6,690 matches
-
timpurii ale lui Baudrillard, semnificative sunt subiecte precum societatea de consum, lumea obiectelor, schimbul simbolic, cotidianul etc., iar apropierile dintre teoretizarea lor și cele oferite de Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre sunt sugestive. Pentru lucrările mai târzii, decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica seducției, am asumat o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ramos preferă o interpretare deschisă asupra literaturii și a scriiturii, deși observă că în Gradul zero al scriiturii, écriture este doar o "morală a formei". Astfel, "pentru Roland Barthes, literatura se fondează pe o interogație asupra lumii și limbajului. Dar centrată pe problematica limbajului ea încetează de a fi în mod propriu literatură în sensul tradițional al cuvântului și devine scriitură". (Angeles Sirvent Ramos, "De la littérature à l'écriture", în Barthes après Barthes. Une actualité en questions. Actes du colloque international
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1997, p. 43. 399 Aurel Codoban subliniază, la rându-i, excluderea transcendenței în postmodernism, precum și a modelului ontologic axat pe ideea de origine sau profunzime. Pentru postmoderni, funcționează un model centrat pe diferență, astfel încât "ceea ce rezultă este o ontologie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, [...] și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
XX au fost identificate Încă 3 modele investiționale, fiind clasificate după regiunea geografică În care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidențiază un anumit instrumenrtariu și se pune accentul pe diferite instituții care Îl vor promova: Modelul investițional american centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, În special, a influenței sistemului fiscal asupra Înclinației spre economisire a populației, formării fondurilor de amortizare a Întreprinderilor și asupra profitului nerepartizat. Statul are posibilitate să modeleze proporțiile macroeconomice În ceea ce privește distribuirea venitului național Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Împrumutând pentru aceasta din altă țară. Structura organizatorică respectivă se dovedește eficientă pentru corporațiile În expansiune, deoarece permite concentrarea tuturor operațiilor internaționale, a know-how și a aptitudinilor Într-o unitate separată de responsabilitățile pieței interne, făcând astfel posibilă o expansiune centrată pe piața internațională Aceasta Înseamnă că personalul care lucrează În divizia internațională poate acumula experiență și o cunoaștere detaliată a diferitelor piețe naționale, astfel Încât produsele corporației destinate acestor piețe să fie concepute și realizate, ținând cont atât de cerințele și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
recapitalizarea bancară la nivel global. În același timp, piețele emergente au fost lovite de scăderea exporturilor și înăsprirea condițiilor financiare, iar caracterul universal global al crizei a devenit evident. Odată cu depunerea actelor pentru falimentul Le hma n, preocupările s-au centrat pe rolul companiei ca broker și entitate de referință (adică sursa de risc de neplată împotriva căreia cumpărătorii încearcă să se asigu e D fapt, re) p piața CDS. e expunerile față de titlurile de credit active ale băncii Lehman s-
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sînt decît unul din elementele care o definesc. Dacă rata de participare la alegerile europene este inferioară celei de la alegerile legislative naționale, dacă cetățenii profită uneori de această ocazie pentru a exprima votul lor de protest, dacă dezbaterile preelectorale sînt centrate în general pe pro-bleme naționale, toate acestea se întîmplă pentru că cetățenii europeni cred în continuare că statele rămîn cadrele majore de unde se exercită suveranitatea. Poate că ei se înșeală, poate că noi ne înșelăm. Poate că statele sînt constrînse să
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
numărului de membri ai consiliului de administrație cu numărul de acțiuni deținute. Aceste voturi cumulate pot susține un singur administrator. Toate ipostazele în care se poate afla un acționar, precum și metodele de care dispune pentru a influența managementul companiei, sunt centrate pe dreptul de vot. Piața controlului corporatist este reprezentată de "ansamblul tranzacțiilor cu pachete de acțiuni, prin care se cedează sau se obține votul necesar controlului în societățile respective".11 Această piață este centrată pe supravegherea și evaluarea structurii de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pentru a influența managementul companiei, sunt centrate pe dreptul de vot. Piața controlului corporatist este reprezentată de "ansamblul tranzacțiilor cu pachete de acțiuni, prin care se cedează sau se obține votul necesar controlului în societățile respective".11 Această piață este centrată pe supravegherea și evaluarea structurii de management și mai puțin interesată în restructurarea producției societăților în cauză, fiind deci orientată spre constituirea așa-numitelor holdinguri financiare. Cadrul suport ideal pentru preluarea sau cedarea controlului corporațiilor este bursa de valori prin
