4,113 matches
-
Astrei”, În editura cărei am publicat „Iphigenia În T.(aurida)” de Goethe - știu foarte bine; dar cred că sunt explorate de mult. „Descoperirea” de la Dolheștii-Mici541, dacă se adeverește, nu va mai fi pusă În ghilimele. și acum la „basmul cu cocoșul roșu”, care e sărbătorirea celor 50 ani de la Înființarea liceului No. 2. Din copia scrisoarei d-nei directoare Poleac s-ar părea, că totuși, cândva, sărbătorirea se va ține. (Citesc că ziarul „Zori Noi” sărbătoresc chiar - 25 ani, de existență). Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am fost la Buc. la Editura „Cartea R.” Dar, ca de obicei, tov. Gafița nu era acolo. I-am lăsat notă cu rugămintea să-mi formuleze În scris observațiile sale relative la „Dragoslav”, ca să se termine odată basmul acesta cu cocoșul roșu! Nibelungii În proză ritmată vor apărea la Începutul lui 1974 sau finele anului acestuia. Cum stai cu sănătatea? Ți-o doresc deplină și am rugat pe fiica mea să mai facă rost de „Purinor”. Mai ai nevoie? Toate urările
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în cartea sa „Spațiul Mioritic". între satele Daia și Roșia se întindea o tablă de pământ, frumoasă și netedă ca masa. De aici, peste holdele unduite în valuri și peste dealurile rotunjite de la Nucet și Săcădate, ca o creastă de cocoș se vede culmea zdrențuită a munților Făgărașului. Spre nord, în depărtare, e Vurpărul. Satul, ascuns după coline, abia dacă se zărește printre vârfurile pomilor din grădini. Numai turnul bisericii săsești se vedea de departe în mijlocul câmpului. în curând am ajuns
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe Căpitan mulți, chiar dintre acei, cari făceau impresia că s-au oprit de pe drumul păcatelor vechi și cari în vremuri bune își manifestau înțelegerea și încrederea fenomenului legionar. Au fost destui cari s au lepădat de el înainte de cântatul cocoșului a treia oară. însă marea majoritate a acelora cari l-au urmat și i-au înțeles chemarea, i-au rămas credincioși peste veac. Ani de zile l-au așteptat să sosească de undeva, fiindcă, împotriva tuturor evidențelor, ei nu credeau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Florian Dumitrescu, ajutor al lui Constantin Oprișan, în conducerea pe țară a F.d.C. ului, declară la 11 iunie 1948, că în vara anului 1946, fiind invitat de către Petre Duduță din Brăila, a luat parte la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, unde au mai fost de față următorii: Gheorghiu Ion, Duduță Petre, Noroșanu Gheorghe, Matei Mangiurea, Banduci Ion, Ion Constantin, Nicoara și C. Vlădescu. înainte de revelionul 1947/1948, Vasile Pătrașcu a ținut o ședință legionară cu unitatea muncitorească „m” a grupului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Brăila era Gurgu, pe care Florian Dumitrescu l-a înlocuit apoi cu Duduță Petre. 3. Gheorghiu Ion, șeful regionalei F.d.C. Muntenia, declară la 11 iunie 1948, că a participat și el în august 1946 la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, fiind invitat de Petre Duduță și Matei Mangiurea. Arată de asemenea că în ziua de 31 decembrie 1947, s-a ținut la prăvălia lui Duduță Petre din Brăila, o ședință legionară cu unitatea muncitorească „m”, a grupului de F.d.C.-ist
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Brăila pe Urse Ștefan. 4. Banduci Ion, șofer și membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, recunoaște în declarația sa din 12 iunie 1948 că a luat parte în toamna anului 1946, la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, cu care prilej a cunoscut pe Dumitrescu Florian și Gheorghiu Ion, ce veniseră împreună cu alți studenți legionari, pe care însă nu-i cunoaște. 5. Constantin Ion membru al unității muncitorești „m” din grupul F.d.C. Brăila, arată în declarația sa din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sa din 12 iunie 1948, activitatea legionară desfășurată de el în vara anului 1944 și până în momentul arestării sale. Începând din Martie 1948, șeful acestei unități era Petre Duduță. Recunoaște că a participat și el la înălțarea troiței de la mânăstirea Cocoș, unde i-a cunoscut pe Dumitrescu Florian și Gheorghiu Ion. Confirmă că în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea muncitorească „m” a ținut o ședință la locuința lui Petre Duduță. Îl arată ca șef al F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
