3,764 matches
-
secolului XIII, stingându-se probabil familia de greavi, aflăm din trei documente că un magister Akus dorește să cumpere satul, ceea ce nu s-a întâmplat. Cetatea trece, în secolul XIV, în posesia obștii, care modifică mai întâi partea estică a capelei, demolând convexitatea absidei și construind, în prelungirea pereților laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, închis în est, cu absidă semicirculară sprijinită de șapte contraforturi. Pe latura nordică a sălii, sacristia s-a construit înainte de modificarea corului, căci daca s-
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
corul a primit o boltă, pereții de sud și nord prezentând o înclinare ce poate însemna nașterea unei bolți. A treia perioadă de construcție, situată în prima jumătate a secolului XVI, coincide cu fortificarea bisericii. Prin prelungirea pereților laterali ai capelei s-a racordat biserica-sală la donjon. În parterul său s-a creat o intrare pe latura estică, devenită acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatră în arc frânt, cu ambrazură al cărei profil - baghetă semicilindrică
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
Concomitent, s-a demolat și catul de apărare de deasupra corului, așezându-se acoperișul direct peste arcadele de apărare. Forma semicirculară a arcului triumfal s-a dovedit a nu fi romanica; el a fost înălțat pe colțurile vechii abside a capelei, arcul propriu-zis fiind din cărămidă și datând din secolul XVIII. Tot atunci s-a construit noua sacristie pe latura de nord a corului între două contraforturi. De aceste transformări amintește o inscripție de pe arcul triumfal indicând anul 1743. Ferestrele actuale
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
distrusă la înălțarea corului. Peretele de nord al sălii ce nu are ferestre a fost de asemenea împodobit cu pictură, căreia i s-au suprapus câteva inscripții. Nișa din peretele de sud al corului a rămas de la vechea absidă a capelei, ea fiind boltită cu o arcadă din piatră (largă de 38 cm), intradosul ei fiind străbătut în centru de un ciubuc de piatră. Strane cu picturi fitomorfe gotice și renascentiste, datate 1694, sunt așezate de-a lungul peretelui de vest
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
alte porturi, cum ar fi Gijón, la mijlocul secolului al XIX-lea. Dintre clădirile ale orașului, simbolul este cea "Torre de los Moreno" (Turnul celor Moreno). Este o clădire eclectică cu fațadă modernistă, construită in 1905. Ribadeo are și mai multe capele și Biserica Parohială dedicată Maicii Domnului Santa Maria do Campo. În 2010 a fost deschis, lânga capela A Atalaia, un lift panoramic care merge de la Portul Sportiv până în centrul vechi al orașului. Sectoarele economice cele mai importante sunt comerțul și
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
Amiens. Construcția noului cor a început în 1242, și a luat sfârșit în 1255. Restul catedralei trebuia să fie reconstruit în același stil, dar lucrările nu s-au mai început, singurele elemente noi adăugate fiind porticul dinspre vest și o capelă gotică mare construită de-a lungul unui culoar lateral, ale cărei ziduri și ferestre inițiale au dispărut astfel. Catedrala a fost deteriorată de o gravă tornadă în ziua de 24 august 1999. Evaluarea daunelor a relevat probleme structurale și catedrala
Catedrala Notre Dame din Tournai () [Corola-website/Science/326545_a_327874]
-
și clopotele. Turnul „mausoleu” este amplasat la nord-est și are la parter un mausoleu care adăpostește, din 1913, mormintele prelaților acestei biserici. Lespezile au fost realizate de Nikolaus Elias din Sibiu. Turnul catolicilor, situat pe latura sudică, a a adăpostit capela rezervată catolicilor netrecuți la reformă. Pe vremuri, în bastionul estic se afla „carcera”, unde erau închiși, timp de două săptămâni, cuplurile (soț și soție) care se certau și intenționau să divorțeze. În camera de mici dimensiuni, având o masă mică
Biserica fortificată din Biertan () [Corola-website/Science/326579_a_327908]
-
arcele frânte din piatră care delimitează spre est și vest corul, precum și pe pereții nordici și de sud, pereți a căror grosime este substanțială. Alipit de latura sudică a corului, care avea o absidă spre est, s-a construit o capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc frânt ce pornește de pe latura sudică a corului. Corul a avut odinioară cinci ferestre care se terminau cu ogive traforate, două dintre ele fiind astăzi zidite
