5,110 matches
-
dreptul de a folosi simbolurile în publicitate și marketing. Printre furnizori au fost companii care au oferit o combinație de produse, servicii și bani de care avea nevoie Comitetul de Organizare pentru buna desfășurare a Jocurilor. În cele din urmă, corporațiile cu drept de licență au fost autorizate de către Comitetul de Organizare al Jocurilor Olimpice pentru fabricarea și vânzarea de diverse suveniruri având simbolurile olimpice. Până în 1970, C. I. O. venea ca un amator în organizarea jocurilor, în 1976 era în pragul falimentului
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
prețurile, salariile sînt supuse unor fluctuații perpetue și că în nici un alt domeniu amintirile proaspete nu le alungă mai repede și în întregime pe cele vechi. Bineînțeles, ritmul vieții economice poate fi mai mult sau mai puțin rapid. Sub regimul corporațiilor și al micii industrii, cînd procedeele de fabricație se schimbau foarte lent, în orașele în care și numărul cum-părătorilor și al vînzătorilor varia foarte puțin prețurile rămîneau, pentru lungi perioade, cam la același nivel. Nu la fel se întîmplă 184
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în natura mișcărilor populare în sensul că acestea își pierd încetul cu încetul caracterul anarhic, urmînd ideea unei lozinci civice în virtutea căreia se cerea stabilirea unei autorități bazate pe consimțămîntul poporului.Punctul de plecare al acestei schimbări constă în lupta corporațiilor de artizani împotriva patriciatului urban ce bulversează Florența și mai ales Flandra, în special la Gand în 1379 sub egida lui Van Artevelde. Fenomenul afectează de asemenea și statele monarhice prin revolte conduse de Étienne Marcel la Paris (1357-1358) sau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le privește, obiectivul a constat mai mult în a le spori devotamentul față de Statul-Națiune, iar în mediile catolice, în încercarea de a le îndepărta de Biserică. Astfel se arată și perspectiva pe care o imaginase Napoleon: "Vreau să formez o corporație, nu de iezuiți care să-și aibă suveranul la Roma, ci de iezuiți care zicea el să nu aibă altă avuție decît aceea de a fi utili, și nici alt interes decît cel public"200. Totodată politica conducătorilor urmărea să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ianuarie, 10 mai, zilele de naștere ale Regelui și Reginei, cît și parastasele pentru odihna sufletului personalităților defuncte. După oficierea serviciului divin, în piața din față, 24 Constantin Călin se desfășurau, în ritmurile muzicii militare, defilări ale armatei, școlilor secundare, corporațiilor și societăților. (Spațiul din fața celorlalte biserici nu era - și nici acum nu e - potrivit pentru așa ceva.) Asemenea evenimente o ridicau în ochii publicului. Fapt ciudat, în cele două versuri despre catedrală, Bacovia lasă să se întrevadă un soi de ostilitate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
coerente, actori principali în relațiile internaționale, că forța este un instrument efectiv al politicii și că politica internațională are o ierarhie proprie. Pun accentul pe apariția unei noi componente a raporturilor internaționale relațiile transnaționale. În centru se află actorii nestatali corporațiile transnaționale și organizațiile internaționale neguvernamentale punct de vedere care a stat, ulterior, la baza modelului politicii globale, influent în mediile liberal-instituționaliste contemporane 32. Teoria instituționalismului neoliberal, expusă de Robert Keohane în After Hegemony este o sinteză între ideile realismului structural
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
agenda statului corupt, care își demonstra atitudinea "anti-popor". Trăsătura distinctivă a acestui mesaj, prin comparație cu grosul populismului de secol XX, din America de Nord, este aceea că statul este portretizat ca acționând împotriva intereselor oamenilor, deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor și redistribuie resurse, în loc să procedeze invers. O scurtă examinare a bazinului de suporteri electorali ai Reformiștilor ar putea clarifica modalitatea în care acest partid a îmbinat populismul cu eforturile de reconstrucție a democrației canadiene. La alegerile federale din 1993 și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
am găsit fel de fel de formulări până acum, fenomenul în sine poate fi descris ca un proces social la scară globală și care există și se desfășoară în cel puțin trei sfere ale vieții sociale: economică 44 (schimburi comerciale, corporații în mișcare, informatizarea producției), politică (centre de putere, instituții internaționale, organizații militare) și socioculturală (valori, credințe, simboluri) (Zamfir, Stănescu, coord., 2007, p. 282). De aici putem trage cu mare ușurință concluzia că dintre aceste trei sfere unde globalizarea influențează viața