locuința lui Petre Duduță. Îl arată ca șef al F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan. 6. Noroșanu Gheorghe membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, declară la 11 iunie 1948, că a luat parte la ridicarea troiței de la mânăstirea Cocoș, unde l-a cunoscut pe Gheorghiu Ion, pretinzând însă că nu cunoaște numele celor care-l însoțeau pe acesta. Confirmă că în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea muncitorească „m”, a ținut o ședință la locuința lui Petre Duduță, la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
7. Mangiurea Matei, membru al unității muncitorești „m” din grupul F.d.C. Brăila, arată în declarația sa din 11 iunie 1948, că în august 1946, la propunerea lui Petre Duduță, a confecționat o troiță pe care a ridicat-o la mânăstirea Cocoș. La ridicarea troiței au participat atât Dumitrescu Florian cât și Gheorghiu Ion, precum și alți 2-3 legionari pe care nu-i cunoștea. În toamna anului 1947, Gheorghiu Ion l-a însărcinat cu conducerea acestei unități, iar în ziua de 31 decembrie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-le lui Urse Ștefan, șeful grupului F.d.C. Brăila. într-o altă declarație din 9 iunie 1948, Duduță Petre arată că în septembrie 1946, a cumpărat material din care Mangiurea Matei a construit o troiță ce a fost ridicată la mânăstirea Cocoș, în prezența întregii unități, de față fiind și Dumitrescu Florian, Gheorghiu Ion, Ionel Vladescu și Nicoara. în noiembrie 1946, șef al grupului F.d.C. Brăila era Gurgu, iar șef al unității „m” era Coman Dumitru, zis Zexe. În această lună Gurgu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zise ospătărița. — Un hamburger și o Cola, m-am corectat eu. Ce mi-o fi venit să cer bere într-un asemenea loc? Cât am așteptat să ne vină mâncarea comandată, n-a mai intrat nici o mașină. Era la mintea cocoșului că dacă ne urmărea cineva, nu oprea în același loc cu noi. Poate s-au ascuns în vreo parcare din apropiere, unde noi să nu-i vedem, dar ei să vadă când plecăm. Am renunțat să mai spionez urmăritori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Un pierde-vară), Liviu Rebreanu (Vrăjmașii, Cerșetorul), Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al. Macedonski, G. Bacovia, E. Lovinescu (un fragment din romanul Viață dublă), D. Anghel, Ion Pillat ș.a. Dramaturgia este ilustrată de Barbu Delavrancea (un fragment din Hagi Tudose), Victor Eftimiu (Cocoșul negru), Al. Vlahuță, Al. Macedonski ș.a. Și în privința istoriei literare revista se dovedește foarte activă, publicând manuscrise și scrisori inedite ce aparțin lui I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu, M. Eminescu, C. Negruzzi. O activitate fructuoasă desfășoară aici criticul „revizuirilor”, E. Lovinescu
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
răbda să mâie, să mân...” (Între clopote mute). De un subtil efect literar sunt câteva mici persiflări blânde, operate prin parafrazarea și reproducerea, surprinzătoare, a unor versuri celebre: „Apoi vom coborî-mpreună / pentru o zi ori pentr-un an / Unde cocoșii se-mpreună / Cu găinușile sub lună / Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
ia în serios. Formula compozițională constă în patinarea - versificată riguros, cu ritm și rimă utilizate cantabil - pe suprafața unui mare număr de obiecte, convenții, poze, amestecate într-o confuzie a regnurilor pentru a obține efect de burlesc: „Orele le anunță cocoșii electronici./ Îmi curăță armurile de praf stelar, păpușile./ Strămoșii, din tablouri, mă urmăresc ironici./ Mereu, spre alte camere, vântul deschide ușile./ De catifea e iarba în care-mi pierd monedele./ Bananieri de naylon îmi mângâie plafoanele./ Copite de argint au
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
Ferencz László, Ceața, București, 1956, Umbra, București, 1957; Thomas Mann, Casa Buddenbrook, I-II, introd. Hans Mayer, București, 1957; Nagy István, Dincolo de barieră, București, 1958; Korda István, Drumul cel mare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1958; Szemlér Ferenc, Muntele cu trei cocoașe, București, 1959, Solstițiul, pref. Remus Luca, București, 1961; Mikó Ervin, Asalt în țara stufului, București, 1961; Szász János, Primii și ultimii, București, 1963, Cei dintâi și cei de pe urmă, I-III, București, 1973. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Gând românesc”, ST
