5,141 matches
-
plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80% dintre victimele violențelor consideră agresiunile verbale mai stresante decât
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: * Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material * Agresivitatea ce urmarșste predominant rănirea și chiar distrugerea victimei In aceasta privință, unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În A.Neculau, 1996ă fac distincție Între agresivitatea datorată supărării sau mâniei (angry aggressionă și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare, mai ales, ca urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentalăă este orientată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
exemplu, studiul diferitelor tulburări sociale din SUA a conchis asupra faptului că, la o temperatură mai mare de 100” F , probabilitatea de a aparea tulburari sociale (răzmeriteă se apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A., 1979 cit În, N. Mitrofan,1996) * Aglomerația, În mijloacele de transport, În dormitorul unui camin de colegiu, În casa de locuit etc., apare În calitate de agresor stresor și poate crește agresivitatea; Alcoolul și drogurile; nu numai În rândul specialiștilor, ci și În rândul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
școlară vizibil schimbată. În aceste condiții se poate vorbi de o violență instituțională ce decurge chiar dinfuncționarea școlii. Prejudiciul și suferința se realizează prin intermediul regulamentelor școlare; ele decurg din structurile organizaționale și din raporturile de putere instituite (Defrance, 1988, cit În .L.Șoitu, C.Havârneanu, 2001). 5. Modalități de prevenire a comportamentului agresiv Date fiind efectele negative, predominant distructive, ale comportamentului agresiv (pierderea Încrederii În sine, pierderi materiale, pierderea capacității de muncă, pierderea viețiiă, se impune cu stringență gasirea unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a frustrării, resimte nevoia descărcării). Trebuie, Însă, găsite modalități de descărcare a tensiunii emoționale de reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996): a) vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată Încă de Artstotel); b) consumarea tendințelor agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freudă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
că “violența În sensul strict, singura violență măsurabilă și detectabilă, este violența fizică. Este un prejudiciu direct, corporal, contra persoanelor. Ea are un triplu caracter: brutal, exterior și dureros. Ceea ce o definește este utilizarea materială a forței” (cf. J.C.Chesnais cit. În, Sălăvăstru, D.,2003ă; bă violența economică este aceea care afectează bunurile materiale (distrugeri, degradări de bunuriă. J.C.Chesnais crede ca ea nu poate fi cu adevarat calificată drept violență deoarece “violența este esențialmente un prejudiciu adus autonomiei fizice a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vizibil schimbată. În aceste condiții se poate vorbi de o violneța instituțională ce decurge chiar din funcționarea școlii. Prejudiciul și suferința se realizează prin intermediul regulamentelor școlare; ele decurg din structurile organizaționale și din raporturile de putere instituite (Defrance, 1988, cit În Neamțu, C.,2001). Pentru a Înțelege resorturile și efectele violenței instituționale ajungem din nou la importanța reprezentărilor elevilor asupra fenomenului; cu alte cuvinte trebuie să ne raportăm permanent la conceptul de violentă resimțită sau subiectivă. Intre principalele surse ale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
la răspuns incompatibil cu așteptările subiectului, de exemplu, când elevul intreprinde o acțiune anticipând o recompensă, dar În locul acesteia apare sancțiunea. Din perspectiva profesorilor, În stabilirea tipului de relație cu elevii apar o serie de dileme specifice (cf. Păun, 1999, cit În . L.Șoitu, C.Havârneanu, 2001): - a baza aceste relații pe afecțiune sau pe indiferență; unii dintre profesori se tem că apare pericolul de a-și pierde autoritatea dacă se concentrează pe calitatea afectivă a relației cu elevii. Acest gen
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
