7,304 matches
-
atracție gravitațională și se realizează prin intermediul câmpului gravitațional. Să considerăm două corpuri cerești ce interacționează: Soarele și o planetă oarecare, pe care le consider puncte materiale. Datorită interacțiunii planeta se mișcă în jurul astrului pe o traiectorie pe care o presupunem circulară și conform principiului acțiunii și reacțiunii forțele dintre sistemul Soare-planetă satisfac relația: 02112 =+ ®® FF Forța de atracție gravitațională dintre două corpuri punctiforme este direct proporțională cu produsul maselor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele, conform relației: 2 21
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
evidență că Luna nu e un corp omogen, ci prezintă anomalii de gravitație, botezate de specialiști «masconiă (de la « mass concentrations ă). Se poate conchide că sub suprafața lunară există enorme concentrații de mase, cu precădere sub mările de formă cvasi circulară. Conform acestei realități, s-a emis ipoteza următoare : cu mult timp în urmă, pe când solul lunar era în mare parte în stare fluidă, un corp meteoritic enorm ori un mic asteroid a căzut la suprafață, străpungând scoarța lunară, materia din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
asemenea, un satelit artificial. *Viteze cosmice 1) Viteza circulară numită și prima viteză cosmică sau viteza de satelizare este viteza orizontală pe care trebuie să o aibă un corp (rachetă) pentru a putea gravita în jurul Pământului, pe o traiectorie riguros circulară. Să presupunem ca din punctul A de pe suprafața Pământului a fost lansat un satelit in condițiile particulare următoare: racheta purtătoare s-a ridicat la înălțime h în afara atmosferei terestre și ca viteza din punctul E, corespunzătoare rachetei este orizontala ( α
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mică, satelitul cade pe Pământ în vecinătatea punctului A (viteza fiind tangentă la traiectorie). Pentru viteze în E din ce în ce mai mari, satelitul cade pe Pământ în puncte din ce în ce mai depărtate de punctul A. Începând de la o anumită viteză, satelitul descrie o traiectorie circulară pe care se mișcă uniform; s-a produs satelizarea. Viteza corespunzătoare acestui caz se numește prima viteză cosmică sau viteză circulară. Practic este imposibil să se satelizeze în jurul Pământului un corp care a fost lansat cu un tun; plasarea pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cade pe Pământ în puncte din ce în ce mai depărtate de punctul A. Începând de la o anumită viteză, satelitul descrie o traiectorie circulară pe care se mișcă uniform; s-a produs satelizarea. Viteza corespunzătoare acestui caz se numește prima viteză cosmică sau viteză circulară. Practic este imposibil să se satelizeze în jurul Pământului un corp care a fost lansat cu un tun; plasarea pe orbită se face cu ajutorul unei rachete, ghidată cu ajutorul unui calculator electronic ce funcționează după un program dinainte stabilit, care ridică satelitul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
calculator electronic ce funcționează după un program dinainte stabilit, care ridică satelitul până la o anumită înălțime dinainte stabilită și îi imprimă în punctul E o viteză cu mărimea suficient de mare și cu direcția orizontală ( α = π/2). Pe orbita circulară, satelitul este supus unei forțe centripete de atracție , 2 12 Vr m r mMK = sau formula pentru viteza circulară: r KMV =1 gr= Mărimea vitezei circulare depinde de înălțimea h față de suprafața Pământului, deoarece g variază cu înălțimea și în funcție de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
îi imprimă în punctul E o viteză cu mărimea suficient de mare și cu direcția orizontală ( α = π/2). Pe orbita circulară, satelitul este supus unei forțe centripete de atracție , 2 12 Vr m r mMK = sau formula pentru viteza circulară: r KMV =1 gr= Mărimea vitezei circulare depinde de înălțimea h față de suprafața Pământului, deoarece g variază cu înălțimea și în funcție de latitudine, conform formulei: Viteza circulară pentru un corp din vecinătatea Pământului are valoarea: VI0 = 7.900 m/s obținută
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu mărimea suficient de mare și cu direcția orizontală ( α = π/2). Pe orbita circulară, satelitul este supus unei forțe centripete de atracție , 2 12 Vr m r mMK = sau formula pentru viteza circulară: r KMV =1 gr= Mărimea vitezei circulare depinde de înălțimea h față de suprafața Pământului, deoarece g variază cu înălțimea și în funcție de latitudine, conform formulei: Viteza circulară pentru un corp din vecinătatea Pământului are valoarea: VI0 = 7.900 m/s obținută pentru h = 0, raza Pământului R = 6
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
