14,667 matches
-
V. Serbov, M. Cegolea, A. Tiscovschi, A. Madan, A. Postolache, Ec. Salina, Viorica Țintă, Ana Boureanu, M. Popescu Zuchel, Elena Petrescu, Protoiereu Leonid Ciugurianu, Elena Chiaburu, Taliana Voropai, N. Rotaru, M. Macarescu, Lebedev Cozma, N. Grâu, Maria Damaschin, I. Miron, Colonel Pascalovici, Boris Chirsanov, Gheorghe Ivanițchi, Eugenia Bulboacă, Constanța Simionescu, Mica Bulboacă, Eleonora Vintilescu, Margareta Cernescu, Tara Popa, G. Marcov, E. Paraschivescu, M. Nagacevscaia, A. Lozinschi, D. Gonciaruc, Z. Ioncu, Maria Laurescu, Liudmila Popescu, Dochița Resmeriță, Ana Simionovici, M. Zaharescu, M.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
CENTRAL ACTUAL 1 IULIE 1940 Președintă: D-na VALENTINA ARGETOIANU Vice-Președinți: D. R. Ioanițescu, Dr. G. Banu, Secretară Generală și Organizatoare: D-na Valentina Focșa Casier General: D-na Eugenia G-ral Atanasiu Cenzori: D-na Margareta Bendorf și D-l Colonel C. Dragomirescu. COMITETUL DE DIRECȚIE D-nele: Valentina Argetoianu, Valentina Focșa, Maria I. Petrovici, Hortensia Cosma, Eugenia G-ral Atanasiu, Dr. G. Banu, D. R. Ioanițescu, V. V. Haneș și Avocat Aurel Millea. Secția Asistenței 1. D-l Dr. G. Banu 2. D-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
calificați pentru munca birocratică, deși ponderea este redusă. Astfel, funcționarii, contabilii și juriștii reprezintă 13% din eșantionul analizat. Interesant (din perspectiva reconversiei profesionale) poate fi și cazul celor trei cadre care Înainte de intrarea În DGP au profesat, doi ca Învățători (colonel Adalbert Balint, locotenent colonel Ormenișan Mircea) și unul ca profesor (locotenent Ioan Brașovan). Explicația pentru respectivele trasee este totuși plauzibilă: toți trei au avut funcții de conducere În cadrul unor colonii de minori, iar constatarea poate Însemna că, pentru acest tip
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deși ponderea este redusă. Astfel, funcționarii, contabilii și juriștii reprezintă 13% din eșantionul analizat. Interesant (din perspectiva reconversiei profesionale) poate fi și cazul celor trei cadre care Înainte de intrarea În DGP au profesat, doi ca Învățători (colonel Adalbert Balint, locotenent colonel Ormenișan Mircea) și unul ca profesor (locotenent Ioan Brașovan). Explicația pentru respectivele trasee este totuși plauzibilă: toți trei au avut funcții de conducere În cadrul unor colonii de minori, iar constatarea poate Însemna că, pentru acest tip special de detenție (al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
variabile excepțiile sunt demne de consemnat, dar ele nu fac decât să descrie cazuri excepționale, și biografii aparte. Excepția (În situația În care 93% - procentul cumulat - dintre cei analizați au absolvit cel mult liceul Înainte de intrarea În MAI) o reprezintă colonelul Ioan Mihai Nistor, posesor al unui doctorat În drept. Dar Nistor intră În structurile DGP abia la vârsta de 52 de ani (În 1984), după ce Înainte fusese, printre altele, deputat În Sfatul Popular al Regiunii Crișana și În Consiliul Popular
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prin Încadrare directă În funcția de locțiitor politic al șefului Inspectoratul Județean Bihor al Ministerului de Interne, cu gradul de locotenent-colonel de Securitate (15 mai 1978 - 1 decembrie 1984). Pe fondul unor animozități apărute În 1984, Între șeful Securității județene - colonelul Traian Sima, șeful Miliției județene și Mihai Nistor, În colectivul din inspectorat s-a creat o atmosferă Încordată. Pentru a detensiona atmosfera, a intervenit conducerea MI și Biroul CJ Bihor al PCR, care au hotărât trimiterea lui Nistor În DGP
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Procentul validat Procentul cumulat Valid locotenent 8 8 8,1 8,1 locotenent-major 8 8 8,1 16,2 căpitan 16 16 16,2 32,3 maior 6 6 6,1 38,4 locotenent-colonel 15 15 15,2 53,5 colonel 41 41 41,4 94,9 general 2 2 2 97 sublocotenent 3 3 3 100 TOTAL 99 99 100 Lipsă 999 1 1 TOTAL 100 100 Dintre cei 100 de ofițeri analizați, aproape jumătate (41%) au atins gradul de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
41 41 41,4 94,9 general 2 2 2 97 sublocotenent 3 3 3 100 TOTAL 99 99 100 Lipsă 999 1 1 TOTAL 100 100 Dintre cei 100 de ofițeri analizați, aproape jumătate (41%) au atins gradul de colonel. O situație dezirabilă, am putea spune, pentru foști oameni simpli, de origine socială „sănătoasă” (muncitori sau țărani), scoși - În marea lor majoritate - direct din producție și puși să păzească miile de „dușmani ai poporului”. Conform articolelor 20, 21 și 23
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
