6,287 matches
-
mă odihnesc un ceas - două până încep știrile la TV. - Dar stai, dacă ar apărea o altă femeie care să-mi placă și de care să mă simt atras? Pot s-o descopăr oriunde, inclusiv la piață, pe stradă, la cinema sau la teatru. Posibil și la examenul de la olimpiadă. De ce nu? Doar acolo sosesc atâtea mame, profesoare, susținători sau cine mai știu eu cine. Pot garanta că nu apare acel click despre care tot amintește Minodora din cu totul altă
ROMAN , CAP. PATRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378038_a_379367]
-
în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce poți face când ești de o lună la munte și deodată ploua de două zile ? Pe vremuri citeai o carte, vizitai o cetate în ruină sau mergeai la cinema. În vremurile noastre mergi la shopping sau la ceva inedit, cum ar fi ....dansuri indiene. Da, grație unui mic program cultural destinat cui s-o nimeri, la Căminul Cultural din Bușteni, într-o duminică de august se vor prezenta....dansuri
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
cercetat mult și atent smirnă pe actorul Valentin Uritescu. Mi-a indus ca certă imaginea unui om ce nu s-a încumetat niciodată să facă gesturi de cascadorie prin canioanele vieții sale, nu a jucat niciodată, în exterioritatea teatrului și cinema-ului, un spectacol de bravadă la scenă deschisă, dar întreaga sa viață a fost până la momentul prezent act al trăirii într-o luptă interioară, neîntreruptă nicio secundă, sinele uman fiind continuu în raport de beligeranță cu asperitățile zilelor sale, imprimate
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
soare rece, distant, zile scurte și nopți lungi. Lumina rară, asemenea unei haine strâmte, a amiezelor sale, te îmbie să mergi la pas, pe străzile din centrul orașului ori pe aleile parcurilor. De la Șosea până în Grădina Botanică, de la Băneasa până la Cinema Patria, Bucureștiul își risipește ultimele podoabe, înainte să își îmbrace straiele de zăpadă și ger. Acum, în noiembrie, este momentul sublim al grădinilor secrete. Căci deși iarna pare că bate la ușă cu un brad împodobit și colinde, în grădinile
E PREA DEVREME PENTRU CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373150_a_374479]
-
avut noroc, că ambii ne grăbeam, ca la așa îmbrățișare ,nu poți să știi ce se-ntâmplă ! Urmează ” agresiuni fizice și verbale ” Parcă nu prea s-ar încadra. El m-a furat civilizat. Și în sfârșit ” găinarii ” ! E ca la cinema . Doar că aici te duci la filmul în care ai fost actorul principal.Sau unul dintre ei. Îngroș rândul fraierilor și-aștept să-mi vină rândul. Niciunul nu vorbește cu ceilalți. Probabil din orgoliu. Și trec așa în tăcere încă
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziții originale (cântece devenite șlagăre, lucrări camerale și balet). Are la activ mai multe cantate, printre care: „Curcubeul alb”; „Primăvara omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
omenirii. Însă eu, care eram o muritoare oarecare, îmi dorisem să iubesc și să fiu iubită, îmi dorisem să găsesc fericirea, nu să merg în altă galaxie, îmi dorisem o viață simplă alături de omul iubit, nu să devin star de cinema, îmi dorisem o nuntă decentă într-un restaurant din București, crezând că am dreptul să aleg și să visez. Dar ce vis amar! Și ce mireasă ciudată devenisem, fără mire, însă, după toate aparențele, cu o soacră! Dacă persista în
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
că în ciuda lustrului său exterior, omul de azi păstrează în adâncurile insondabile ale sufletului legătura de rudenie cu omul primitiv, care știm că practica inticiuma (consuma totemul). Dar omul modern nu-și „devorează” idolii săi de o clipă: stele de cinema, sportivi, vedete ale muzicii, oameni politici? f) Asimetria Consecință a dizarmoniei de care vorbeam mai sus, asimetria este prezentă atât în cugetul omului de azi, cât și în lumea sa exterioară. În cuget asimetria subzistă în firescul cu care el
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
fără timp, castă și încercuitoare ca un inel de nuntire, binevenită ca o bunătate în chivotul înnoirilor culturii naționale, zi a răsăririi razei de genialitate în viață de prunc ursit a ajunge cel mai mândru și iubit actor român. Teatrul, cinema-ul, Florin Piersic sunt nume inversabile infinit în ordine, pentru arta actoriei românești urcată, în această triadă, la valoarea uniformă cu iubirea! Pe 27 ianuarie 2015, ziua aniversară a nașterii actorului Florin Piersic a fost sărbătoare națională cu finalitate lăuntrică