naștere, prin derivare, unei familii lexicale bogate din care menționăm pe „immunis-e" = scutit de sarcini, exceptat de la o îndatorire (de ex. : „imun" înseamnă exceptat de la contactarea unei boli, care nu face boala). După Antoine Meillet (citat de M.Dinu, Op.cit,1994), „communise", înseamnă „care își împarte sarcinile cu altcineva". În latina clasică însemna, ca și sensul, urmașul său actual „care aparține mai multora sau tuturor". „Comunicus" a dat ulterior naștere verbului „communico", pătrunzând în românește pe filieră franceză, odată cu valul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Mind: Investigations into the Nature of Belief systems and Personality systems, New York, Basic Books. SHERIF Muzafer (1971), Des tensions intergroupes aux conflits internationaux, trad. fr., Paris, ESF (prima ediție americană: 1966). SIMMEL Ernst (coordonator) (1946), Anti-Semitism. A Social Disease..., ed. cit. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. — (1995), Les Fins de l’antiracisme, Paris, Michalon. — (1997), Le Racisme, Paris, Flammarion. — (2000), L’Effacement de l’avenir, Paris, Galilée. UNESCO (1950
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
CAMILLERI Carmel (1998a), „Cultures et stratégies, ou les mille et une manières de s’adapter”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, Auxerre, Ed. Sciences humaines, pp. 57-62. — (1998b), „Les stratégies identitaires des immigrés”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 253-257. CASTELLOTTI Véronique (coordonator) (2001), D’une langue à d’autres: pratiques et représentations, Rouen, Publications de l’université de Rouen. DEMORGON Jacques (1996), Complexité des cultures et de l’interculturel, Paris, Anthropos. DORTIER Jean-François (1998), „L’Individu dispersé
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
autres: pratiques et représentations, Rouen, Publications de l’université de Rouen. DEMORGON Jacques (1996), Complexité des cultures et de l’interculturel, Paris, Anthropos. DORTIER Jean-François (1998), „L’Individu dispersé et ses identités multiples”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 51-56. ERIKSON Erik (1972), Adolescence et crise, la quête de l’identité, trad. fr., Paris, Flammarion (prima ediție engleză: 1968). GILBERT Muriel (2001), L’Identité narrative. Une reprise à partir de Freud de la pensée de Paul Ricœur, Geneva, Labor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la vieillesse, Montréal, Presses de l’université de Montréal. LEROUX Georges (1997), „Introduction”, in ANCELOVICI Marcos și DUPUIS-DERI Francis (coordonatori), L’Archipel identitaire, Montréal, Boréal, pp. 5-12. LIPIANSKY Edmond-Marc (1998a), „L’identité personnelle”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 21-29. — (1998b), „Comment se forme l’identité des groupes”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 143-150. MEAD George (1963), L’Esprit, le Soi et la société, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1934). MOLINER Pascal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Francis (coordonatori), L’Archipel identitaire, Montréal, Boréal, pp. 5-12. LIPIANSKY Edmond-Marc (1998a), „L’identité personnelle”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 21-29. — (1998b), „Comment se forme l’identité des groupes”, in RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit., pp. 143-150. MEAD George (1963), L’Esprit, le Soi et la société, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1934). MOLINER Pascal et alii (2002), Les Représentations sociales, pratique des études de terrain, Rennes, Presses universitaires de Rennes. MORIN Edgar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de terrain, Rennes, Presses universitaires de Rennes. MORIN Edgar (1987), Penser l’Europe, Paris, Gallimard. — (1977-2001), La Méthode, Paris, Seuil, 5 t. MUCCHIELLI Alex (1986), L’Identité, Paris, PUF. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discrimination et relations intergroupes, Sprimont, Mardaga, pp. 161-200 (prima ediție: 1994). DESCHAMPS Jean-Claude (1977), L’Attribution et la catégorisation sociale, Berna, Peter Lang. DESCHAMPS Jean-Claude și BEAUVOIS Jean-Léon (1999), „Attributions intergroupes”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 97-126. — (coordonatori), (1996), La Psychologie sociale, tom 2: Des attitudes aux attributions. Sur la construction sociale de la réalité, Grenoble, PUG. DUBOIS Nicole (1987), La Psychologie du contrôle. Les croyances internes et externes, Grenoble, PUG. — (1994), La Norme d’internalité
