o tresărire, Un sân al timpului etern Ce alăptează spre-mplinire Răsadul ocrotit matern. Aceste voaluri cad părelnic, În aparenta nemișcare, Sub focul sacru, vechi jertfelnic An după an desprins din soare
NINGE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362737_a_364066]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂLĂRIA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PĂLĂRIA Rătăcind colo-n câmpii Printre flori de păpădii, Fluturele, cam distrat Și puțin cam zvăpăiat, Și-a pierdut, nimeni nu știe, Eleganta pălărie. Și, întreaga primăvară, Chiar din zori și până-n seară, Fără tihnă scotocește, Numai că nu o găsește! Ce e extraordinar E
PĂLĂRIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362736_a_364065]
-
și datorită păhăruțelor golite de doctor, care a deschis primul discuția după servirea supei. - Și cum este vremea în Ialomița, Săndica? - Astăzi a fost frumos. Nu a mai plouat de câteva zile. În general este plăcut în zona noastră de câmpie. - Și acolo cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
iuți copilandri... Iar azi amintirile-n el parcă saltă. Se zbat ca un pește ce-și caută valul, Căldura din soare le vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din suflet Și zboară din floare în floare - mici fluturi Ce-mpart tuturor colorate săruturi; Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet. Aduceri-aminte, veniți către mine, Croiți-mi o punte spre cerul albastru, Să-mi vindec o rană cu-n licăr
ADUCERI-AMINTE SE ZBAT ARZĂTOARE... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370145_a_371474]
-
Toate Articolele Autorului pe cărarea către crucea cuvântului doi călători împart lumina cuvintelor între ecou și culoare sunt orb ascultă-mi muzica surdule eu te voi privi dincolo de culoare pe marginea unui vers citesc surdule citesc semnele mele au adâncimi câmpiile rostogolesc bilele de foc în vârful degetelor așa te văd surdule așa te văd orbule sunt surd știu privește-mi mai bine dansul între două coloane de foc ale timpului meu apoi spune-mi care cântec din împletirea razelor lunii
ÎMPĂRŢIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370184_a_371513]
-
violete, garoafe, dumitrițe, crini, margarete... toate florile explodate din fascinația culorii și plăcerea parfumului sunt catifele miraculoase pentru glastrele inimilor. Primăvara le recheamă și le adună, în mijlocul ei, la „Florii”, apoi le spulberă jur-împrejur. Carpete întinse de margarete vor împături câmpiile și noi românii, le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt ele însele, prințese între flori, cu rochii albe, valsând în muzica soarelui, pe verzile câmpii românești. În minunata zi a „Floriilor”, „florile
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
jur-împrejur. Carpete întinse de margarete vor împături câmpiile și noi românii, le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt ele însele, prințese între flori, cu rochii albe, valsând în muzica soarelui, pe verzile câmpii românești. În minunata zi a „Floriilor”, „florile Principesei” așteaptă să izbucnească din miezul tulpinilor, la aer și lumină. Până când, Principesa le va îmbrățișa și săruta, îi dăruim florile primăverii și inimilor! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
iubești țara mai tare Dincolo de -a ei hotare O mai recunoști prin file? Spune-mi tu, copile drag Ce m-aștepți mereu în prag, Îți iubești patria mamă Dorul de pământ, te cheamă? Ia spune-mi copile, ce... Știi de câmpii, izvoare... Sau de munți , sau o fi mare Țara pentru tine are? Referință Bibliografică: Îți iubești patria / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Buldum : Toate Drepturile
ÎȚI IUBEȘTI PATRIA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370259_a_371588]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CÂMPIA LIBERTĂȚII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015 Toate Articolele Autorului Blaj, 15 mai 1848 Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
Acasa > Versuri > Istorie > CÂMPIA LIBERTĂȚII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015 Toate Articolele Autorului Blaj, 15 mai 1848 Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... ........................................... Dar liniștea-i
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul de Țară, scris în românește! Ne fie Viața binecuvântată De pe Câmpia Blajului, vă spun, Patruzeci de mii erau odată, Câți au mai rămas din ei acum? Referință Bibliografică: Câmpia Libertății... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul de Țară, scris în românește! Ne fie Viața binecuvântată De pe Câmpia Blajului, vă spun, Patruzeci de mii erau odată, Câți au mai rămas din ei acum? Referință Bibliografică: Câmpia Libertății... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