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
pentru că nu mai era nimeni pe alee. La un moment dat, dintr-o mașină oprită în stradă, la câțiva pași de intrarea pe alee, a coborât un tânăr îmbrăcat foarte frumos și cu pași repezi se îndrepta spre sala de cinema. Mă uitam cât era de elegant și cum fiecare pas era studiat. Apropiindu-se de băncuța unde stăteam și-a ridicat ochii spre mine și s-a oprit. - Sărut mâna! Doamne, mulțumesc! Și-a dus mâinile spre cer, apoi m-
NECUNOSCUTA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362174_a_363503]
-
music-hall-ul, cinematograful a avut șansa de a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să înțeleagă că totul era pentru vecie pierdut. În consecință, nu era deloc momentul să fii liber. Mulțimile moderne voiau pîine și cinema: un drog? De ce nu?" Fondane eseistul se întîlnește cu Fondane poetul, cel care eliberează mulțimile dezrădăcinate de război. Poemul Ulysse (1929) oferă o imagine a acestora: J'ai vu ces paysans en 1914 Fuir les Autrichiens, quitter la terre au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și-a redresat imaginea în fața germanilor. Crainic merge chiar în Reich în primăvara lui 1942: "Deosebitele fapte ale soldaților noștri au atins sufletul german notează Crainic bucuros. Cînd am fost în Germania în primăvara lui 1942 pentru probleme legate de cinema, am găsit aici o atmosferă de nerecunoscut. Adolf Hitler însuși dăduse ordin ca toate actele de bravură ale armatei noastre să fie aduse la cunoștința poporului german, nu numai în comunicatele de război, unde dețineau locul principal, imediat după armata
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
équinoxe, Paris, Gallimard, 1980; L'Épreuve du Labyrinthe. Entretiens avec CI.H. Floquet, Paris, Belfond, 1978. Fondane, Benjamin, Rimbaud le voyou, Paris, Plasma, 1979; La Conscience malheureuse, Paris, Plasma, 1979; Faux Traité d'esthétique, Paris, Plasma, 1980; Écrits pour le cinema, Paris, Plasma, 1984. Goga, Octavian, Din umbra zidurilor, București, 1913; Opere, vol. 1-3, București, 1967-1972. lorga, Nicolae, "Cîteva cuvinte despre Mistral", în Gîndirea, nr. 8-9, 1930. Istrati, Panait, Oeuvres, 4 vol., Paris, Gallimard, 1968-1970; L'Arc, 86/87; Vers l
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
drame, dacă nu atît de vocalizate ca în vocalizata literatură, nu mai puțin grave. Destinele unor Catargi sau Baba printre atîtea altele se plasează, și ele, în confruntarea celor două Românii antagonice. De revenit asupra lor. 7 iunie Sălile de cinema, dezolante în goliciunea lor permanentă, tresar din cînd în cînd la ivirea cîte unei gale. Dacă nu aș fi fost onorat, vai, cu o invitație, nu aș fi intrat deunăzi la Republica, pe Lăpușneanu. Stupefiat de ce găseam, adică o sală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o dată pe săptămînă", seria are o specificație de o zi din șapte. Specificația poate fi nedefinită ("Ion făcea adesea un duș rece"), sau definită ("Ion făcea un duș rece în fiecare luni"). Ea mai poate fi simplă ("Maria mergea la cinema din două în două zile"), sau complexă (cînd se combină două sau mai multe modele de recurență: În fiecare vară, duminicile, Maria mergea la cinema"). ¶Genette 1980. stare [state]. Condiția unui sistem (sau a unei părți din el) la un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
făcea un duș rece în fiecare luni"). Ea mai poate fi simplă ("Maria mergea la cinema din două în două zile"), sau complexă (cînd se combină două sau mai multe modele de recurență: În fiecare vară, duminicile, Maria mergea la cinema"). ¶Genette 1980. stare [state]. Condiția unui sistem (sau a unei părți din el) la un anumit punct de operare; un set de elemente caracterizate de un număr de însușiri și relații la un anume timp sau loc; o situație. NARAȚIUNEA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Press. Mathieu, Michel. 1974. Les Acteurs du récit. "Poétique" 19:357-67. Mathieu-Colas, Michel. 1986. Frontières de la narratologie. "Poétique" 65:91-110. Mendilow, A. A. 1952. Time and the Novel. London: P. Nevill. Metz, Christian. 