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
D. Cantemir, op. cit., p. 428. 5 D. Cantemir, op. cit., p. 429. 6 Idem, pp. 429-430. 7 Idem, pp. 432-433. 8 Diogene Laertios, op. cit., p. 203: "Platon definise omul "un animal biped și fără pene" și fusese aplaudat. Diogene jumuli un cocoș și-l aduse în sala de conferință, spunând: "Acesta este omul lui Platon." Ca urmare, la aceasta s-a adăugat la definiție: "care are unghii late"". 9 D. Cantemir, op. cit., p. 434. 10 Idem, pp. 435-436. 11 Ibidem, p. 436
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
D. Cantemir, op. cit., p. 428. 551 D. Cantemir, op. cit., p. 429. 552 Idem, p. 429-430. 553 Idem, p. 432-433. 554 Diogene Laertios, op. cit., p. 203: "Platon definise omul "un animal biped și fără pene" și fusese aplaudat. Diogene jumuli un cocoș și-l aduse în sala de conferință, spunând: "Acesta este omul lui Platon." Ca urmare, la aceasta s-a adăugat la definiție: "care are unghii late"". 555 D. Cantemir, op. cit., p. 434. 556 Idem, p. 435-436. 557 Ibidem, p. 436
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiert timp de zece minute, apoi punem bulionul, dacă nu avem roșii și fideaua. Dăm două - trei clocote, după care punem borșul fiert cu puțină sare și leuștean. La sfârșit adăugăm tarhon, cimbru și puțin leuștean, tocate mărunt. CIORBĂ DE COCOȘ Un cocoș de casă, o țelină rasă, doi morcovi rași, o ceapă tocată, doi ardei grași sau 300 gr. de zarzavat de ciorbă murat. Tăițeii se fac din trei ouă, un vârf de cuțit de sare, trei linguri de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zece minute, apoi punem bulionul, dacă nu avem roșii și fideaua. Dăm două - trei clocote, după care punem borșul fiert cu puțină sare și leuștean. La sfârșit adăugăm tarhon, cimbru și puțin leuștean, tocate mărunt. CIORBĂ DE COCOȘ Un cocoș de casă, o țelină rasă, doi morcovi rași, o ceapă tocată, doi ardei grași sau 300 gr. de zarzavat de ciorbă murat. Tăițeii se fac din trei ouă, un vârf de cuțit de sare, trei linguri de apă, 200 - 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
umplem clătitele. Le împachetăm și le punem într-un vas yena pe care îl dăm la cuptor, timp de jumătate de oră. După ce s-au pătruns, le decorăm cu smântână și roșii cu verdeață. COCOS CU SOS DE VIN Un cocoș, 2 cepe sau arpagic, 2 căței de usturoi, 5-6 ciuperci, un pahar de vin, o linguriță de făină, puțin unt Cocoșul se taie bucăți și se pune cu ceapa tăiată felii în unt să se rumenească, apoi se adaugă usturoiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
oră. După ce s-au pătruns, le decorăm cu smântână și roșii cu verdeață. COCOS CU SOS DE VIN Un cocoș, 2 cepe sau arpagic, 2 căței de usturoi, 5-6 ciuperci, un pahar de vin, o linguriță de făină, puțin unt Cocoșul se taie bucăți și se pune cu ceapa tăiată felii în unt să se rumenească, apoi se adaugă usturoiul tocat, ciupercile tăiate mărunt, sarea și piperul, după care se fierb. Când carnea este fiartă, se adaugă vinul și făina amestecată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g miere, 150 g nuci măcinate, 50 g cacao, 250 g unt sau margarină, 200 g zahăr și un plic de zahăr vanilat. Le fierbem până se leagă, apoi, călduță, o așezăm între foi. Se presează puțin. PRĂJITURA CREASTA COCOȘULUI Din 300 g făină, 250 g unt sau margarină, 2 gălbenușuri, 30 g drojdie dizolvată în o lingură de apă, 3 linguri de smântână și sare, se face un aluat care se lasă să stea timp de 2 ore, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
un alt medic francez, Julien Jean Cesar Legallois (1770-1814), care afirma (fără dovezi, însă) că unele substanțe provenite din corp sunt amestecate în sânge, producând efecte la distanță. Prin studiul castrării unor animale și a transplantului de glande sexuale de cocoși, în 1849, de către A. Berthold (1803-1861), descrierea bolii Addison, precum și prin ablația experimentală a glandelor suprarenale în 1855, de către C. Brown-Sequard (1818-1894), se pun bazele conceptului glandelor cu secreție direct în sânge (glandele endocrine). În 1854, Rudolf Virchow (1821-1902) afirmă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam "Biserică", pentru că nu cunoștea nimeni numele lui și pentru că atunci când se enerva înjura de biserică: "mă, f
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]