4,620 matches
-
psiholog, să se dedice studiului comparat al comportamentului animalelor. A făcut acest lucru prin introducerea în psihologie a unei serii de metode noi de sorginte biologică. Cu acestea, el a urmărit să regăsească în noul domeniu al psihologiei același determinism cauzal care guvernează în științele naturii. Încercările sale de atunci, analizate din perspectiva științei psihologiei de astăzi, își păstrează genialitatea și valabilitatea științifică. Darwin nu și-a propus la acea vreme să abordeze complexitatea problemei reflectării psihice, a reflectării conștiente. A
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aflat trăirea emotivă, dar nu ca o stare subiectivă în sine, ci ca o reactivitate cuantificabilă, ca o reacție de mișcare, ca o modificare viscerală precisă, prin care expresia emoțională se manifestă. Actul sau reacția emoțională era pusă în legătură cauzală cu condițiile stimulative existente în mediu. Darwin a făcut ceea ce anterior făcuseră atât de bine atât Aristotel, cât și materialiștii secolului al XVIII-lea. A făcut-o la sfârșitul secolului al XIX-lea, din perspectiva unei concepții evoluționiste despre natură
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
răspândire. Renumele acestei cărți a fost dat nu numai de limbajul clar folosit, dar și de metoda descriptivă, anecdotică, folosită la prezentarea formelor inteligente de comportare a animalelor. Antropomorfismul său conceptual a fost accentuat de substituirea acestei explicații anecdotice celei cauzale și deterministe, considerând comportamentul animal ca o replică a comportamentului uman. Punctul slab al gândirii lui Romanes, din păcate, s-a aflat tocmai acolo unde Darwin a fost cel mai tare: rigurozitatea cu care a separat reacțiile animalelor de substanța
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
are propria cultură, propriile obiceiuri, toate cu influență formativă determinantă asupra vieții psihice. Cu precizarea doar că această determinare particulară avea să fie considerată ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea poporului respectiv. A fost vorba de considerarea unui alt determinism cauzal al vieții psihice, care se manifesta la nivel lingvistic, mitologic, în obiceiuri, creații populare, mărturii. Ceea ce a corespuns cu o fundamentare a unei noi psihologii, făcută din perspectiva cercetărilor de istorie a culturii, a celor de filologie. Acestei noi psihologii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a activității sale, a criticat teoria "constantelor" moștenită de la Helmholtz, ipoteza formulată de acesta asupra legăturii nemijlocite existente între excitant și reacție. Era cât se poate de clar că ceea ce Köhler a criticat ca "teorie a constantelor" depășită era "teoria cauzală" a percepției mult mai veche, născută încă în secolul al XVII-lea, când s-au făcut primele încercări de explicare a mecanismului psihofiziologic al faptelor de conștiință. În conformitate cu postulatul de bază de atunci, exista o relație ne-mijlocită și precisă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cuprinderea "neastâmpărului" manifestării sale, greu de prezis doar pe baza legilor mecanice care acționează la nivelul organismului. Acesta a fost formulat într-un spirit matematic probabilist, asimilat astfel la teoria reflexo-logică, de funcționare a sistemului nervos, la determinismul legic și cauzal, ca și la cel propriu sistemelor organice, viscerelor. Cu precizarea că această probabilitate nu mai implica o reductibilitate a dinamicii comportamentului doar la substanța subiectivă a ceea ce era reflectat, așa cum a făcut-o înainte Spinoza, ci formula problema unui determinism
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
similare, derulate recent în universități de prestigiu. Insistând asupra cercetării, trebuie remarcat și salutat faptul că autoarea aplică o metodă de cercetare care nu a mai fost folosită în studiile de comunicare autohtone: experimentul. Acesta îi permite stabilirea unor relații cauzale între conținutul media și efectele acestuia în rândul populației investigate. În concluzie, consider că background-ul teoretic foarte consistent al lucrării și mai ales analiza aplicată și echilibrată a datelor obținute în cadrul cercetării conferă originalitate acestei cărți și o consacră
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unui anumit candidat. În astfel de cazuri, analiza influenței persuasive a mesajelor mediatice sau politice devine irelevantă, alți factori sociali determinând votul. Cu toate acestea, în pofida deselor relatări mediatice legate de tentativele de fraudare, considerăm că există o întreagă rețea cauzală care explică rezultatele alegerilor. Mesajele de campanie au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic, reconstituirea identităților politice și legitimarea sistemului politic existent. Candidații intră într-o luptă care este filtrată prin reprezentările
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de campanie și a preferințelor anterioare ale votanților. Sintetizând, putem spune că, din cauza structurii și dinamicii campaniilor, este dificil din punct de vedere metodologic să se izoleze influențe specifice. În privința impactului asupra votului, este la fel de dificil să se propună explicații cauzale, pornind exclusiv de la mesajele electorale sau mediatice adresate electoratului. Cercetătorii americani (Zaller, 1992) au scos în evidență mai multe efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cuantificabile. Al doilea tip de definiții merg în direcția surprinsă de Entman (1993), pentru care a încadra înseamnă a selecta anumite aspecte ale realității și a le face mai vizibile, cu scopul de a promova o anume definiție, o interpretare cauzală și de a formula prescripții sau evaluări morale. Sunt preferabile astfel de definiții care includ specificații funcționale pentru că permit cercetătorilor să conceapă moduri de a le măsura, de a face deducții și de a trage concluzii. Lărgind cadrul discuției și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
