3,976 matches
-
administrativă din anul 1968, când au fost desființate regiunile, clădirea a devenit sediul Consiliului Popular Municipal Suceava (Primăria), în unele încăperi funcționând și birouri ale Comitetului municipal Suceava al PCR, Universității „Ștefan cel Mare”, Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie (O.C.O.T.) Suceava și Administrației Financiare a municipiului Suceava. În toată această perioadă, Tribunalul și Judecătoria Suceava au fost înghesuite în jumătate din spațiile Palatului de Justiție. În anii '80 ai secolului al XX-lea, s-au renovat
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din această cauză, creștinii vor fi nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pământ. Asemenea locașuri de închinare au existat și la Giurgiu, căci în Cartografia bisericilor bucureștene pe anul 1810, publicată în revista „Biserica Ortodoxă Română”, se amintește și de „preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vlădica Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu în anul 1802 august 25.” (Biserica Ortodoxă Română, anul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
de pe Valea Bârgăului au lăsat totul - case, averi - și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de intinsele plaiuri, de apele bune și de vetrele de sat străjuite de codri de nepătruns. În anul 1820: în Cartografia Moldovei din sunt prezentate satele existente din acea perioadă și starea locuitorilor: “[...] șăd pe moșia M-rei Neamț, loc de munte, hrănindu-se cu alte moșii străine. Chiverniseala și aliverișul lor cu vite, lucrul mâinilor, starea lor de mijloc.” La sfârșitul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
din șase sfinți și o bucată din lemnul Sfintei Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În 1828, scrisoarea fiicei preotului Trandafir, către Președintele Plenipotențiarilor de pe lângă Divanul Valahiei și Moldaviei, care revendică cele două prăvălii din fața bisericii; - Cartografia orașului București, din 1838 fila 324 vorbește despre Mahalaua „Sfântul Vasile”, din culoarea galbenă - Tot Cartografia din 1838 arată că în Mahalaua Sfântul Vasile locuiau: Duhovnicul Paraschiv- duhovnic- Ulița Podul Mogoșoaia, fila 326, Popa Petre- popă de mir- Ulița Mogoșoaia
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
cea de pe bordul slupului din 1698, când ofițerii refuzaseră să primească ordine de la comandantul civil, dr. Edmond Halley. Impasul a fost rupt când Amiralitatea l-a propus pe James Cook, ofițer de marină care avea cunoștințe avansate de matematică și cartografie. Acceptat de ambele părți, Cook a fost înaintat la gradul de locotenent și numit comandant al expediției. La 27 mai 1768, Cook a preluat comanda navei "Lord Pembroke", evaluată în martie la 2.307 lire, 5 șilingi și 6 pence
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
în colectivul studențesc al universității, dar și de majoritatea orășenilor. Erau printre cei de frunte și la studii, și la sport, și în viața obștească. Activitatea profesională o începe în anul 1963 în calitate de lector universitar la Catedra Geografie Generală și Cartografie, dar în toamna anului 1963 a fost întreruptă pentru doi ani din cauza serviciului militar obligator. În anul 1967 este admis la studii de doctorat în cadrul Universității de Stat ”Ivan Franko” din Livov. La finile anului 1970 susține cu brio teza
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
100 de lucrări științifice, printer care și trei monografii. Aceste studii au un impact enorm la determinarea resurselor naturale ale Republicii Moldova. Începând cu anul 1970 urmează o activitate prodigioasă în diverse funcții didactice și manageriale: șef Catedra Geografie Generală și Cartografie (1970-1977); decan, Facultatea de Geografie (1977-1987); rector al Universității de Stat din Tiraspol (1987-1992). Calitățile manangeriale s-au manifestat de la bun început. Catedra Geografie Generală și Cartografie în anii 70-80 ai secolului trecut a fost mereu una din cele de
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
în Statele Unite și se stabilește în Pomfret, statul . În iulie 1851, James se înscrie la Academia militară din West Point, pe care o părăsește după trei ani. În luna noiembrie a anului 1854, își găsește de lucru la Biroul de Cartografie Marină din Washington D.C., unde se familiarizează cu metodele de execuție a hărților geografice. În februarie 1855, Whistler își dă demisia și se decide să plece la Paris pentru a studia pictura. La 3 noiembrie 1855 sosește în capitala Franței
James Abbott McNeill Whistler () [Corola-website/Science/317512_a_318841]
-
