7,311 matches
-
prin rolul dobândit până acum și prin capacitățile demonstrate, este în măsură să rezolve o parte dintre problemele lumii rurale, contribuind prin aceasta la dezvoltarea economică a oricărei țări. În legătură cu cooperația agricolă din Italia, aceasta nu s-a caracterizat prin coerența și ritmul susținut de dezvoltare, prin autonomia largă a cooperației agricole germane, dar constituie o formă de organizare a economiei rurale destul de răspândită în agricultura italiană. 5. Olanda În cazul Olandei cel mai puternic stimul care a dus la nașterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
al Agriculturii există agenții precum: Agricultural Cooperative Service care acordă asistență economică și educațională; Rural Electric Administration pentru credite. 2. 4. 2. Legislația SUA privind asociațiile în agricultură O caracteristică esențială a politicii agricole a SUA este gradul ridicat de coerență. Fiecare act normativ elaborat a avut un rol bine precizat și a vizat aplicarea strategiei agricole pe termen lung. Mișcarea cooperatistă, la rândul său, a fost sprijinită prin diferite măsuri, directe și indirecte, care au vizat dezvoltarea acestor organizații. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
total de titluri de proprietate ce trebuiau eliberate). În plus încheierea reformei a fost întârziată și de adoptarea legii 1 / 2000 prin care s-au modificat unele prevederi ale legii 18/1991. Acesta este un exemplu ce demonstrează lipsa de coerență a politicii agricole din țara noastră. Punerea în practică a legii fondului funciar a însemnat schimbarea radicală a structurii terenurilor agricole pe forme de proprietate, dar a determinat schimbări și în structura acestora pe categorii de folosință. În tabelul 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
grăunte mistic, de teamă că m-ar fi putut dezechilibra la un moment dat, aruncându-mă Într-un soi de zbatere metafizică de prost gust. Sclifoseală filosofică, cum zicea Florin, companionul meu În ale ateismului. Deși pe mine o altă coerență mă interesa: nu cea care ținea de o anume integritate ideologică, ci una care ar fi avut eficiență curativă. Nu-mi puteam permite, ca să spun așa, nici un fel de scrupul, atâta vreme cât mă bălăceam În noroi: m-ar fi Încurcat, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
semnat la 7 februarie 1992, s-a demarat un program amplu având ca obiectiv major afirmarea identității UE pe arena internațională, ca răspuns optim la schimbările și provocările survenite. Afirmarea identității UE în interiorul sistemului internațional presupunea atingerea următoarelor obiective: - asigurarea coerenței politicii externe în vederea sporirii eficacității ei. Uniunea trebuie să fie capabilă să vorbească într-o singură voce, obiectiv ce presupune o unitate de acțiune între membrii ei; - consolidarea acțiunii comunitare externe; - afirmarea unei politici externe și de securitate comune; construirea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
pe arena internațională, în acest context, U.E., devenind un nou centru de putere, în cadrul unui sistem multipolar. U.E. poate fi considerată, astfel, un actor politic cu statut de putere mondială. Obiectivele urmărite prin afirmarea identității europene sunt, printre altele: asigurarea coerenței politicii externe, consolidarea acțiunii comunitare externe, afirmarea unei politici externe și de securitate comune. U.E. se comportă ca un actor cu identitate proprie, devenind, practic, o putere mondială. În contextul redefinirii relațiilor internaționale, U.E. trebuie să joace un rol de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
confuzia în legătură cu relația dintre linia bugetară a P.E.S.C. ca atare și liniile bugetare pentru activitățile comunității care ar putea sprijini acțiuni în baza P.E.S.C. Pot fi menționate și alte puncte slabe, cum ar fi lipsa unei personalități juridice, lipsa de coerență și confuzia asupra pilonilor care funcționează în baza unor reguli și proceduri diferite, ambiguitatea rolurilor Președinției și, respectiv, ale Comisiei (dispute în legătură cu interpretarea termenului „pe deplin asociat”) și forma reprezentării externe a Uniunii. Miniștrii de externe care au deținut Președinția
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
argumente puternice în favoarea unui forum politic permanent la Bruxelles, poate la nivel de miniștri adjuncți. În baza tratatului, Președinția a primit un rol sporit în reprezentarea externă a Uniunii. Comisia a primit, de asemenea, împreună cu Consiliul, sarcina de a asigura coerența între piloni. Este îndoielnic însă că actualul sistem de rotație semestrială poate fi menținut într-o Uniune lărgită. Statelor mici le este tot mai greu să asigure Președinția. Chiar și cu ajutări la rotația „Troicii” (comunitare) nu se poate eluda