declanșarea anchetei, Liviu Borcea a Încercat să se sinucidă otrăvindu-se, dar n-a murit ș...ț. În 1992 a fost intervievat de jurnalista de televiziune Lucia Hossu Longin, realizatoarea filmului „Memorialul durerii”. La acea dată, Liviu Borcea era pensionar (colonel În rezervă) și locuia la Cluj, unde trăia și În anul Încheierii documentării noastre, 1999. Nu a recunoscut niciuna dintre acuzele ce i se aduceau și nu-i era deloc frică”. Gheorghe Barcan, fost deținut politic la Capul Midia Între
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mai aveau de executat, respectiv punerea lor În libertate. Într-o notă datată 25 august 1957 (prezentă În dosarul de cadre - profesional al lui Borcea), adjunctul ministrului Afacerilor Interne, Gheorghe Pintilie, Îi ordona celuilalt adjunct al ministrului, Alexandru Mureșanu, și colonelului Lixandru Vasile (șeful DGPCM) ca, după eliberarea condamnaților, fiecăruia să i se dea salariul pe timp de trei luni conform Încadrării pe care a avut-o la arestare. Să fie Îmbrăcați, să li se dea concediu de 1 lună și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
va fi trecut În rezervă cu gradul de căpitan. Grade succesive: locotenent (1947), locotenent-major (1949), căpitan (1958). Decorații: Medalia „Luptător antifascist”. Pedepse: sancționat cu „mustrare” pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie 1952. FICIOR IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
deținere și locțiitor comandant pentru pază și regim la Spitalul penitenciar București (1 aprilie 1978 - 31 decembrie 1981). Grade succesive: locotenent (23 august 1950); locotenent-major (15 aprilie 1954); căpitan (1 mai 1957); maior (23 august 1962); locotenent-colonel (23 august 1968); colonel (12 decembrie 1978). Decorații: Medalia „A 5-a aniversare a RPR” (1952); Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a (1955); Medalia „Pentru servicii deosebite aduse În apărarea orânduirii sociale și de stat” (1959); Medalia „A XX-a aniversare a eliberării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
zile, mutarea Într-un alt penitenciar sau colonie cu regim mai sever, pierderea dreptului de a primi remunerație pentru zilele muncite), ceea ce au făcut În fapt tipurile umane recrutate după modelul descris anterior poate ține, la fel de bine, loc de concluzii: Colonelul Pavel Spirescu (șeful Serviciului evidență deținuți din aparatul central al DGP) semnala Direcției Generale a Securității Statului (DGSS, sau Securitatea) că, În anul 1953, 1.330 de deținuți se aflau În lagăre și colonii de muncă fără forme legale de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
respective, pentru a nu se deconspira decesul acelor deținuți. S-au aproximat 175 de cazuri, dar numărul este minimal. Tot În aceeași perioadă, au existat deținuți condamnați de instanțele judecătorești, dar pe care Securitatea i-a ridicat și executat sumar. Colonelul Constantin Fetcu (șeful școlii de subofițeri penitenciare Jilava) semnala faptul că fostul ministru de Interne (Alexandru Drăghici) se Împotrivea controlului de partid și că interzicea prezența locțiitorului politic al DGP la ședințele pe care el și adjunctul său (Ady Ladislau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prezent și cu traduceri din Lermontov), Dinu Soare, A.G. Delafântânele. Foarte puternica este secțiunea de critică literară, Bogdan Amaru semnând aproape în fiecare număr câte trei-patru recenzii la cărți nou apărute: Velerim și Veler Doamne de V. I. Popa, Destăinuirile colonelului Mihu de C. Manolache, Apostol de Cezar Petrescu, Normaliștii și Vitrină cu păpuși de porțelan de B. Jordan, Calea Văcărești de I. Peltz, Tablete din Țară de Kuty de Ț. Arghezi, Agonia soarelui de C. Argintaru, Creangă de aur de
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
Este cazul despre care poate vorbi mult mai mult Dorin Tudoran, pentru că l-a Întâlnit În postura de responsabil al Securității municipiului București - nu știu dacă numai pe București sau pe țară, trebuie să-l Întrebăm pe Horia Patapievici - pe colonelul Ilie Merce, actual deputat PRM. Mircea Mihăieș: Era pe București. Vladimir Tismăneanu: În egală măsură, Partidul România Mare a recrutat În ultimul timp adepți și din zone foarte neașteptate. Este, de pildă, cazul lui Mihai Lupoi, pe care l-am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