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
întreprinse în anul 2000. Primei faze de construcție pare să-i fi aparținut doar parterul si primele două niveluri ale clopotniței, care, împreună cu o navă de mici dimensiuni (circa 4 x 2,50 m), au constituit părți ale unei mici capele de curte, ridicată, probabil, pe locul unui alt lăcaș de cult, mult mai vechi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea au fost construite nava actuală și altarul aferent. Altă intervenție majoră asupra edificiului a avut loc în
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
distinse familii din Polonia dar din moment ce el nu aparținea unei familii conducătoare Renata a trebuit să renunțe la toate titlurile sale. Ei au semnat un acord prenupțial de separarea a proprietăților. Nunta a avut loc la 15 ianuarie 1909, în capela de la castel Zywic. Cuplul a avut șase copii și a trăit la castelul Balice, una dintre moșiile familiei Radziwill. Fiul ei cel mare, Dominic, s-a căsătorit cu Prințesa Eugénie a Greciei și Danemarcei în 1938. După înfrângerea și dizolvarea
Arhiducesa Renata de Austria () [Corola-website/Science/326669_a_327998]
-
sud 1601, acesta servind ca clopotniță, având o înălțime de aproximativ 32 m. În sud-est se află o clădire care, în 1854, a fost construită ca primărie, este posibil ca în Evul Mediu pe locul respectiv să fi fost o capelă. În anul 1880 s-au făcut restaurări care au consolidat bolta actuală, corul a fost prevăzut cu un dublu cerc și în interior cu 8 bare transversale, partea inferioară a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărmidă. Pereții laterali
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
zoologie, geografie, acquarium, biblioteca (a carui fond inițial de carte s-a ridicat la 20000 de volume și care a fost deschisă încă de la început marelui public), internatul, o sală de spectacole cu o capacitate de peste 1000 de locuri, o capelă (înzestrată cu unul dintre puținele paraclisuri dintr-o unitate școlara din România epocii și care a fost inaugurată festiv în 1936 prin participarea patriarhului Miron Cristea), un amfiteatru (care a purtat numele ministrului liberal al educației, dr. Constantin I. Angelescu
Colegiul Național Mihai Viteazul din București () [Corola-website/Science/326699_a_328028]
-
încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular ca formă în spațiul hunedorean, dar și în zonele învecinate, sunt contestate de cercetătoarea Eugenia Greceanu, în viziunea căreia nucleul originar era prevăzut, încă de la început, cu un vestibul dreptunghiular vestic, încadrat de două capele mortuare, destinate mormintelor ctitorilor. Controverse au suscitat și identitatea ctitorilor și destinația inițială a bisericii. O primă ipoteză susține că edificiul ecleziastic ar fi fost ridicat la sfârșitul secolului al XIII-lea de membrii familiei nobiliare maghiare Illyei din neamul
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
regelui pentru a aduce primii coloniști valahi pe mosia lui); varianta ca stăpânii catolici să fi ridicat o biserică de zid, destinată supușilor iobagi de altă ”religie”, poate susținută. Mai ales datorita faptului ca aceasta biserică inițial era identică cu capela Iisus din Odorheiu Secuiesc sau cu capela Sf. Treime din Haraszt (zona Kassa, astazi in Slovacia). Potrivit altor opinii mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
pe mosia lui); varianta ca stăpânii catolici să fi ridicat o biserică de zid, destinată supușilor iobagi de altă ”religie”, poate susținută. Mai ales datorita faptului ca aceasta biserică inițial era identică cu capela Iisus din Odorheiu Secuiesc sau cu capela Sf. Treime din Haraszt (zona Kassa, astazi in Slovacia). Potrivit altor opinii mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
religie”, poate susținută. Mai ales datorita faptului ca aceasta biserică inițial era identică cu capela Iisus din Odorheiu Secuiesc sau cu capela Sf. Treime din Haraszt (zona Kassa, astazi in Slovacia). Potrivit altor opinii mai nuanțate, lăcașul, cu rol de capelă de curte de rit latin, ar fi fost cedat ortodocșilor fie în conjunctura post-florentină a celei de-a doua jumătăți a secolului al XV-lea, fie în contextul transferului domeniului feudal, dimpreună cu lăcașul de cult, către un stăpân, de