1974. Film Language: A Semiotics of the Cinema. Trad. Michael Taylor. New York: Oxford University Press. Miller, D. A. 1981. Narrative and Its Discontents: Problems of Closure in the Traditional Novel. Princeton: Princeton University Press. Mink, Louis O. 1969-70. History and Fiction as Modes of Comprehension. "New Literary History" 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei Antene informaționale, și este membru al Eurimages, din 1998. Țara noastră s-a bucurat de sprijin financiar și pentru programele specializate vizând coproducția unor opere cinematografice și în domeniul distribuției, prin realizarea unei mini-rețele de difuzare (trei săli de cinema), destinată promovării producțiilor europene. În vederea susținerii politicilor culturii și audiovizualului, Ministerul Culturii și CNA au decis să prevadă în bugetele proprii sumele necesare dezvoltării capacităților instituționale. * * * * În Documentul de poziție complementar (CONF-RO 7/01), România își afirma intenția de a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fapt izbitor și amenințător. Lumea noastră nu este mai violentă decât cea de odinioară, dar amuzamentul și indiferența cu care lumea contemplă propriile violențe și modul în care sunt imaginate violențe tot mai multe și mai monstruoase grație imaginilor de cinema și de televiziune este fără precedent.” - Jean Daniel. Banalizarea violenței este răul absolut. În programele TV, violența nu mai este cel mai adesea legendară, eroică ori cavalerească sau instrumental-pragmatică (după epocă, ca în literatură), ci un amalgam pseudocultural, deosebit de periculos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
capacitate tactilă ieșită din comun (valorizarea preponderentă a simțului tactil) și recunosc o pregnantă specificitate a comunicării televizuale, aceea a suspendării „distanței”, dintre emitere - difuzare - receptare, distanță clar vizibilă în cazul cărții, al operelor de artă și al filmului de cinema. Noile canale de televiziune (încă foarte rare în lume la ora actuală) destinate copiilor sub trei ani sunt numite cu ironie „tele-tetine” (un canal israelian intitulat „Baby TV”). Pe de altă parte, mulți gânditori acuză raritatea canalelor TV (în afara celor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mystères de la réception”, Le Débat, 71, 146-162. Fassin, Eric (1993), Disneylove. La Petit siréne et la Belle et la Bête, Esprit, ianuarie. Glucksmann, Andre (1966), Rapport sur les recherches concernant les effets sur la jeunesse des scenes de violence au cinema et a la television, Communications, 7. Huesmann, L. R., Eron, L. D., Lefkowitz, M. M., & Walder, L. O. (1984), Stability of aggression over time and generations. Developmental Psychology, 20, 27, 29, 1120-1134. Kriegel, Blandine (2003), La violence a la television
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ARTA, publicație de orientare democratică și de informații artistice, care, purtând subtitlul „Teatru, cinema, literatură, muzică, plastică”, apare la București, săptămânal, între 21 mai și 6 august 1941. Director: Vlaicu Bârna. A. își propune să fie un îndreptar al gustului public, prin introducerea criteriului obiectivității în aprecierea operelor de artă. În articolul Misiunea teatrului
ARTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285461_a_286790]
-
ARTA NOUĂ, revistă apărută la București, săptămânal, din 12 aprilie 1942 până în 21 martie 1943, continuând programul revistei „Arta” (1941) și purtând subtitlul „Teatru, cinema, literatură, muzică”. Director: Vlaicu Bârna. A.n. se menține pe poziții democratice și progresiste. Colaborează cu versuri I. Pogan, D. Karnabatt, V. Voiculescu, Emil Giurgiuca; cu proză - I. M. Sadoveanu, Tudor Mușatescu. În paginile revistei apar articole și studii diverse
ARTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285457_a_286786]
-
București, 1931; Țucu, Craiova, 1931; Reprezentație de adio, Craiova, 1932; Belfer îndrăgostit, Craiova, 1934; Escapada, Craiova, 1935; Castelul preutesei, Craiova, 1942; Chipuri de copii, București, 1944; Împăcare, București, 1947; A deraiat un expres, București, 1957; Vâltori, București, 1958; Stea de cinema, îngr. și postfață George Muntean, București, 1971. Traduceri: Boris Galin, Schițe, București, 1956 (în colaborare cu M. Friedman); L. Davâdov, Uriașul din Ural, București, 1956 (în colaborare cu Paul Verbițchi). Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, V, 76-77, 203; Perpessicius, Opere, II
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]