motoare ale aceleiași punți. Figurile polimaților, cum ar fi oamenii de stat Shen Kuo și Su Song (1020-1101) au încorporat progrese în toate domeniile de studiu, între care biologia, botanica, zoologia, geologia, mineralogia, mecanica, orologeria, astronomia, medicina farmaceutică, arheologia, matematica, cartografia, optica, critica de artă etc. Shen Kuo a fost primul care a discernut declinarea magnetică a nordul geografic în timp ce experimenta cu o busolă. Shen a teoretizat că există schimbări climatice graduale odată cu trecerea timpului. El a creat o teorie de
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
chinezească a resturilor, formula lui Heron, și datele astronomice utilizate în determinarea datei solstițiului de iarnă. Lucrarea cea mai însemnată a lui Qin a fost „Tratate matematice în nouă capitole”, publicată în 1247. Geometria a fost esențială pentru topografie și cartografie. Cele mai vechi hărți chinezești existente datează din secolul al IV-lea î.Hr. Abia în timpul lui Pei Xiu (224-271) a fost folosită pentru prima oară pe o hartă altitudinea topografică, un sistem de reprezentare în formă de grilă dreptunghiulară, și
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Pământ. Bradbury a mai descris un viitor similar în care face referire la operele lui Poe și a altor autori în povestirile "The Pillar of Fire" și ". Povestirea - al cărei titlu face trimitere la expresia ”Aici sunt dragoni” folosită de cartografii medievali pentru a avertiza asupra porțiunilor neexplorate de pe hărțile lor - a fost publicată pentru prima dată în anul 1951 în antologia "New Tales of Space and Time". O expediție este trimisă către o planetă pentru a vedea dacă deține resurse
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
în 1642. El a numit-o "Staten Land", crezând că face parte din tărâmul Jacob Le Maire descoperit în 1616 pe coasta statului Chile. "Staten Landt" apare pe primele hărți ale lui Tasman, dar această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în "Nova Zeelandia", după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă. Latinescul "Nova Zeelandia" devine "Nieuw Zeeland" în neerlandeză. Locotenentul James Cook . Noua Zeelandă are o climă
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
a chiuvetei Tulgheș și constituite din majoritatea rocilor mai vechi din fundament (calcare jurasice si cretacice inferioare, gresii dure silicioase, jaspuri precum si fragmente de cristalin). Predomină însă elementele calcaroase, în special calcarele de tip Stramberg. Date extinse de certitudine despre cartografia peșterii aduc, începând cu anul 1966, N. Valenciuc, I. Ion și M. Harea de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dar explorarea deplină a acesteia s-a făcut în 1988 de către Clubul Sportiv Montana Onești. Arealul, cu o suprafață de
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
Universității din Iași, Facultatea de Litere, specialitatea Geografie, obținând licența în anul 1911. În paralel cu studiile universitare, urmează la Seminarul Pedagogic Universitar, activitate pe care o încheie cu brio susținând ca temă finală lucrarea „Însemnătatea pedagogică a desenului în cartografie”, temă apropiată de preocupările studiilor sale. În 1912, susține examenul de capacitate în urma căruia este consacrat profesor de geografie ca specialitate principală și de istorie ca specialitate secundară. Debutează în activitate didactică în toamna anului 1911 ca profesor suplinitor la
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Ionescu de la Brad în lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Băștinașii etnici români dobrogeni purtau tradițional numele de "dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trage de la cetatea Vicina menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată în jurul gurilor Dunării numiri românești, ca de exemplu limanurile Albastru (azi Sinoie), Fidilimanu (azi Zmeica), Iancina (azi Razim sau Razelm) sau satele Bârleni, Filipești (azi Dunavățul de sus și de jos), Șontea (azi Mila 23), Tatomirești (azi Tatanir
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
în secolul al XIX-lea și cu alte regiuni ale Imperiului Otoman, Rumelia Orientală avea o structură etnică diversă. Cele mai vechi informații despre compoziția etnică a regiunii, dinaintea efectuării primului recensământ, provine din hărțile etnogeografice ale Balcanilor, realizate de cartografii occidentali. Toate prezintă regiunea ca fiind locuită de bulgari, greci și turci, însă fiecare dă proporțiile acestor etnii diferit. Nu toți acești cartografi erau, însă, neutri, fie din cauza surselor folosite, fie din cauza interpretării materialelor. De exemplu, hărțile cartografului englez Stanford
Rumelia Orientală () [Corola-website/Science/319434_a_320763]
-
râuri, continente și mări. Aceste cosmografii postulează un univers ca fiind creat repetat și distrus peste cicluri de timp de lungimi imense. Cosmografii din perioada modernă timpurie (Mercator etc.) au dezvoltat cosmografia din ce în ce mai mult în direcția științelor moderne: geografie, topografie, cartografie și astronomie. Din această perioadă (după 1500) apar primele reprezentări cartografice ale continentelor și prezentarea Pământului sub formă de glob. În 1551 Martín Cortés de Albacar din Zaragoza, Spania, a publicat "Breve compendio de la esfera y del arte de navegar