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
securității pe continent. Și pentru a nu (mai) exista suprapuneri de responsabilități, ambiguități, trebuie să se găsească o soluție clară pentru legătura U.E. - U.E.O. Între N.A.T.O. și U.E. există multe paralele: au membri în comun, au probleme de coerență internă, ambele dezvoltă răspunsuri pentru problemele de stabilitate din Est, ambele se angajează să primească în mijlocul lor unele dintre noile democrații. Și, cu toate că ambele au discutat despre nevoia de a coordona respectivele lor proceduri de extindere, s-au făcut puține
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu participarea celor mai mari părți posibile a cetățenilor. III.14.2. Obiectivul general al uniunii politice Uniunea politică este menită să întărească capacitatea comunităților și a statelor membre, acționând în domeniile în care acestea au interese comune. Unitatea și coerența politicilor trebuie să fie garantate de instituții puternice și democratice. Tratatul de la Maastricht este o dezvoltare pragmatică a cuceririlor în materie de unificare. Se pot analiza trei nivele în acest sens: 1. Numărul domeniilor politice care fac obiectul deliberărilor în cadrul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care definește principiile de bază adoptate de comun acord pentru forțele armate ale tuturor membrilor Alianței, favorizează complementarea Alianței cu componenta structurală de apărare ce rezultă din procesul unificării politice europene. Țările Alianței și-au reafirmat intenția de a menține coerența operativă existentă, de aceasta depinzând, în ultimă instanță, propria lor securitate. Dar, în același timp, au salutat perspectiva creșterii progresive a rolului U.E.O., atât în calitatea ei de componentă militară a procesului de unificare europeană, cât și ca mijloc
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
european: marile mutații din Europa după prăbușirea „socialismului real”, crizele și conflictele regionale, rolul organismelor europene și euro-atlantice în edificarea noii arhitecturi europene, O.N.U. și diplomația preventivă ș.a. Temelor de o mare diversitate tematică li s-a oferit coerență, prin comentariile și comparațiile făcute. Din toate se desprinde o idee fundamentală: în lumea în care trăim este necesară respectarea normelor de drept și a moralei internaționale, promovarea interesului național al statelor, statuarea unor relații de parteneriat autentic ca bază
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de la o extremă la alta. Sub raport patologic, se mai numește și schizofrenie. Ca și personajele din teatrul absurdului, cele două par vidate interior, astfel că singura lor rațiune de a exista devine jocul care induce și un plan de coerență. Chipurile devin măști care traduc diferite ipostaze de la comic la dramatic, însă teribil, în spatele lor nu se află nimic, absență a memoriei, a oricărui reflex afectiv, a oricărui fapt biografic. Explicația clasică a traumei din familie pentru evoluția spre patologic
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
vântului.... Uneori Renoir pictează cu delicatețe și claritate ce aduce aminte de ucenicia sa ca decorator de porțelanuri. Alteori - "Valul" - stoarce pigmentul alb direct din tub pe pânză, redând cu forță o imagine aproape abstractă. Chiar dacă tablourile sale nu au coerența celor compuse de Monet, Renoir este la fel de capabil să picteze lumina, umezeala plutind în aer, diferențele dintre frunze văzute de aproape și cele aflate în zare. Renoir figurează - "Femeie la marginea mării" - și în expoziția "Impresioniștii și marea" de la Phillips
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
pui chiar să imit, cu modelul alături, un Moise de Michelangelo, îți declar că nu pot oricât m-ași strădui, după cum nici o frază mozartiană, în timp ce o simfonie modernă m-ar ispiti, fiindcă sunetele ei nu exprimă nici un mister, adică nici o coerență..." "Poate că n-o sesizăm noi?! zise Lavinia. Pe primăvară eram la București într-o sâmbătă și ne-a invitat o cunoștință la un concert în care se cânta pentru întîia oară la noi ceva de Enescu." "Dixtuorul", zise Ciceo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai dureroasă decât gândul că sânt lașă. Știu că nu sânt Fiindcă, deși nu sânt slabă, nu pot să rezist coaliției... Nu rezistă nimeni..." "Ba da, zisei, de pildă să intri în ea. Coalițiile astea sânt întîmplătoare și fără o coerență de durată. E suficient să te împrietenești cu indiferent care dintre ei și ceea ce ți se părea tragic și insolubil devine deodată comic și neglijabil..." "Știu și asta și chiar așa și fac... De aceea v-am și spus că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 87. Caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie evidențiate în încheierea de sesizare, a