forțe centripete de atracție , 2 12 Vr m r mMK = sau formula pentru viteza circulară: r KMV =1 gr= Mărimea vitezei circulare depinde de înălțimea h față de suprafața Pământului, deoarece g variază cu înălțimea și în funcție de latitudine, conform formulei: Viteza circulară pentru un corp din vecinătatea Pământului are valoarea: VI0 = 7.900 m/s obținută pentru h = 0, raza Pământului R = 6.380 km și g = g0 = 9, 81 m/s2 Dacă viteza a satelitului are valoarea mai mică decât aceea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din vecinătatea Pământului are valoarea: VI0 = 7.900 m/s obținută pentru h = 0, raza Pământului R = 6.380 km și g = g0 = 9, 81 m/s2 Dacă viteza a satelitului are valoarea mai mică decât aceea necesară unei orbite circulare VIh, satelitul va fi supus unei forțe de atracție gravitaționale mai mare decât forța centrifugă impusă de viteza mișcării satelitului, și acesta se va apropia de Pământ cu viteza crescândă, traiectoria fiind în cazul acesta o elipsă (orbita 1), cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
acesta se va apropia de Pământ cu viteza crescândă, traiectoria fiind în cazul acesta o elipsă (orbita 1), cu unul din focare în centrul Pământului. Dacă viteza satelitului Vh > VIh forța de atracție gravitațională nu poate reține satelitul pe orbita circulară și acesta se va îndepărta de Pământ, mișcându-se pe o traiectorie eliptică (traiectoria 3) sau va pleca la infinit (traiectoriile de parabolă 4 sau hiperbolă 5). 2) Viteza parabolică, numită și a doua viteză cosmică, viteza de evadare sau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
află pe podeaua astronavei într-o situație comparabilă cu aceea a unei persoane care se află în cabina unui ascensor al cărui cablu s-a rupt și cabina cade liber. În particular, în cazul unui satelit artificial care se mișcă circular uniform în jurul Pământului, în sistemul de referință legat de satelit, forța centrifugă echilibrează greutatea satelitului, explicând astfel starea de imponderabilitate. În cazul cosmonauților, faza pasivă a călătoriilor în spațiul cosmic creează starea de imponderabilitate. Această stare perturbă numeroase funcții, dar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care conțin marea majoritate a pigmenților fotosintetici. Microscopul electronic a arătat că partiția grana este compusă din mici lamele de natură membranară care inchid un spațiu apos și care se numesc tilacoizi. Fiecare grana este alcatuită din 8-20 discuri lipoproteice, circulare și disp se sub forma banilor într-un fișic (dispoziția este asemănătoare dispunerii glob care a fost obs granelor crește celulele adulte ( ulelor roșii în urma fenomenului de agregabilitate eritrocitară și ervat în cazul hematiilor umane și la unele animale). Mărimea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inferioară a meniscului soluției să fie tangentă la această diviziune, pentru lichidele incolore; pentru cele colorate, diviziunea va fi tangentă la limita superioară a meniscului. Baloanele cotate sunt vase pentru umplere, cu fund plat și au pe gât un semn circular care arată până unde se vor umple. Se folosesc pentru prepararea soluțiilor titrate, plecând de la substanțe titrimetrice (etalon). Substanța cântărită se trece cantitativ în balon, se adaugă apă distilată și se dizolvă, aducându-se apoi la semn cu apă distilată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de hârtie cromatografică. Cu ajutorul unei pipete fine se depune soluția de analizat în formă de cerc aproape de mijlocul discului de hârtie, apoi se lasă la uscat. 2. Eluarea componenților Se utilizează o cameră cromatografică în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma uscată
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
moleculă (carboxil, amino), precum și datorită naturii radicalului pe care sunt grefate aceste grupări funcționale. Separarea și identificarea cromatografică aminoacizilor Metoda permite identificarea aminoacizilor liberi și a celor rezultați la hidroliza proteinelor. Se folosește cromatografia pe hârtie, unidimensională (ascendentă, descendentă sau circulară) și bidimensională. Principiul metodei Aminoacizii prezenți în soluție se separă cromatografic pe baza vitezelor diferite de migrare într-un anumit mediu, aminoacizii ocupând poziții diferite pe cromatogramă. Identificarea lor se bazează pe reacția de culoare cu un reactiv dat (ex.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină vie. Se nasc și mor idei sub pătură de tăceri cosmice, străpunsă de sclipirile atâtor stele. Fatalul, înlănțuirea care
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