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
adeseori partizanal și suprainterpretativ fațeta "de umbră", ezoterică a scriitorilor autohtoni și s-au editat, în traducere, câteva istorii alternative, dintre care memorabilă este una dedicată bolilor; momentul este, așadar, favorabil pentru alte perspective, cât mai diverse, din care una centrată pe "spaimă" nu are de ce să lipsească, cu atât mai mult cu cât, referențial cel puțin, sintetizarea ei este de un interes covârșitor. Cătălin Ghiță recurge la ea în chip restrictiv, ceea ce-i direcționează discursul, neîngăduindu-i să se lăbărțeze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al profesioniștilor filologi. În ultimii ani însă, pe măsură ce programele universitare s-au relaxat, iar "canonicii" au început să fie priviți cu suspiciune și, de ce să nu recunoaștem, chiar cu un soi de dispreț, au apărut destul de multe volume de critică centrate asupra fenomenului horror, atât în "puritatea" sa literară, cât și în relația biunivocă pe care beletristica o stabilește cu artele vizuale (grafica, pictura, fotografia, cinematografia). Astfel de interpretări își justifică utilitatea preponderent în cazul examinării unor mituri literare fertile, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o persoană, o povestire este terifiantă dincolo de orice închipuire, pentru alta, aceasta este doar grotescă" (1986: 443). Exegetul fenomenului trebuie deci să acționeze cu maximă precauție și să precizeze, din capul locului, că selecția textelor primare asupra cărora va fi centrată analiza literară nu poate emite pretenții de obiectivitate sau de exhaustivitate. În Introducerea la cea mai faimoasă și mai comentată lucrare consacrată literaturii horror până în prezent, Supernatural Horror in Literature (prima ediție datând din 1927), H.P. Lovecraft observă, la rândul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sugeram anterior, prozele canonice degajează teroare, în timp ce groaza rămâne atributul facil și ușor reproductibil al literaturii de consum. Oricum, nu este de prisos să ne amintim, în finalul acestui subcapitol, observația pertinentă a lui Leonard Wolf: "Povestirile terorii, fiindcă sunt centrate asupra unei singure emoții umane frica trebuie, în mod paradoxal, să realizeze ceva mai mult decât să ne înfricoșeze înainte de a transcende această limitare a genului lor" (Sullivan, 1986: 16). Altfel spus, proza terifiantă convertește frica într-o insolită trambulină
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în prim-plan scenariul însuflețirii pygmalioniene a unei vechi statui a zeiței iubirii, care învie în noaptea nunții eroului, provocând o adevărată tragedie. Ca și la Hoffmann sau la Gogol, ironicul se împletește inextricabil cu terifiantul. A doua povestire este centrată asupra bestialului, urmărind aventura unui profesor, traducător al Bibliei, la castelul unui conte misterios. Apariția totemică a unui urs înzestrat cu instincte sexuale antropomorfizate anticipează febra erotică a licantropiei care va scutura literatura horror în secolul al XX-lea și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
că rămân The Fall of the House of Usher (1839) și The Masque of the Red Death (1842). Prima exploatează motivul casei delabrate și bântuite (nu lipsesc cadrele statice maiestuos-tulburătoare, amintind de tablourile lui Daniel Martin), în vreme ce a doua este centrată asupra izbucnirii unei epidemii de ciumă în abația fortificată a prințului Prospero. Precum observă James Hutchisson, ciuma lui Poe reprezintă "o manifestare a bolii psihice și a dezechilibrului social, la fel cum boala și contagiunea sunt utilizate în Ciuma lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
manifestă a maiestuosului, de extracție romantică. Explicația titlului survine în paragraful secund: "în fața cerului, mai sus decât brazii cei mai înalți, vulturii pluteau neobosit, scăldându-și aripile în lumină". Suntem într-un spațiu al recluziunii alpine, iar intervalul temporal ales (centrat în jurul insurecției lui Tudor Vladimirescu) injectează tropi ai verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
