3,446 matches
-
crește nu mai mare de 8 cm și are coaja neregulată, cu broboane și grunji. Plinius descrie și pregătirea unor remedii naturale din castravete, cu toate că unele cercetări spun că ar fi fost vorba de o plantă diferită, un soi de castravete sălbatic, necultivat. Totodată, este menționată folosirea fructului castravetelui pentru tratarea mușcăturii de scorpion, pentru cei cu vederea slabă și pentru a îndepărta șoarecii din hambare. Nevestele care doreau să rămână însărcinate îi purtau la cingătoare, la fel și moașele chemate
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
are coaja neregulată, cu broboane și grunji. Plinius descrie și pregătirea unor remedii naturale din castravete, cu toate că unele cercetări spun că ar fi fost vorba de o plantă diferită, un soi de castravete sălbatic, necultivat. Totodată, este menționată folosirea fructului castravetelui pentru tratarea mușcăturii de scorpion, pentru cei cu vederea slabă și pentru a îndepărta șoarecii din hambare. Nevestele care doreau să rămână însărcinate îi purtau la cingătoare, la fel și moașele chemate la câte o naștere mai grea, și îi
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
rămână însărcinate îi purtau la cingătoare, la fel și moașele chemate la câte o naștere mai grea, și îi aruncau după ce copilul se năștea. În Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franța secolului al XI-lea) se creșteau castraveți. Ei au fost introduși în Anglia la începutul secolului al XIV-lea, pierduți, apoi reintroduși după 250 de ani. În Lumea Nouă, castraveții au ajuns în 1494, în Haiti, o dată cu expedițiile lui Cristofor Columb. În 1535, Jacques Cartier, explorator francez
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
năștea. În Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franța secolului al XI-lea) se creșteau castraveți. Ei au fost introduși în Anglia la începutul secolului al XIV-lea, pierduți, apoi reintroduși după 250 de ani. În Lumea Nouă, castraveții au ajuns în 1494, în Haiti, o dată cu expedițiile lui Cristofor Columb. În 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a călătorit în zona a ceea ce astăzi se numește Canada, spunea că a găsit castraveți imenși în zona orașului Montreal. În secolele
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
după 250 de ani. În Lumea Nouă, castraveții au ajuns în 1494, în Haiti, o dată cu expedițiile lui Cristofor Columb. În 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a călătorit în zona a ceea ce astăzi se numește Canada, spunea că a găsit castraveți imenși în zona orașului Montreal. În secolele XV-XVII, vânătorii europeni de blănuri, comercianții, exploratorii, vor face schimburi și trocuri cu popoarele indigene amerindinene, inclusiv cu produse agricole. Triburile din Marile Câmpii și din zona Munților Stâncoși au învățat de la conchistadori
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
și din zona Munților Stâncoși au învățat de la conchistadori cum să cultive legumele și fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din zona Dakota de Nord și de Sud. Ei au învățat să cultive soiuri de castraveți și de pepeni și le-au adăugat rapid în alimentație, pe lângă soiuri de porumb, fasole, și altele din aceeași familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel și tărtăcuță. Triburile Iroqueze cunoșteau deja planta, la momentul la care au fost vizitați de primii
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
din Boston, „grădina Guvernatorului”. Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care și „țelină, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari și mai dulci decât sunt îndeobște cunoscute în Anglia. Sunt aici și soiuri de dovleac și de castravete de care nu aveam cunoștință înainte”. În 1633, William Wood publică o carte care conține observațiile sale referitoare la plantele pe care le întâlnise în America „Pământul este foarte bun pentru creșterea verdețurilor de bucătărie, toate soiurile cunoscute în Anglia
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
un număr de articole publicate în reviste de specialitate cu profil medical, în care se specifică faptul că verdețurile sunt responsabile de un număr tot mai mare de îmbolnăviri pe timpul verii și că legumele crude nu trebuie consumate de către copii. Castravetele a fost unul din legumele marcate de această proastă reputație, fiind retras din alimentația umană și păstrat doar pentru animale, în special vaci, schimbându-i-se și numele în engleză din cucumber în cowcumber. Nefiind preferat în alimentație, soiurile de
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
a fost unul din legumele marcate de această proastă reputație, fiind retras din alimentația umană și păstrat doar pentru animale, în special vaci, schimbându-i-se și numele în engleză din cucumber în cowcumber. Nefiind preferat în alimentație, soiurile de castravete au degenerat, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, transformându-se într-o plantă de dimensiuni reduse, cu inflorescență redusă și cu fructe foarte mici. În jurnalul său, Samuel Pepys nota, în data de 22 septembrie 1663: „Azi, Sir W. Batten
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
cu inflorescență redusă și cu fructe foarte mici. În jurnalul său, Samuel Pepys nota, în data de 22 septembrie 1663: „Azi, Sir W. Batten m-a informat de trista soartă a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricină că a consumat castraveți. Și cred că am mai auzit de un caz asemănător acum câteva zile.” În industria alimentară, castravetele este foarte preferat în varianta murată, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. În industria cosmeticelor, este foarte întrebuințat
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
22 septembrie 1663: „Azi, Sir W. Batten m-a informat de trista soartă a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricină că a consumat castraveți. Și cred că am mai auzit de un caz asemănător acum câteva zile.” În industria alimentară, castravetele este foarte preferat în varianta murată, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. În industria cosmeticelor, este foarte întrebuințat în diverse creme și loțiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. În industria cosmeticelor, este foarte întrebuințat în diverse creme și loțiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind ușor astringent. Totodată, aroma de castravete proaspăt este considerată a fi afrodisiacă.