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
de Editura Universității Centrale Europene cu sediul la Budapesta și New York. Cartea se ocupă de urcarea sufletului și a trupului în lumile de sus, așa cum era concepută din antichitate și până la Baal Shem Tov. Autorul prezintă și un fel de cartografie a diferitelor opinii despre identitatea componentelor care urca, în ce fel o fac, și ce revelație au în lumile unde ajung. Și cartea aceasta a apărut în engleză în anul 2007 la editura Continuum la Londra și New York. („Ben: Sonship
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
al localității se afla în stăpânirea mănăstirilor Râșca și Neamț, actualul sat fiind împărțit în două părți: Boroaia Neamțului și Boroaia Râștii. Deoarece în catastiful sămilor tuturor mănăstirilor din țară din 1742 satul nu apare, el figurând de abia în cartografia rusească din 1774, se poate deduce că satul Boroaia a fost fondat în perioada 1742-1774 de către locuitori refugiați din Transilvania care au lucrat ca panțâri în slujba isprăvniciei. Transilvănenii s-au stabilit pe moșiile mănăstirești de aici cu învoiala stareților
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
a fost și vice-economist al mănăstirii. De asemenea, a studiat diferite domenii științifice cum ar fi folosirea electricității, fotografia, radiologia etc. Raymund Netzhammer a electrificat ceasul mănăstirii și clopotul. Existând niște probleme speciale cu privire la domeniul mănăstiresc, a studiat topografia și cartografia. Și-a publicat realizările științifice în periodicele tehnice ale vremii. Proaspăt întors de la Expoziția Mondială din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca profesor la Seminarul Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
Dacă centrul proiecției este depărtat la infinit de planul de proiecție, atunci se obține o "proiecție paralelă", și dacă în acest caz liniile cad perpendicular pe plan, proiecția se numește "ortogonală". Proiecțiile se utilizează deseori în inginerie, arhitectură, pictură și cartografie. De studierea proiecțiilor și metodelor de proiectare se ocupă o știință numită "geometrie descriptivă".
Proiecție (geometrie) () [Corola-website/Science/313948_a_315277]
-
de totalitatea releveelor expediției Ghika, le-a calculat și, pe baza lor, a întocmit o hartă la scara 1: 1000000 și un memoriu științific. El a arătat că deși expediția românească a avut un număr mare de predecesori în domeniul cartografiei Somaliei, abia acum s-a reușit să se realizeze o lucrare geografică importantă. Același savant a ținut să noteze: „Dimitrie și Nicolae Ghika înainte de a porni spre Africa au urmat cursuri de topografie și botanică pentru a putea fi astfel
Dimitrie Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/308809_a_310138]
-
În zona acestei localități se întâlnesc denumiri că: "Hanul La Șindrilita" și "Hanul de la Salcâmi" al lui Costache Oncintu. Urme ale pivniței acestuia din urmă se mai pot vedea și astăzi. Prima mențiune documentara a acestui sat se întâlnește în cartografia județului Dâmbovița întocmită în anul 1810 de către preotul Alecsandru Popescu-Runcul, unde se arată că satul Colacu avea 25 de familii, 33 de bărbați și 32 de femei În anul 1925 satul Colacu aparținea de comună Ghergani. La 1 august 1925
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
nu a avut copii. A urmat o perioadă de douăzeci de ani în care a publicat asiduu numeroase articole și cărți din diferite subdomenii ale matematicii și mecanicii: algebră, calcul infinitezimal, teoria probabilităților, teoria numerelor, mecanică teoretică, astronomie, mecanica fluidelor, cartografie etc. Se pot cita peste 80 de memorii științifice publicate de către Lagrange în această perioadă fecundă. Decesul soției sale (în 1783), îl deprimă însă foarte mult. Trei ani mai târziu, moartea regelui Frederic al II-lea al Prusiei, protectorul său
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
imitate; cunoașterea limbii spaniole ajunsese la modă. S-au dezvoltat în special literatura, artele plastice și muzica. În domenii umaniste s-au remarcat mulți erudiți, în timp ce în domenii științifice precum lingvistică (Francisco Sánchez de las Brozas y șu Minerva), geografia, cartografia, antropologia sau stiinte naturale (botanica, minerologie etc.) au existat de asemenea realizări, datorate în primul rând descoperirii Americii. Figuri eminente în matematici au fost: Sebastián Izquierdo, Juan Caramuel, Pedro Nunes, Omerique, Pedro Ciruelo, Juan de Rojas y Sarmiento, Rodrigo Zamorano
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]