81 sunt circumscrise universului afectiv, chiar familial, al personajului pe care-l bântuie, fiind vorba, în acest caz, de spirite înrudite, pe parcursul existenței terestre, cu eroul. O simplă enumerare a câtorva dintre cei mai importanți scriitori care au produs proze centrate asupra fantomelor "de familie" este elocventă: Thomas Hardy, Edward Frederic Benson, Walter De la Mare (dintre cei mai vechi), Robert Bloch, Ramsey Campbell, Stephen King (dintre cei mai noi). În istoria intelectuală europeană, concepțiile legate de prezența fantomelor își au rădăcinile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai mult sau mai puțin naturală la cea disciplinată de metrică și invers, cercetătorul care ar executa o asemenea sarcină și-ar vedea eforturile răsplătite cu prisosință. Chiar și în străinătate, unde exegezele asupra prozei de teroare nu lipsesc, studiile centrate asupra terifiantului poetic sunt destul de puține. Apoi, una dintre cele mai interesante și mai puțin exploatate teme ale terifiantului literar vizează compartimentul arhitectural al setting-ului unei narațiuni 106, pe care eu am abordat-o, succint, în Partea a doua a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în prozele horror din perioada contemporană (William Peter Blatty, Stephen King, Richard Matheson, Anne Rice, Peter Straub etc.), care reiau diverși topoi șocanți: "unele au de de a face cu diavolul și cu apropiații acestuia sau cu monștri, altele sunt centrate asupra copiilor, fie malefici, posedați, fie având puteri ieșite din comun; altele au ca subiect o casă sau o clădire bântuită; altele sunt variații ale legendei vampirilor" (Seigneuret, 1988: I, 633). 14 În acest punct, trebuie notat că există două
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terții repudiau categoric marxismul și suțineau că istoria este făcută de elitele aristocrate, de rasele superioare și făceau observații critice, parțial reluate în textele românești. Unul din principalele curente socialist-marxiste europene a apărut prin anii 1920 la Frankfurt pe Main, centrat pe "teoria critică a societății", reformulată pentru "capitalismul târziu" revigorat, apoi și prin "sistemul-lume" al lui I. Wallerstein și alte mișcări asemănătoare. Concepțiile ultimului reprezentant al Școlii de la Frankfurt, Jürgen Habermas (n.1929), s-au văzut în traducerile unor texte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
formativ al istoriei noastre". (26, p. 147) Totodată, el redă în mod logic-conceptual timpul istoric și procesualitatea vieții sociale. Cu termenul de "stadiu" folosit și în citatul de mai sus, filosoful ne propune coordonata logică, conceptuală a înțelegerii vieții morale centrată pe valori și virtuți. El distinge trei stadii în evoluția logică a conceptului de virtute. Legăturile acestor stadii constând în faptul că fiecare stadiu ulterior îl conține pe cel anterior, nu și invers. Primul stadiu are ca fundal practica vieții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de acasă ori din emigrație. Fenomenul a început prin dezorganizarea marii agriculturi, prin parcelarea tuturor pământurilor, a pădurilor, implicit și a amenajărilor hidrotehnice nefinalizate, dar care înglobau enorme costuri și valori în instalații și utilaje. De aici, nenumărate alte anomalii, centrate pe dependența alimentară a țării de importuri, decimarea raselor de animale, falimentarea stațiunilor de cercetări agroindustriale, sistarea investițiilor pentru îndiguiri și mari canale hidrotehnice, pentru combaterea eroziunii solurilor, precum și a multor industrii de mașini agricole, de conservare și prelucrare a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
spiritual al balcanicilor", legat de acutul sentiment al libertății furate și al înșelătoriilor multiseculare, care au dus la interculturalitatea și mobilitatea spirituală a oamenilor încercați de aceleași cazne: birurile și îngrădirile, nenumăratele subjugări mai puțin cunoscute și încercate de occidentalii centrați pe modernitate, pe carpe diem, cum scria Horațiu. Un astfel de profil rămâne creionat și în literatura, arta și filosofia românească modernă și contemporană de către mulți aromâni. Am citat recentele pagini din proza istorică a lui Neagu Djuvara, cu vechi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
interguvernamental? Când viața milioanelor de români va fi asigurată cu locuri de muncă, locuințe, bunuri și servicii de educație, igienă, sănătate fizică și psihică normală, atunci poate se vor structura și consolida interesele pentru ideologia paneuropeană și pentru organizări democratice centrate pe parlament sau pe executiv ori dominate de partide (23). Până atunci, formatorii de opinii, activiștii ONG-urilor și politicienii prea egoiști își vor asigura prosperitatea și autoritatea conferită de sistemele tot mai birocratice ori de fotoliile din Parlamentul țării
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
orașului pe care o realizează flaneu rul, ca, de altfel, și în lupta pentru memorie a revoluțio narului. 1.2. Despre unele „motive epistemologice“ la Baudelaire Principalele repere enumerate anterior îl plasează pe Benjamin în contextul unei problematici filozofice postkantiene, centrată în jurul conceptului de critică. Acesta însă își confi gurează spațiul de joc cu precădere în domeniul filozofiei artei. Trecerea de la conceptul de „critică“ la cel de „experiență“ aplicat lumii orașului se realizează prin intermediul lui Baudelaire. Întâlnirea cu lirica acestuia nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]