11,711 matches
-
de multe ori ideea că actele de violență asupra profesorilor sau elevilor reprezintă o problemă internă, care privește doar școala. In ultimii ani violența În rândul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice, dar cu toate acestea singurele date certe provin din statisticile Ministerului de Interne și ele vizează diferite tipuri de infracțiuni comise de minori (cf. Sălăvăstru, D.,2003: omoruri, tentative de omor, vătămari corporale grave, violuri, furturi, tâlhării. De exemplu, la nivelul județului Iași, În anul 2000 au
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea, criza sistemului dualist austro-ungar, mișcarea de emancipare sub raport social-național a românilor asupriți și lupta acestora pentru realizarea unității naționale, o anumită influență asupra opțiunii decisive cu privire la aprofundarea tărâmului istoriei naționale. În mod cert, majoritatea acestor evenimente, cunoscute și trăite în desfășurarea lor au avut un impact asupra evoluției sale ulterioare 39. Alexandru Lapedatu s-a înscris în toamna anului 1898 la secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu situația politică a vremii. Nu se poate în schimb vorbi despre închegarea unei concepții politice solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938) ..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din mai 1922, sunt decisive pentru evoluția sa politică ulterioară. Ele reprezintă în același timp, un pas înainte în activitatea politică a viitorului ministru 5. 1. 1914-1918. Personalitatea lui Alexandru Lapedatu este bine conturată în preajma primului război mondial. Avem date certe, atestate documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909 1913, avem de asemenea informații sigure. El s a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
consecințele războiului din 1967 se numără și lipsirea Siriei de două importante surse de apă, respectiv freaticul acvifer din arealul platoului Golan și apa lacului Tiberiada. Pe fondul aridizării climatului local din ultimii ani, accentuarea penuriei apei este un fenomen cert în viitorul apropiat, ceea ce va accentua divergențele hidro-politice dintre Israel și vecinii săi arabi, în condițiile în care Israelul deja are nevoie de 800 mld. m.c. apă/an suplimentari, iar Iordania de 500. c. Domeniul lacustru este relativ slab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
U.E. Cerințele pentru organizarea unei ferme-școală sunt următoarele: - ferma-școală trebuie să fie exploatație agricolă modernă, model pentru agricultura organizată potrivit cerințelor pieței: echipamente „la zi“, tehnologii avansate de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor, profit maxim și rentabilitate certă; - elevii trebuie să ia parte la toate lucrările agricole privind cultivarea plantelor și creșterea animalelor, fiind instruiți metodic în vederea formării deprinderilor de executare a tuturor operațiilor specifice echipamentelor și tehnologiilor folosite, în condiții certe de calitate și securitate a muncii
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a animalelor, profit maxim și rentabilitate certă; - elevii trebuie să ia parte la toate lucrările agricole privind cultivarea plantelor și creșterea animalelor, fiind instruiți metodic în vederea formării deprinderilor de executare a tuturor operațiilor specifice echipamentelor și tehnologiilor folosite, în condiții certe de calitate și securitate a muncii și a patrimoniului; - executarea lucrărilor agricole se va face la momentele optime recomandate de tehnologiile stabilite de profesori/maiștri instructori; - graficul de instruire practică se cere corelat de evoluția fazelor tehnologice, astfel încât fiecare elev
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
înfiorătoare, incredibile realități: chiuretajul Clarei a fost posibil doar cu ajutorul securistului, deghizat în avocat. Ironia și persiflarea au gustul amar al sarcasmului, dar și al delirului cu noimă, naumian. Efecte inedite obține scriitoarea atunci când adoptă stilul unei eleve cu înclinații certe literare și care își face temele sau completează jurnalul: "Liviu e coeg de școală cu Paul, de doi ani e învățător într-un sat mic din sud, unde Dunărea taie țara, unde câmpurile se lovesc de cer și ciulinii scuturați
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea, criza sistemului dualist austro-ungar, mișcarea de emancipare sub raport social național a românilor asupriți și lupta acestora pentru realizarea unității naționale, o anumită influență asupra opțiunii decisive cu privire la aprofundarea tărâmului istoriei naționale. În mod cert, majoritatea acestor evenimente, cunoscute și trăite în desfășurarea lor au avut un impact asupra evoluției sale ulterioare 39. Alexandru Lapedatu s-a înscris în toamna anului 1898 la secția de istorie a Facultății de Litere din București, unde și-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cu situația politică a vremii. Nu se poate în schimb vorbi despre închegarea unei concepții politice solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938)..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
din mai 1922, sunt decisive pentru evoluția sa politică ulterioară. Ele reprezintă în același timp, un pas înainte în activitatea politică a viitorului ministru 5. 1. 1914-1918. Personalitatea lui Alexandru Lapedatu este bine conturată în preajma primului război mondial. Avem date certe, atestate documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909-1913, avem de asemenea informații sigure. El s-a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
