3,836 matches
-
dar eficientă la nivel psihologic. Numele eroilor au importanță și în planul lexical al analizei stilistice, prin structurile dezvoltate pe care le compun, cu o susținere morfologică a sintagmelor devenite apelative. Denumirea calului Galben (de) Soare se întâlnește atât în colinde, cât și în basme, și face din pielea șargă a bidiviului o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face din pielea șargă a bidiviului o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu puteri vegetaționale și au un rol esențial în ritualul inițiatic. Substantivele articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică în dimensiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
panoramei totale asupra lumii, el pătrunde atât în contingent, cât și în sacru, odată cu neofitul, pentru a transmite receptorilor energia numinoasă. În profan găsim personaje precum frații mai mari ai voinicului, împăratul emitent al probelor, boierii și comunitatea sătească din colindele de fecior. Acțiunile lor nu depășesc granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o d-alergat”, „S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese a tinerilor. Pasajele acestea sunt însă reduse și se întâlnesc cu predilecție în baladele fantastice, mai rar în colinde. Atunci când alternează cu alte timpuri verbale, perfectul compus consti¬tuie planul secund al tabloului temporal, cu care intră în raport dimensiunea arhetipală. În colinda voinicului înghițit de șarpe, intrarea în mit este marcată de prezentul indicativ, care se opune faptului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a îndepărta de contingent scena evenimentelor ulterioare. Ca și adresarea directă boierii dumneavoastră, întâlnită în basme, apelativul vere creează o alianță cu receptorul, căruia i se câștigă încrederea pentru tot ceea ce va urma. Repetiția în doi timpi vizează, în colinde, cele două instanțe ale ritualului: autorul și beneficiarii lui: „Calul calcă-n văi adânci,/ (...) Boieri caii-ș adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ (...) Boieri caii ș-adăpară”. Precizarea constantă a celor două tipuri de actanți este fundamentală pentru conștientizarea ritualului de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
precizează cu exactitate procesul ireversibil al agoniei, spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi de vară până-n seară./ Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară”. Efortul cu care se măsoară forțele egale dintre neofit și fiara haosului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mâncare, postura lui nefirească la ospăț atrăgând atenția că ne aflăm la începutul unui rit inițiatic. Neofitul se purifică de substanțele viscerale și începe pregătirea fizică pentru cuminecarea din animalul totem, pe care îl întrupează peștele uriaș sau cerbul în colinde. Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a eroului întemeietor care a sacrificat fiara la temelia lumii. Valoarea cosmogonică a inițierii a fost subliniată în repetate rânduri de Mircea Eliade, care consideră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la temelia lumii. Valoarea cosmogonică a inițierii a fost subliniată în repetate rânduri de Mircea Eliade, care consideră Geneza drept model al formării omului. Filiația creației în scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara în leagănul mitic, în colindele de fată mare, sacrificiul animalului totem la masa ceremonială de la nunta sacră, uciderea șarpelui din care apare musca columbacă, în balada lui Iovan Iorgovan, recupe¬rarea aștrilor din dimensiunea infernală. Ritualul inițiatic al populației karadjeri din Australia este, ca majoritatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
foarte destinsă, de parcă noi, toți românii din ambasadă, inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră în Lima, eram marcați de sărbătorile tradiționale de pe plaiurile carpatice, unde era iarnă, zăpadă, se putea schia sau patina, răsunau colindele, se făcea simțită febra Crăciunului și a Revelionului. Eram complet bulversat. În acele zile am simțit ca niciodată durerea depărtării de familia mea, de Nicoleta, Silvia, Ionuț și Cătălin, cu care eram împreună întotdeauna în aceste zile de sărbătoare. An
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nu ne-a influențat prea mult, doamna Silvia Enache și mai ales Paul Ioan și Horea Lupu s-au apropiat de noi și ne-au stimulat În toate acțiunile. În curând acestea au devenit tot mai evidente, de la corul de colinde și cântece Hristoforice, la Crăciun și Prohodul din Vinerea Paștilor, până la serbări la sediul școlii, din două În două săptămâni, cu un program cultural de Înaltă ținută, aprobat de conducerea școlii: o conferință de 15 minute, pe care o susțineam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aș putea cânta ceva din Maramureș, în locul cuvintelor formale, așa se face că am cântat Scoală, gazdă, din pătuț/ Florile dalbe/ Și ne dă un colăcuț/ Florile, florile dalbe, cu mii de oameni în față și un succes imens, un colind de pe Valea Izei, neinclus atunci în nici o culegere folclorică și total necunoscut, din jocurile copiilor, dar care azi e pe buzele tuturor, în repertoriul celor ce cântă de sărbători, ajuns pe posturile tv. reclamă la cafeaua Selected, sau în telenovela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