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
martie 2015). În acest context autorii invocă hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia odată ce a fost adoptată o soluție de către stat ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept la care se referă măsurile de aplicare a acestei soluții; în această privință trebuie subliniat faptul că incertitudinea - fie ea legislativă, administrativă sau provenind din
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
Bloom, o operație redundantă pentru că nici unul dintre canoanele laice nu a fost închis. El recunoaște complexitatea și, în același timp, contradicția canonului care nu este o unitate și o structură stabilă, dar consideră că există un principiu de unitate și coerență - criteriul estetic. Impunerea unor norme care își au originea și justificarea în alte domenii nu își au locul aici, ar însemna o confuzie a valorilor. Împotriva „teoriei angajării” afirmă că „a citi fiind în slujba unei ideologi înseamnă, după părerea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Adam, că textele sunt "obiectele concrete, materiale, empirice, dar care prezintă și o gramatică transfrastică"23. Acest lucru relevă nu doar structuri organizatorice de ordin gramatical, care se exprimă în necesitatea unor fraze bine formate, dar și în cerințe de coerență și coeziune lingvistică, dublate de mărci ale genului de discurs care i-a marcat producerea. Un text constă, așadar, într-o rețea de coduri care operează la mai multe niveluri și care sunt capabile să producă o varietate de înțelesuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o schemă textuală, suprastructura privește doar organizarea de suprafață a textului, compoziția sa. Spre exemplu, în cazul discursului jurnalistic, regăsim: așezarea în pagină, așezarea pozelor, ordonarea imaginilor. Acestea oferă grile care facilitează atât producerea, cât și înțelegerea textelor. Conceptul de coerență, folosit la acest nivel, trimite la necesitatea ca un discurs să fie non-contradictoriu. Așadar, textul este partea materială, vizibilă, a unui discurs, care trimite întotdeauna la un context specific. Am identificat două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este partea materială, vizibilă, a unui discurs, care trimite întotdeauna la un context specific. Am identificat două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului, având ca mărci specifice coeziunea semantică și argumentarea; pe direcția formei, având ca mărci specifice coerența formală, însemnele retorice și suprastructura. Această diviziune este una esențială și va fi continuată, până la sfârșitul lucrării, cu o analiză pe aceleași niveluri a caracteristicilor textului jurnalistic și a manipulărilor prin intermediul acestuia. I.3. Condițiile de producere a discursului Termenul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau în ziar, în care sunt oferite noi informații despre evenimente recente. Analiza structurii discursului știrilor se face prin evidențierea categoriilor structurilor tematice implicate în semantica textului (reguli de interpretare pentru cuvinte, judecăți, paragrafe sau întregi discursuri; noțiunile de sens, coerență locală a unui text; importanța deicticelor) și a macrostructurilor implicate (titluri, subtitluri, intro, rezumat, principalele evenimente, context, istoric, alte categorii ale background-ului etc)49. În sfârșit, cea de a treia ipostază a discursului jurnalistic este aceea de ansamblu text-context
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
domeniul în care se produc argumentele, întrucât, altfel, argumentarea devine falacioasă. Acceptabilitatea vizează nu doar fiecare dovadă în parte, ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții să fie coeziv vizează ca acestea să desemneze același lucru. Coerența trimite la necesitatea ca argumentele să se susțină reciproc, să nu intre în contradicție unele cu celelalte. Prezența unei contradicții în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții să fie coeziv vizează ca acestea să desemneze același lucru. Coerența trimite la necesitatea ca argumentele să se susțină reciproc, să nu intre în contradicție unele cu celelalte. Prezența unei contradicții în text anulează credibilitatea acestuia și îi conferă o probabilitate de acceptare 0. În exemplul următor identificăm argumente acceptabile și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]