defecte principale (bright și dark). Diagrama bloc principală a instrumentului virtual, prezentată în figura 4.6 este alcătuită dintr-o sumă de subVI-uri (sub instrumente virtuale) care îndeplinesc următoarele funcții: - Achiziția imaginilor (frame-urilor) (1) de tip continuu cu buffer circular - Lansarea interfeței de selectare a ariei rectangulare (2) selectabile de către utilizator prin intermediul mouse-ului - Calculul intensității medii (3) pe aria rectangulară selectată - Controlul sensibilității (4) prin impunere de către utilizator prin comandă controler - Controlul parametrilor de detecție dark (5) - Controlul parametrilor de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
direcții diferite). Rutinele secundare de procesare a imaginii cuprind rutina de memorare a evenimentelor ME, algoritmul de detecție a condițiilor meteorologice nefavorabile DCMN și algoritmul de detectare a situațiilor de urgență SDU. Rutina de memorare a evenimentelor utilizează un buffer circular de înregistrare cu o capacitate de stocare de 48 de ore și are rolul de a furniza înregistrări video digitale martor pentru situațiile de tip eveniment rutier (accident rutier sau furturi din autovehicule în intersecții). De asemenea, rutina îndeplinește și
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
interes. 3.2. Rutina de identificare a condițiilor de vizibilitate Rutina de identificare a condițiilor globale de vizibilitate la nivelul zonei de interes investigate se bazează pe determinarea intensității luminoase pentru o țintă fixă. Ținta a fost realizată sub formă circulară iar achiziția s-a realizat cu o rezoluție de 8 biți pe pixel permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru o vizibilitate maximă a fost stabilita la valoarea de 120. Identificarea țintei se realizează prin utilizarea funcției
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
s-a realizat cu o rezoluție de 8 biți pe pixel permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru o vizibilitate maximă a fost stabilita la valoarea de 120. Identificarea țintei se realizează prin utilizarea funcției IMAQ Find Circular Edge, care furnizează coordonatele centrului țintei față de originea imaginii achiziționate. Centrat pe aceste coordonate se aplică o funcție rectangulară, multipunct sau multilinie intersectată pentru determinarea intensității luminoase. În figura 3.7 este prezentat panoul frontal al detecției centrului țintei prin
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
furnizează coordonatele centrului țintei față de originea imaginii achiziționate. Centrat pe aceste coordonate se aplică o funcție rectangulară, multipunct sau multilinie intersectată pentru determinarea intensității luminoase. În figura 3.7 este prezentat panoul frontal al detecției centrului țintei prin IMAQ Find Circular Edge. 3.3. Rutina de identificare a situațiilor de urgență Rutina de identificare a situațiilor de urgenta are drept scop identificarea prezentei unui girofar in funcțiune atașat la un vehicul de intervenție, in vederea acordării prin semaforizare a unei cai
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
în com- plementaritate cu jocul geometric al cărților și jurnalelor de pe masă, cu intersectări ale unor direcții oarecum imprevizibile, dar care se tem- perează în prezența sfeșnicului cu lumânare vertical, axial ca brațul unei balanțe pe mijlocul cadrului. În lupa circulară din stânga se reflectă un fragment de lumânare amintindu-ne fie și pentru o clipă de oglinda concavă din tabloul lui Van Eyck reprezentându-i pe soții Arnolfini. Paharul din dreapta secundează cele două obiecte prin preluarea unor verticale, cu rostul de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
stabilită, au fost așezate în paginile cărților închise sau, simbolic, a unei cutii. Cartea deschisă face legătura, prin așezarea sa într-o poziție oblică, diagonală între ornamentul floral al feței de masă și lupa din planul al doilea, ambele, forme circulare aproximativ egale, dar diferențiate prin culoare și valoare, cât și structurile materiale. Aceste dialoguri ne incită la asocieri de idei și aluzii subtile, purtătoare de sensuri simbolice despre lumi materiale diferite.Privită cu răbdare, lucrarea oferă vizitatorului momentele încântă- toare
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
șase plus șase nu sunt decât un multiplu de doi. Doi pot însemna Tatăl și Fiul iar doisprezece, Apostolii lui Isus. Din compoziție lipsește potirul, ca obiect în sine, purtător al vinului pentru împărtășanie, dar îl regăsim transferat alături de desenul circular cu însemnele de pe prescuri, în pagina Evangheliei, într-o sinteză a spiritului exprimată prin simboluri. Evanghelia, o carte ca obiect, în paginile ei conține, exprimate în cuvinte, învățăturile creștine cărora le sunt alăturate simbolurile celui care, prin sacrificiul suprem, le-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]