De Îngeri Înconjurat. / Craii Te vor lăuda / Și mărire Îți vor da: / Slavă Întru cei de sus / Și pace pân’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau În satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pe atunci, de cum se intra În postul Crăciunului, se colinda În familie, seara, când ne adunam de la muncă. Acum a ieșit Împodobirea bradului cu pachete grozave și fel de fel de sclipiri În brad... și nu mai răsună la fel colindele În sat, sau oraș. A scăzut credința. Este tare trist și dureros. Noi acasă am fost zece copii dar niciodată n-am avut pom de Crăciun sau vreo jucărie. Și nici copiii mei nu prea au avut. Astăzi toate s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ca să le dea bani. E departe de a fi colindă ceea ce cântă ei azi. Nici nu mai pomenesc de Pruncul Iisus și Sfânta Fecioară. Doar asta e colinda adevărată cum S-a născut, și unde. Hai să ne Întoarcem cu colindele din trecut. Să Învețe În familii, În grădinițe și școli pe toți copiii de mici. Nu se Învață ce-ar trebui. De aceea avem copii și tineri vopsiți În cap de toate culorile. Că nu se Învață și suntem prea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la Sărbătorile Crăciunului și-a Sf. Paști. Acum nu mai e ce-a fost... s-au schimbat.... La noi se respectau Duminica și Sărbătorile...De cum intram În postul Crăciunului, trăiam mare bucurie, seara când ne adunam toți colindam. Știam multe colinde foarte frumoase, ele transmiteau nașterea Pruncului Iisus Din Fecioara Maria și În orașul Betleem. Răsuna casa de corul nostru, de la distanță se auzea colindând copiii și părinții toți odată colindam. Cu atâta bucurie și dragoste ca parcă eram cei mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane, și ne mulțumeau frumos spunându-ne să venim și la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului. Au transformat după inimă și mintea care o au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau Mama Pruncului. Au transformat după inimă și mintea care o au. Nu se poate așa. Păi ce fel de Creștini mai suntem și ce-nvățăm urmașii noștri! Deci ne trebuie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vremurile erau tulburi, vremuri de război, totuși, SAI organiza, în sala Teatrului „Phoenix”, serbarea datinelor de Crăciun. Programul era unul generos. În rezonanță cu epoca, participanților li se propunea, după intrepretarea imnului regal, prezentarea pomului de Crăciun SAI, în acordurile colindului O brad frumos. Urma o piesă tematică, într-un act și un concert de colinde din toate zonele țării. Al doilea război mondial a afectat în mod dramatic viața lucrătorilor din cadrul Atelierelor. Începând din 1936, angajații aflați la vârsta stagiului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de Crăciun. Programul era unul generos. În rezonanță cu epoca, participanților li se propunea, după intrepretarea imnului regal, prezentarea pomului de Crăciun SAI, în acordurile colindului O brad frumos. Urma o piesă tematică, într-un act și un concert de colinde din toate zonele țării. Al doilea război mondial a afectat în mod dramatic viața lucrătorilor din cadrul Atelierelor. Începând din 1936, angajații aflați la vârsta stagiului militar sunt înștiințați ce trebuie să facă în caz de mobilizare la locul de muncă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
reparat În cele din urmă eroarea de vreo două săptămâni a calendarului, rușii au “uitat” s’o facă; cum de altfel au uitat și ecartamentul căii ferate și alfabetul. Le place izolarea, căci au ce ascunde... Și așa, În Basarabia colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care am trăit-o eu când cu banii obținuți din trei luni de muncă în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert, cârnați și cozonaci. În anii copilăriei mele, iarna, în ajun de sărbători, mergeam și eu cu steaua și împreună cu alți câțiva copii de vârsta mea, cântam colinde pe la casele prietenilor, cunoscuților, ba chiar a necunoscuților și primeam mere și covrigi. Frigul nu ne speria, ni se îmbujorau doar obrajii, iar scârțăitul zăpezii ne însoțea vesel la fiecare pas. Steaua o confecționam din vreme din rama de lemn
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
plin de daruri, care ne spunea cuvinte frumoase și înțelepte, căruia, cu ochii strălucind de emoție, îi cântam în fața bradului împodobit, cântece frumoase, cu voci înalte și calde de copii: „O brad frumos”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Noaptea Sfântă”, colinde... Erau unii dintre „oamenii mari” care spuneau că nu e bine să mințim copii și să-i facem să creadă în ceva ce nu există. Acel ceva însă, trăia viu și adevărat în sufletele noastre de copii, chiar dacă nu întotdeauna
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mai grea cu cât gândurile zburau la cei dragi de acasă, pe care nu i-au mai văzut de mulți ani și pe care poate nu aveau să-i mai vadă niciodată. Printre lacrimi și suferințe, sufletul lor a creat colinde triste cu imagini zguduitoare de lanțuri și gratii, colinde aduse la lumină de puținii supraviețuitori, abia după mulți, mulți ani. Am cunoscut de pildă în Germania prin anul 1982, un fost deținut politic, Dr. medic Nicolae Ighișan, care în decursul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]