așa fel încât, după expunerea la mesaj, legătura dintre cele două devine evidentă și este considerată ca atare de membrii audienței (Scheufele și Tewksbury, 2007, p. 15). Încadrarea include o gamă mai largă de procese cognitive precum evaluări morale, judecăți cauzale, apel la principii și recomandări, față de conceptul de second level agenda, descris de McCombs, concept care vorbește despre un transfer al atributelor unui subiect dinspre media către public (Weaver, 2007, p. 145). Baldwin Van Gorp (2007, pp. 60-78) susține că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
p. 143). Robert Entman (1993, p. 52) a definit procesul încadrării într-o manieră similară: "A încadra înseamnă a alege anumite aspecte ale unui eveniment și a le acorda proeminență cu scopul de a oferi o anumită definiție, o interpretare cauzală, de a formula o recomandare sau o evaluare morală". Studiul de față are ca subiect cadrajele din știri adică acele cadraje care ne sunt oferite de jurnaliști și nu neapărat cadrajele partizane pe care suporterii sau oponenții unei anumite idei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
le reduce, dat fiind că indivizii nu au o experiență directă legată de subiectele respective și, deci, depind de informația oferită de media într-o mai mare măsură. În cazul analizei de față, considerăm că se va aplica prima relație cauzală. Prin urmare, corelând cele două variabile: stilul și subiectul conflictului, avansăm următoarea ipoteză: Ipoteza 2: Cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele legate de subiecte neintruzive prezentate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
univers simbolic familiar receptorului. Pornind de la acest univers, participanții la actul comunicării politice își reconsideră constant atitudinile, argumentele, limbajul. Dincolo de deschiderile și limitele pe care le înregistrează un model sau altul de reprezentare a procesului de comunicare (abordarea lineară/ deterministă/ cauzală a modelului informațional al comunicării sau accentuarea dimensiunii psihologizante în cazul modelului constructivist), subliniem operaționalitatea unor scheme de reprezentare în evidențierea specificului unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă a informațiilor; conectorii preponderenți sunt de natură cauzală și temporală: "Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru cât avem datoria și întru cât dreptul de a le urma"361; "Dar, înainte de a hotărî definitiv datoriile ce ni le impune nouă în special anexarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parodontale. S-a constatat (Socransky) că numărul de microorganisme este dublu în situsurile afectate în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22 1. să fie izolat obișnuit de bolile individuale; 2. să fie cultivat în cultură pură în laborator; 3
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22 1. să fie izolat obișnuit de bolile individuale; 2. să fie cultivat în cultură pură în laborator; 3. să producă o boală similară când este inoculat în animale de laborator susceptibile; 4
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în mod egal predispuși la aceste boli apărând, astfel, conceptul de risc individual. Un factor de risc pentru boala parodontala este un aspect caracteristic de comportament sau expunere la mediu asociat cu boală parodontala. Asocierea poate sau nu să fie cauzala. Unii factori de risc sunt modificabili, în timp ce alții nu (factorii de fond sau determinanți). Un numar de afecțiuni sistemice trebuie să alerteze clinicianul cu privire la probabilitatea unei boli parodontale curente sau a unei susceptibilități viitoare crescute. Mai mult, semnele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cantitativa care să permită evaluări și comparații din punct de vedere a localizării și a împrăștierii datelor. Aceștia exprimă numeric pe baza valorilor de studiu, fie localizarea, fie variația datelor. Indicatorii de corelație și regresie servesc la exprimarea legăturilor funcționale, cauzale între două sau mai multe caracteristici ale unui fenomen sau colectivități. Valorile medii sunt indicatori ai însușirii calitative esențiale ale fenomenelor, colectivității studiate, măsura tendinței centrale a repartițiilor de frecvențe ale variabilei. De interes deosebit este cunoașterea comparativa a fenomenelor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și îi dau un sens viu, nefracturat. Cu cît un simbol se întrupează într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
D'Aquino nu încearcă sa argumenteze în favoarea tezei că universul a avut în mod necesar un început, considerând că această chestiune ține de teologia revelată, nu de teologia naturală. Accentul e pus, în cadrul acestei prime căi, pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente sunt conectate cauzal poate fi pusă, ca și în cazul lui Kant, pe seama unui principiu al intelectului nostru, însă nu e deloc lămurit cum trebuie să înțelegem existența unui agent cauzal al schimbării care nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că universul a avut în mod necesar un început, considerând că această chestiune ține de teologia revelată, nu de teologia naturală. Accentul e pus, în cadrul acestei prime căi, pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente sunt conectate cauzal poate fi pusă, ca și în cazul lui Kant, pe seama unui principiu al intelectului nostru, însă nu e deloc lămurit cum trebuie să înțelegem existența unui agent cauzal al schimbării care nu este el însuși în schimbare. Un astfel de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe ideea de dependență cauzală. Ideea că toate lucrurile existente sunt conectate cauzal poate fi pusă, ca și în cazul lui Kant, pe seama unui principiu al intelectului nostru, însă nu e deloc lămurit cum trebuie să înțelegem existența unui agent cauzal al schimbării care nu este el însuși în schimbare. Un astfel de agent nu este conectat cauzal cu nici unul dintre celelalte obiecte din lume, fiindcă atunci ar fi afectat de către acestea și ar suferi schimbări. S-ar putea arăta, probabil
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]