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
de lămâie și o aromă foarte diferită de cea a celorlalte varietăți, deoarece conține o substanță chimică numită citral. Este folosit la scară largă în Indonezia, unde este numit "kemangi" și este servit crud, împreună cu varză crudă, fasole verde și castraveți, ca acompaniament pentru pește prăjit sau rață. Florile sale, desfăcute, sunt un condiment apreciat pentru salată. Diferitele varietăți de busuioc au arome diferite datorită faptului că planta conține un număr variabil de uleiuri esentiale (numite și uleiuri volatile sau uleiuri
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]
-
de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci. Orășelul cu această denumire e menționat documentar ca sat
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
este un mediu propice înmulțirii bacteriilor. Lasă spațiu în jurul alimentelor pentru ca aerul rece să circule liber. Este de evitat de asemenea aglomerarea prea mare a frigiderului. Un astfel de frigider se poate transforma într-o adevărată „bombă bacteriologică”. Salata verde, castraveții și strugurii nu trebuie congelate iar fasolea verde, varza, conopida, guliile și spanacul trebuie fierte trei minute înainte de congelare. Cea mai sigură și sănătoasă metodă de dezghețare este ca alimentele să fie lăsate la temperatura frigiderului. Primele frigidere din România
Frigider () [Corola-website/Science/312597_a_313926]
-
încât s-a legat cu lanțul de un copac pentru a preveni tăierea lui. Atunci când vede pe cineva că poluează mediul, ea își va pierde calmul și va strigă la ei. Lammy și Mr. Pickels, în traducere Lammy și Domnul Castravete, sunt o oița violeta care poartă un pulover de lâna alb și un castravete cu mustăți care poartă un joben negru. Cei doi sunt personaje noi introduse pentru a sărbători aniversarea de 10 ani de la creerea show-ului. Ei îi
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
Atunci când vede pe cineva că poluează mediul, ea își va pierde calmul și va strigă la ei. Lammy și Mr. Pickels, în traducere Lammy și Domnul Castravete, sunt o oița violeta care poartă un pulover de lâna alb și un castravete cu mustăți care poartă un joben negru. Cei doi sunt personaje noi introduse pentru a sărbători aniversarea de 10 ani de la creerea show-ului. Ei îi plac petrecerile cu ceai și să joace "Simularea" cu prietenul ei imaginar Mr. Pickels
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
Hrana nimfelor se găsește în mare parte pe jos, ea fiind compusă din semințe de iarbă, semințe de pomi, fructe etc. Hrana de bază: mei, semințe de floarea soarelui (albe sau tărcate), semințe de cânepă, semințe de iarbă, semințe de castraveți, semințe de dovleac, semințe de lubeniță, semințe de spanac, semințe din diferite buruieni, semințe de ridichi, pe lângă hrana de bază formată din diferite semințe, nimfelor le trebuie vitamine pe care cel mai bine le iau din fructe și legume. Printre
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
iau din fructe și legume. Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frunze, mere, porumb încă necopt pe șiulete, cozi de ardei cu semințe, cartofi, orez, semințe de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale, vișine, prune, ardei, sfeclă roșie, castraveți, mazăre. Măsurile ideale pentru o volieră sunt de 2.5x1.5x2 LxLxI m pentru o pereche de nimfe iar pentru o colivie ar trebui să fie de cel puțin 110x100x70 cm. Nimfele nu sunt chiar așa de sensibile, deci pot
Papagal nimfă () [Corola-website/Science/312407_a_313736]
-
lor de la renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de la renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
sunt tonul, macroul, somonul și țiparul de mare. Icrele de pește sunt și ele folosite la prepararea sushi-ului. Ca și alternativă la pește, alte ingrediente pot fi: caracatiță, sepie, creveții, scoicile și carnea de crab. Ridichea japoneză murată, avocado, castravetele, sparanghelul precum și alte legume specific japoneze pot fi folosite ca și ingrediente la prepararea sushi-ului. "Shōyu" este denumirea japoneză a sosului de soia, un condiment esențial in servirea sushi-ului. Wasabi este o pastă picantă de culoare verde, cu
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană pentru animale și om
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
În 2011, gospodăriile agricole dispuneau de 630 de tractoare și peste 300 de mașini de mare tonaj. Inițial o bună parte din agricultori au activat în baza proiectului olandez „Dezvoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creșterea legumelor, în special a castraveților și a roșiilor, însă au fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
fondată în 1995 având în prezent un personal de 50 de lucrători. De asemena în Corjeuți funcționează și câteva întreprinderi industriale de prelucrare a produselor agricole. Întreprinderea „Servest-Agro” SRL produce conserve din legume și fructe: bulion de roșii, roșii uscate, castraveți murați ș.a., iar o parte din producție este exportată în Rusia și statele Uniunii Europene. SA „Combifuraj” este specializată în producerea făinii de grâu, a uleiului de floarea soarelui, comercializarea nutrețurilor și aditivilor pentru animale. SRL „Muncel Agro” se ocupă
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]