exagerez decât poate cu ultimele două cuvinte. Această ură antiamericană vine din partea unui om a cărui patrie a fost, În ultimă instanță, salvată de America de urgia bolșevică. Mircea Mihăieș: Și de dictatura militară! Vladimir Tismăneanu: Rolul Statelor Unite În timpul Dictaturii Coloneilor este destul de disputat, ceea ce explică o parte din antiamericanismul respectiv. Grecii au fost totuși singurii care s-au oferit să trimită o brigadă internațională care să lupte alături de trupele lui Milošević. În timpul acesta, Kostas Simitis, care este parte a procesului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
administrație care s-a angajat Într-un proiect menit să creeze un alt Orient Mijlociu, care vrea să susțină democrațiile pe plan mondial și Încearcă cu disperare să sprijine democrația din Venezuela, de pildă, Împotriva populismului demagogic și autoritarist al colonelului Hugo Chávez, susținut de Fidel Castro? Într-un discurs recent, acesta a folosit cuvinte de netipărit la adresa președintelui Bush. Hugo Chávez este unul din principalii critici ai intervenției În Irak și se consideră el Însuși o victimă a imperialismului american
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
, publicație care a apărut la Iași și la București, de șase ori pe an, din februarie 1935 până în ianuarie 1940, cu subtitlul „Revistă de ideologie și știință a liceelor militare”. Directorii publicației erau general Dumitru Marțian și colonel Ion S. Dumitrescu; redactor-șef: Mihai Uță; secretar de redacție - D. Popovici. De la numărul 2 din 1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind
ATHENEUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
ianuarie 1940, cu subtitlul „Revistă de ideologie și știință a liceelor militare”. Directorii publicației erau general Dumitru Marțian și colonel Ion S. Dumitrescu; redactor-șef: Mihai Uță; secretar de redacție - D. Popovici. De la numărul 2 din 1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet format din Ion Ionescu Bujor, N. Pandelea, P. Marinescu, M. Moldovan. Urmărind programatic să facă din școală
ATHENEUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
cheie subversivă, războiul de la 1916, cu toate dilemele și suferințele sale, fiind „citit” ca parabolă a ceaușismului. După o tinerețe presărată cu flirturi de salon, însă umbrită de convalescența și, apoi, moartea lui Ștefan Mironescu, Sophie se va căsători cu colonelul Ioaniu și va sfârși în senilitate, zgârcenie și manii olfactive, ca o figură tipică burgheziei bucureștene cu veleități și eșecuri aristocrate. Profesorul Ștefan Mironescu asigură, pe de o parte, romanul geloziei bine temperate și al suferinței nobile, pentru ca, de cealaltă
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
23.I.1902, București), poet. A urmat Școala Militară din București și s-a dedicat carierei armelor, devenind, în 1874, directorul Școlii Militare din Iași. A participat la Războiul de Independență. Bolnav, în 1888 s-a retras din armată. Poet, colonelul B. a fost un colaborator modest la „Românul”, „Curierul de Iași”, „România liberă”, „Recreațiuni literare” ș.a. Între 1882 și 1885, era în comitetul de redacție al revistei „Asachi” din Piatra Neamț, alături de C. Hogaș și alții. Din 1886, apare în „Revista
BOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285828_a_287157]
-
părți din poema lui Alfred de Musset, Rolla. SCRIERI: Încercări poetice, București, 1860; Suvenire și impresii ale unui copil al României, București, 1864; Don Alfons de Castilia, Piatra Neamț, 1882; Poezii, Piatra Neamț, 1885; Cartea mea, București, 1897. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Colonelul Gh. Boteanu, „Liga ortodoxă”, 1896, 7; N. Iorga, Memorii din epoca renașterii noastre politice, RI, 1933, 7-9; Dicț. lit. 1900, 121. S.C.
BOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285828_a_287157]
-
, Constantin C. (2.VIII.1878, Roman - 8.XI.1951, Nicolae Bălcescu, j. Bacău), poet, dramaturg și publicist. Este fiul colonelului Constantin Brăescu, fost aghiotant al lui Al. I. Cuza. B. își ia bacalaureatul în 1897, după ce frecventase Institutele Unite din Iași. S-a înscris la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1900, când termină și
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
1924), ultimele două premiate de Societatea Scriitorilor Români. Intrigat și revoltat de formele și (non)sensurile existenței cazone, de carențele ofițerilor, de unele aspecte ale relațiilor dintre grade, autorul prezintă, într-o manieră ironică, tăioasă, situații și tipuri specifice mediului. Colonelul sau generalul reprezintă chintesența defectelor militarului de profesie, produsul finit al involuției, care își etalează cu superbie nepriceperea și ignoranța. În special inspecțiile și manevrele aveau darul de a releva dezarticularea sistemului și incompetența comandanților. Vine doamna și domnul gheneral
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]