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Friedrich (1995), Droit, législation et liberté, tom 2: Le Mirage de la justice sociale, Paris, PUF (prima ediție engleză: 1976). KAHN Zadoc (coordonator) (1964), La Bible, Paris, Librairie Durlacher. KYMLICKA Will (1996), „Communautarisme”, in CANTO-SPERBER Monique (coordonator), Dictionnaire d’éthique..., ed. cit., pp. 263-270. KYMLICKA Will (1999), Les Théories de la justice. Une introduction, Paris, La Découverte (prima ediție engleză: 1990). LARA Philippe de (1996), „Communauté et communautarisme”, in RAYNAUD Philippe și RIALS Stéphane (coordonatori), Dictionnaire de philosophie politique, Paris, PUF, pp. 96-101
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jean-Jacques Rousseau et la pensée du malheur, Paris, Vrin. RAWLS John (1987), Théorie de la justice, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție În limba engleză: 1971). RAYNAUD Philippe (1996), „Locke John, 1632-1704”, in RAYNAUD Philippe și RIALS Stéphane (coordonatori), Dictionnaire..., ed. cit., pp. 348-355. RIALS Stéphane (texte prezentate de) (1988), La Déclaration des droits de l’homme et du citoyen, Paris, Hachette ă trad. rom. de N. Farcaș, C.Dumea și E. Bod, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, Iași, Polirom, 2002
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Flammarion, (prima ediție engleză: 1953). TOINET Marie-France (1993), „Droits perdus, droits oubliés”, La Revue Tocqueville, vol. XIV, nr. 1, pp. 109-124. TRIGEAUD Jean-Marc (1996), „Droit. Droit naturel et droit positif”, in RAYNAUD Philippe și RIALS Stéphane (coordonatori), Dictionnaire..., ed. cit., pp. 137-147. VEDEL Georges (1992), „Abrégé de l’histoire des droits de l’homme en France depuis 1789 (I)”, Commentaire, nr. 59, toamna, pp. 639-646. VILLEY Michel (1962), Leçons d’histoire de la philosophie du droit, Paris, Dalloz. — (1983), Le Droit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Denis (coordonator), Notions de philosophie, II, Paris, Gallimard, pp. 563-635. JUTEAU Danielle (1999), L’Ethnicité et ses frontières, Montréal, Presses de l’Université de Montréal. LAPIERRE Jean-William (1995), „Préface”, in POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne, Théories de l’ethnicité..., ed. cit., pp. 9-14. OGIEN Albert (1987), „Les usages de l’identité”, in AFA (Association Française des Anthropologues), Vers des sociétés pluriculturelles: études comparatives et situation en France, Paris, Ed. de l’ORSTOM, pp. 133-138. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1987), „Les usages de l’identité”, in AFA (Association Française des Anthropologues), Vers des sociétés pluriculturelles: études comparatives et situation en France, Paris, Ed. de l’ORSTOM, pp. 133-138. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité..., ed. cit. SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. SHILS Edward (1957), „Primordial, personal, sacred and civil Ties”, The British Journal of Sociology, vol. 8, nr. 1, martie, pp. 130-145. SOLLORS Werner (1986), Beyond
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au siècle des Lumières, Paris, Payot. KAPPLER Claude (1980), Monstres, démons et merveilles à la fin du Moyen Age, Paris, Payot. KLINEBERG Otto (1991), „Les relations entre groupes ethniques”, in POIRIER Jean (coordonator), Histoire des mœurs, t. 3: Thèmes..., ed. cit., pp. 301-346. MONESTIER Martin (1978), Les Monstres. Le fabuleux univers des „oubliés de Dieu”, Paris, Tchou. PANOFF Michel (1989), Tahiti métisse, Paris, Denoël. PARE Ambroise (1996), Des monstres et prodiges, Paris/Geneva, Ed. Slatkine (prima ediție: 1573). POLIAKOV Léon (coordonator
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Réflexions liminaires. De la Wallonie à l’Europe: l’intégration des identités”, in COURTOIS Luc și ZACHARY Marie-Denise (coordonatori), Enseigner la Wallonie et l’Europe, Louvain-la-Neuve, Fondation wallonne, pp. 19-34. POUTIGNAT Philippe și STREIFF-FENART Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. — (1993), „Le «soi» digne d’estime et de respect”, Autrement, nr. 10, pp. 89-99. TAJFEL Henri (1981), Human Groups and Social Categories, Cambridge, Cambridge University Press. THUAL François (1995), Les Conflits
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și MESURE Sylvie (coordonatori) (2000), Les Identités culturelles, Paris, PUF (primul număr al revistei Comprendre). LAPEYRONNIE Didier (1999), „De l’altérité à la différence. L’identité, facteur d’intégration ou de repli”, in DEWITTE Philippe (coordonator), Immigration et intégration..., ed. cit., pp. 252-259. PARK Robert (1950), Race and Culture. Essays in the Sociology of Contemporary Man, Glencoe, Free Press (culegere de articole publicate În special În anii 1920 și 1930). — et alii (1967), The City, Chicago, The University of Chicago Press
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]