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ani balanța puterii culturale reale s-a înclinat în favoarea statelor-națiune și a culturilor naționale. În al patrulea rând, în era contemporană, o serie de transformări tehnologice și instituționale au afectat din nou această balanță. Noile tehnologii de telecomunicații și apariția corporațiilor internaționale de mass-media, alături de alți factori, au generat fluxuri culturale globale ale căror intensitate, diversitate și răspândire rapidă le depășesc pe cele din perioadele anterioare, în consecință, este pusă în cauză centralitatea culturilor naționale, a identităților naționale și a instituțiilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la nivel local, de exemplu, problemele privitoare la mâna de lucru, la procurarea de materii prime și de alte bunuri, la transportul și la desfacerea produselor finite, se rezolvă toate în același cadru social. În schimb, într-o economie globalizată, corporațiile transnaționale operează concomitent într-o multitudine de țări și exploatează în propriul folos diversitatea condițiilor locale. Dacă, de exemplu, muncitorii dintr-o societate industrială mai bogată declară grevă spre a-și ameliora condițiile de muncă, o corporație transnațională își poate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o economie globalizată, corporațiile transnaționale operează concomitent într-o multitudine de țări și exploatează în propriul folos diversitatea condițiilor locale. Dacă, de exemplu, muncitorii dintr-o societate industrială mai bogată declară grevă spre a-și ameliora condițiile de muncă, o corporație transnațională își poate pur și simplu muta activitățile într-o altă țară, unde muncitorii sunt mai docili și au un nivel de așteptări mai scăzut. În afacerile din sfera serviciilor, cum sunt activitatea bancară și asigurările, o asemenea mutare se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
majore pentru sistemul de protecție socială, care nu pot fi excluse din câmpul politicilor sociale. În același sens, s-a susținut că o concentrare exclusivă asupra politicilor guvernului este greșită, trebuind incluse și politicile grupărilor religioase ori caritabile sau politicile corporațiilor private (ca, de exemplu, în cazul politicilor de pensii). Această poziție a devenit tot mai necesară odată cu privatizarea structurilor destinate protecției sociale" (Marshall, coord., 2003, pp. 429-430). 8 O parte din acest subcapitol l-am publicat în revista A cunoaște
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Derrida, nu articulați o sudalmă, ci vă lăsați purtat de discurs, de o subiectivitate golită de sens și că, prin gura dumneavoastră, ia naștere un enunț critic în sensul social, și nu unul mic burghez, ridicol și rizibil, indus de corporații și consum, pur individual, pragmatic, deci obscen. Deși ar putea părea că infamul termen face referire la o realitate astfel definibilă la nivel de țară, de viață, de oraș, de meserie sau de cuplu. Or, pentru cârcotașii retrograzi, această formulare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu iresponsabilă candoare -, alcătuiesc o toxică majoritate în sânul intelectualității occidentale, fiind vectori de analiză și valorizare, consilieri la fundații sau vedete mass-media care induc opiniei publice o agendă politică anti-sistem, dar pro domo sua. Îi veți vedea tunând împotriva corporațiilor (pe onorarii astronomice, de regulă negociate cu rapacitate), a războiul și a feluritelor forme de discriminare, reale sau inventate. Sunt, de cele mai multe ori, agresivi și obsceni în pretenția lor de a fi singurii care stăpânesc adevărul absolut și au pretenția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sau, altfel spus, după cum ne reamintește înțelepciunea populară, "nu ne vindem țara, ca să o poată lua, pe nimic, ai noștri". În termeni de economie de piață însă, aceste practici incorecte se numesc concurență neloială, iar democrațiile occidentale, interesate în expansiunea corporațiilor lor, le monitorizează cu atenție. Și, câteodată, mai ajută și justiția să-și facă datoria. Se "sparie gândul" să meargă mai departe, la devoalarea mecanismului folosit în URSS de foștii agenți sovietici, numiți siloviki, cei care au preluat controlul resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a adus și multe incompatibilități, în special la nivelul agriculturii, fiind foarte dificil pentru Finlanda să se racordeze la cerințele UE. Unul dintre dezideratele principale ale finlandezilor a fost păstrarea cu orice preț a pădurilor, evitarea vânzării acestora de către diferite corporații. Pădurile, și natura în general, sunt un factor esențial pentru păstrarea identității naționale. În ceea ce-i privește pe finlandezi, sunt prezentați ca acceptând cu ușurință schimbarea, dar cu resentimente față de popoarele care i-au cucerit: rușii și suedezii, lucru vizibil