într-un fel de „spațiu interior“, la care posesorul lor are un acces direct, iar semenii lui doar unul mijlocit și imperfect. Faptul că o anumită stare mintală este conștientă ar implica deja că subiectul are despre ea o cunoaștere certă și completă, care contrastează cu acea cunoaștere doar ipotetică, bazată pe conjecturi și interpretări, a celorlalți oameni. Ne putem îndoi cu privire la ceea ce simt și gândesc alții, dar nu cu privire la ceea ce gândim și simțim. Este intuiția căreia Wittgenstein îi va da
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ca și pentru cele din lumea exterioară, se leagă o serie de intuiții familiare. Una dintre ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția constituie idealul cunoașterii în genere. Iar dacă obiectul cercetării psihologului îl constituie „lumea interioară“, psihologul este într-un anumit sens, ținând seama de certitudinea cunoașterii introspective
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este modelat de experiențele sale. La un nivel mai adânc decât cel al exercițiului curent al gândirii raționale, în cercetarea științifică, în tehnologie, în viața de fiecare zi, stau convingeri pe care omul care trăiește și acționează le asumă drept certe, neproblematice. E nivelul la care nu mai funcționează multe dihotomii familiare cum sunt rațional-irațional, întemeiat-neîntemeiat, adevărat-fals, corect greșit. Supoziția că ori de câte ori o persoană instruită crede ceva ea poate să răspundă și la întrebarea de ce crede asta îi apărea lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
clinice, se confirmă prin teste biochimice de determinare a biomarkerilor expunerii organismului la fumul de tutun. Dintre aceștia, mai utilizaŃi sunt monoxidul de carbon (în aerul expirat) și cotinina (în sânge, urină) (330). Monoxidul de carbon (CO) este un indicator cert al consumului de tutun și poate fi monitorizat foarte simplu cu ajutorul unui analizor al concentraŃiei acestui compus în aerul expirat. Rezultatul testului se poate exprima în părŃi per milion (valori normale sub 4 ppm) sau în echivalent de carboxihemoglobină. 4
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
bogată în binele public decât ordinea individuală. Individul se inserează într-o ierarhie pe care o acceptă, prin intermediul căreia își poate satisface interesele, în fond interesele corporative ale ordinului sau stării cărora le aparține. În concluzie, ne asociem opiniei de certă actualitate a lui Gh. I. Brătianu 19, care considera că se poate face, totuși, o concesie concepției parlamentariste: "Originile și temeiurile adunărilor care reprezintă Stările corporative, pot fi cu totul deosebite de acele ale parlamentelor regimului democratic, ele află totuși
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
jonglând, la rigoare, cu tehnici inspirate de po(i)eticile autohtone din vârste diferite ale literaturii. Poeme precum Chanson d'amour, Cântecel, Cântecel de dragoste, Cântecel de plimbare sunt, în acest sens, cele mai bune dovezi că poetul are un cert rafinament combinatoric, incantațiile amoroase amintind când de cele semnate, odinioară, de un Costachi Conachi sau un Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
România filiala Iași la Concursul Național de Poezie "Porni luceafărul...", Botoșani-Ipotești (2000), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2001), Premiul Festivalului româno-canadian de poezie "Ronald Gasparic" (2001). Cu ani în urmă, Cezar Ivănescu intuia în debutantul Liviu Apetroaie un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea, Iași, 2000) și să înțeleagă Geometria deșertului (Editura Junimea, Iași, 2002), învățăcelul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
azi câte ceva/ deși hârtia se ceartă cu el...". Așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Marea amiază, în care poetul renunță la retorica emfatică și la imagistica barocă, ostoindu-și, în schimb, marile neliniști existențiale într-o poezie curată, dar de certe profunzimi: "Astăzi a venit iar/ după-amiaza când îmbătrânesc/ (nu am apucat să vă spun/ uneori, după-amiaza, îmbătrânesc)// ...// copiii din parc îmi amintesc de mine/ umbrele acelea cu gri de femeie/ îmi sfâșie ceva de neînțeles// la câteva clipe mai departe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara...), măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al eroinei lirice (criză, van gogh, poemul). În mod cert, cele mai bune poeme din volum sunt cele care îmbină desenul după un real în care se ghicesc semnele agresiunii cu schița unei confesiuni amare: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă,/ elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă./ coaja
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a lungul și la finele căreia guvernează, freudian, aceeași spaimă organică, cea determinată de certitudinea extincției lente. O atenție specială trebuie însă acordată unei figuri emblematice din universul poeticii cezarivănesciene, Mama. Tulburătorul Bocet de la moartea mamei lui Orur (în mod cert, un alter ego al poetului), unele dintre complicatele Jeux d'amour, câteva dintre Balade și, aproape în întregime, ciclul Rosarium constituie, în fapt, remarcabile exerciții de reflecție pe marginea cultului marianic. Cultul Morții-Mamă, izbăvitoarea lumii, cea perpetuu adorată, este una
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întâmplă, spre exemplu, în splendidul poem Doina (Părul cel mai lung din lume), inclus în volumul Doina (București, Cartea Românească, 1983). Suferința pierderii mamei este contrasă, aici, într-o sfâșietoare litanie, alcătuită după un tipar folcloric distilat în forme de cert rafinament stilistic: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plânsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin... // eu de-acuma
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi împușcat reni cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]