în râs și denumit de transilvănenii confrați, ”Mălai Vodă, dar preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii realizate de - ”Steaua Răsăriteană” , N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană! Pe când striga atât de tare "moldoveni confrați!" Avântându-se-n câmpii de lupte far'a lui aliați, Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
lui Viorel și la mângâierile sale pe sânii dornici de a fi răsfățați cu sărutări și atingeri pătimașe. Când a ajuns la Fetești, se gândea că se apropie de ținuturile sale natale. Prin fața sa, în viteza acceleratului, se derula imaginea câmpiei de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia doar să se urce în personalul de Călărași, apoi în autobuzul spre Oltenița și în maximum o oră jumătate - două era în curtea
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
Acasa > Poezie > Familie > TOAMNA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poezie pentru copii Mândră ca și-o Afrodită Coboară peste câmpii Trăgând mii de bidivii Caleașca ei aurită. Neîndoielnic e regină Deoarece oriunde-apare Împrăștie bunăstare Dăruind din punga-i plină. Toamna bogății împarte, De-unde le-are n-am habar, Așezând dar lângă dar Dă și pleacă mai departe. Referință Bibliografică
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370291_a_371620]
-
găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus că este „ca un fagure de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa au fost (și sunt) poeții noștri. Au iubit-o (și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
mei și parcă sunt mai viu, Cuvintele în mine dau năvală, Ce sfântă și statornică răscoală! De unde vin m-am întrebat și eu Cu ochii rugători la Dumnezeu, Să-mi dea atâta timp cât îl pot duce De la leagăn, până lângă cruce... CÂMPIA LIBERTĂȚII Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
mine dau năvală, Ce sfântă și statornică răscoală! De unde vin m-am întrebat și eu Cu ochii rugători la Dumnezeu, Să-mi dea atâta timp cât îl pot duce De la leagăn, până lângă cruce... CÂMPIA LIBERTĂȚII Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... Dar liniștea-i
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să știm că suntem și le amintește Celor plecați de-aici spre alte zări, Dorul dețară, scris în românește! Ne fie Viața binecuvântată De pe Câmpia Blajului, vă spun, Patruzeci de mii erau odată, Câți au mai rămas din ei acum? ------------------------------------- Nicolae NICOARĂ-HORIA Arad 30 August 2014 Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ-HORIA - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
toporul în el, când îi rupi crengile și i le bagi pe foc Apa nu știe să înghețe când frigul o strânge în cleștele gerului ? Tot ea însă știe că în primăvară iarăși va curge din munți, peste văi și câmpii până spre marea ce o așteaptă spre a se mai naște încă o dată urcând până la norii din care s -a născut prima oară. Toate elementele cosmice gândesc ! Mai întăi pentru sine, apoi, sigur, într-un context universal, ca parte dintr-
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOR DE ȚARĂ Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului Dor de țară Autor :Claudia Bota Mi-e dor de lacrima visului, de glasul ciocârliei ce cântă pe câmpie la răsărit de soare, de turmele care curg, la vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău
DOR DE ȚARĂ de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353394_a_354723]
-
doar iubirile-ți flămânde Cozile-ți se colorează în închipuiri absurde Mintea ta ne înnoptează în a timpului voci surde Primăvara-i doar blestemul de-a renaște singuratici Fără-a mai opri îndemnul vieții noastre de tomnatici Frica zburdă-n câmpii moarte, moartea fuge-n nemurire Primăverii-i dăm să poarte neuitata, grea iubire Referință Bibliografică: Primăverii-i dăm să poarte / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1541, Anul V, 21 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela
PRIMĂVERII-I DĂM SĂ POARTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353388_a_354717]
-
Shimbarea la Față” este situată pe partea de apus a șoselei care străbate satul perpendicular, în apropierea apei care se intersectează cu șoseaua, fiind înconjurată din două părți de văi în care elementul acvatic se împletește cu cel vegetal de câmpie și de baltă: ierburi, flori, trestie, papură, stânjenei, sălcii și plopi, oferind un spațiu plăcut și odihnitor pentru localnici, pentru pescari și pentru toți cei dornici să petreacă clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]