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turndepoartă, bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea mai veche este o capelă gotică cu cor poligonal plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală gotică care, probabil, nu a fost terminată niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei principale și al
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
al curții cneziale alăturate, identificată la câteva sute de metri în aval. Adrian Andrei Rusu și Cristian Moisescu susțin că ctitoria nu a fost nici biserică a garnizoanei (donjonul alăturat s-a ridicat abia la mijlocul secolului al XIV-lea), nici capelă (despre o curte cnezială nu se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult al unei mănăstiri ortodoxe. Într-adevăr, „Viziunea Sfântului Petru din Alexandria”, redată
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
fiu al lui Grazio Mario Forgione (1860-1946) și Mariei Giuseppa de Nunzio Forgione (1859-1929) pe 25 mai 1887, în Pietrelcina, o localitate de fermieri din sudul regiunii Campania. Părinții săi își câștigau existența că fermieri. A fost botezat în apropierea capelei Santa Anna, care străjuiește desupra zidurilor unui castel medieval. Mai târziu a slujit că în aceeași capelă. O operă de restaurare a acestei capele a fost ulterior întreprinsă de către Fundația Padre Pio al Americii , cu sediul în Cromwell, Connecticut. Padre
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
1887, în Pietrelcina, o localitate de fermieri din sudul regiunii Campania. Părinții săi își câștigau existența că fermieri. A fost botezat în apropierea capelei Santa Anna, care străjuiește desupra zidurilor unui castel medieval. Mai târziu a slujit că în aceeași capelă. O operă de restaurare a acestei capele a fost ulterior întreprinsă de către Fundația Padre Pio al Americii , cu sediul în Cromwell, Connecticut. Padre Pio a avut un frate mai mare, Michele, și trei surori mai mici, Felicită, Pellegrina, and Grazia
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
din sudul regiunii Campania. Părinții săi își câștigau existența că fermieri. A fost botezat în apropierea capelei Santa Anna, care străjuiește desupra zidurilor unui castel medieval. Mai târziu a slujit că în aceeași capelă. O operă de restaurare a acestei capele a fost ulterior întreprinsă de către Fundația Padre Pio al Americii , cu sediul în Cromwell, Connecticut. Padre Pio a avut un frate mai mare, Michele, și trei surori mai mici, Felicită, Pellegrina, and Grazia(care mai târziu a devenit sora a
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
se află turnul și biserica principală. Principala biserică a mănăstirii a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Arhitectul ei este Pavel Ioanov, care a lucrat la ea între 1834 și 1837. Biserica are cinci turle, trei altare și două capele laterale, unul dintre cele mai valoroase elemente dinăuntrul ei fiind iconostasul placat cu aur, celebru pentru sculptura sa în lemn, crearea căreia a durat cinci ani și a fost efectuată de patru meșteri. Frescele, finalizate în 1846, sunt opera multor
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
lui au fost așezați bolovani mari deasupra cărora s-a ridicat zid din bolovani legați cu mortar de bună calitate. Conform datelor topometrice se pare că cetatea a fost înconjurată de o nouă incintă, a doua, în interiorul căreia exista o capelă, o ""Casă a cavalerului"" și o bolniță, casa cavalerului jucând rolul de refectoriu, la parter, sală de mese, magazie, la etaj, și dormitor la ultimul etaj. Cu ocazia incursiunilor făcute de tătari în anul 1241, atât capela cât și celelalte
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
ultimul etaj. Cu ocazia incursiunilor făcute de tătari în anul 1241, atât capela cât și celelalte clădiri au fost distruse. Pe ruinele fortificației, cistercienii care controlau localitatea printr-un ordin dat de Bela al IV-lea, au construit actuala biserică. Capela romanică a cavalerilor teutoni, probabil, este încorporată în corul gotic și ruinele "Casei Cavalerului" care fac parte din temeliile corpului bazilical.. La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină, abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]