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mijloacele materiale, tehnica, producătorii și efortul publicitar, capabile să repete performanța integralei Inelului wagnerian dirijat de Georg Solti, vândut în 18 milioane de exemplare. În fapt, ceea ce a dispărut aproape sigur este sistemul în baza căruia funcționau cele patru mari corporații de discuri, Universal, Sony-BMG, EMI și Warner, ce dețineau și un monopol al pieții discului. Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimelor decenii este rezumat în spusele lui Nikolaus Harnoncourt, citate de Lebrecht: „În anii ’50 și ’60 aveai de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
zile până vineri“; au impresia că lupta cu sistemul înseamnă să vii în bermude la serviciu; primesc constant emailuri de „la revedere, mi-a făcut plăcere să lucrez cu voi“ de la colegi de care nu au auzit niciodată. Viața de corporație, închisă într-un cub de lucru sau repartizată perfect rentabil economic, poate fi obositoare, frustrantă, lipsită de intimitate, dar dă naștere și unui umor savuros. Câteva exemple: The Office, serial ajuns la cel de-al patrulea sezon și bazat pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
devenit un verb care desemnează tot ce nu merge bine într-o astfel de companie. Impactul său a fost atât de mare, încât Newsweek a relatat că unele companii și-au înființat un comitet Dilbert pentru a sesiza problemele din corporație pe măsură ce acestea apar și a încerca să le rezolve - un efect cum nu se poate mai ironic. The Office râde de șefi Viața în cub are însă acum și o altă față - cea a unei mici companii de distribuție a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
acest motiv, este important să explicăm clientului ce reprezintă acestea și care este diferența dintre ele și celelalte abilități. Să luăm exemplul unei cliente care a lucrat ca și profesor într-o școală generală. Își dorește un post în cadrul unei corporații în domeniul resurselor umane, însă se prezintă la consilier, fiind convinsă că nu are nici o abilitate care i-ar permite să aplice pentru această poziție. În etapa de evaluare, consilierul se va folosi de instrumentele necesare pentru identificarea abilităților clientei
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
un documentar publicat în „Bârladul odinioară și astăzi”, p. 556. În scurt timp, Voiculescu fusese numit, detașat ori transferat în mai multe circumscripții sanitare din județele Gorj, Ilfov, Dâmbovița, iar 1 iulie 1917 îl găsea medic la Casa centrală de pe lângă Corporația „Sf. Constantin și Elena” din Bârlad, ca după 20 de zile să fie medicul-șef al Spitalului nr. 472 din oraș, iar de la 26 ianuarie 1918 - medic al orașului Bârlad. Soții Voiculescu la un an după căsătorie Aveam conștiința datoriei
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
teatralității, s-ar aplica și minimalismului. Intervenind în discuție, Rosalind Krauss amintește de eseul lui Leo Steinberg, Other Criteria, care prezintă minimalismul și arta pop mai curând din perspectiva tehnologiei design-ului, a lumii emblemelor comerciale și a logo-urilor corporațiilor generate de o expansiune serială a repetiției și producției de masă. Potrivit Rosalindei Krauss, Art and Objecthood vorbește despre redarea substanței estetice într-o modalitate complet optică, Fried fiind de acord cu obiectivul acestei noi forme abstracte de iluzionism, potrivit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
formă a consumului și controlului, al cărei ultim efect este înțelegerea artei ca divertisment (entertainment) și spectacol și înțelegerea criticii ca opinii de consumat. Odată cu abandonarea artiștilor avangardiști și a experților culturali, arta a devenit obiectul de joacă al patronilor / corporațiilor, a căror relație cu cultura e mai puțin una de obligație nobilă cât una de deschisă manipulare. Arta apare astfel ca semn al puterii, al prestigiului, al publicității. Dacă în trecut era o chestiune de poziție politică să refuzi rolul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și intervenția cu stencils, tags ori stickers, modificarea reclamelor prin tehnica adbusting, ori organizarea evenimentelor de performance și flash mob, ori a operațiunilor de hacktivism, printre care cybersquatting-ul), având scopul de a crea un contrast simbolic între imaginile produse de corporații și realitățile cu care se confruntă acestea ori creând o mișcare de rezistență față de hegemonia culturii populare. 265 Geert Lovink, Dark Fiber: Tracking Critical Internet Culture, Cambridge Massachusetts, MIT Press, 2002, p. 256. 266 http://www.appliedautonomy.com 267 http
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acestea, numai 10 la sută sunt organizații non-guvernamentale, sindicate, organizații de sănătate publică și grupuri ecologice. Alte 20 la sută reprezintă interesele regiunilor, orașelor și instituțiilor internaționale. Celelalte 70 de procente lucrează mai mult sau mai puțin direct pentru interesele corporațiilor. Și aproape orice tip de industrie care există are propriul său grup de interes sectorial la Bruxelles, de la minuscula European Bottled Watercooler Association până la federația industriei chimice CEFIC care are mai mult de 140 de angajați și un sediu impozant
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]