3,605 matches
-
neproductive. Pune accentul pe absența evoluției unei situații sau pe obscuritatea și dezordinea ce domnesc în spiritul celui ce visează. Mare, ocean Marea este simbolul matricii universale, al apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pământul, lumina, astrele, apa, natura și animalele, împreună cu haosul înlăturat din cele create; creația este unită cu providența care rânduiește „firmamentul” (considerat ca un fel de semisferă protectoare) ce protejează creația însăși de eventualele atacuri pe care haosul, alungat în afara cosmosului, le-ar putea dezlănțui încă. Creată „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, ființa umană, în dubla sa dimensiune de bărbat și femeie, devine un fel de copie după original, cu o demnitate foarte înaltă, chiar dacă rămâne mereu inferioară originalului (Soggin
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în cazul în care consideră această confuzie o formă ideală de uniune. În lumea antică, atât orientală cât și occidentală, Statul și poporul au fost mereu foarte atașați de cult, întrucât erau convinși că acesta avea funcțiunile de protejare a cosmosului (împotriva haosului), de obținere a fertilității pe plan familial, agricol și animal, de susținere a Statului, în persoana monarhului ales de divinitate și domnitor prin grația lui Dumnezeu. Nu e de mirare dacă și în Israel se pot nota (cf.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Iuda au reelaborat, conștient, idei de origine cananeană legate de fertilitatea (Os 2) solului, a turmelor și cirezilor sau familiei?! În cazul în care se verifică acest adevăr, de ce n-ar fi fost acceptate și reelaborate și concepte precum conservarea cosmosului, protejarea Statului (Soggin 1997, Introd., Partea I) sau alte elemente tipice ale religiilor din Orientul Apropiat antic ca de exemplu moartea și învierea zeului fertilității, adică a cultului adus, în mod fizic și material, zeilor prin asigurarea nevoilor lor naturale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
purificându-le, cizelându-le și încreștinându-le. b) Biblia ebraică lupta frontal împotriva divinităților care patronau cultul fertilității, dar nu cu scopul de a-l nega, ci pentru a-l atribui Dumnezeului lui Israel; în același fel se împotrivea și sacralizării cosmosului, dar pentru a afirma suveranitatea absolută a propriul Dumnezeu; și sacralizarea Statului este negată categoric, deși regelui i se atribuia uneori o investitură divină (cf. Ps 2,1 ș.u.; 45,7). c) Prin istoricizare, cele două sărbători, la origine
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de elementele naturii (plăgile din Egipt, trecerea mării, miracolele din pustiu, recoltele din țara promisă) și totodată de propria putere fără rivali („nimicitorul” care „trece peste” casele poporului lui Dumnezeu, darul țării făgăduite); în fine, tot el avea autoritate asupra cosmosului, înfrângând o dată pentru totdeauna haosul prin creație și prin eliberare. 11 Sărbători și solemnități: Sărbătoarea săptămânilor 11.1. Originea sărbătorii „Sărbătoarea săptămânilor” se numește astfel pentru că era celebrată, după cum am notat mai sus (10.2.c), la șapte săptămâni după
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mitică: va vrea zeul fertilității să iasă și să fecundeze solul, turmele și cirezile?), dacă va fi pace, bună guvernare și recoltă ferită de cataclisme naturale precum lăcustele, cutremurele, inundații (formulat în manieră mitică: va garanta divinitatea ordinea creației, supraviețuirea cosmosului și înfrângerea puterilor haosului?) Oricât își concentra israelitul atenția asupra lui Yhwh, Domnul absolut al cosmosului și al fertilității, totuși continua să persiste nesiguranța cu privire la aceste aspecte. Atitudinea de șovăire reiese, între altele, chiar și din faptul că fructele de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fi pace, bună guvernare și recoltă ferită de cataclisme naturale precum lăcustele, cutremurele, inundații (formulat în manieră mitică: va garanta divinitatea ordinea creației, supraviețuirea cosmosului și înfrângerea puterilor haosului?) Oricât își concentra israelitul atenția asupra lui Yhwh, Domnul absolut al cosmosului și al fertilității, totuși continua să persiste nesiguranța cu privire la aceste aspecte. Atitudinea de șovăire reiese, între altele, chiar și din faptul că fructele de vară poartă numele de qájiș, o formă care, restrânsă în qēș, are semnificația de „sfârșit” (cf.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
congener prin obârșie și prin afinități. „Primitiv modern” (Marian Popa), P. este un poet tradiționalist prin materialul inspirației și modernist prin imagerie și poetică. Nostalgia vârstei edenice a copilăriei, atmosfera cântecelor și poveștilor din satul natal, misterele pământului și ale cosmosului, percepția tragică a condiției omului contemporan, sfâșiat între magia imaginarului țărănesc și „jungla marilor orașe”, reprezintă tot atâtea trasee de conectare la o tradiție care coboară până la Lucian Blaga și Octavian Goga. Nu sunt de ignorat nici sursele unui tradiționalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Expresia nu este însă deloc tradițională. Un ecou din Poemele luminii ale lui Blaga străbate versurile albe ale lui P., în spatele cărora se deslușesc contururile grave ale unor interogații, spaime și neliniști ale veacului. Discursul se deschide, astfel, spre misterele cosmosului, simplitatea mecanismelor poetice neputând crea imagini bucolice sau tablouri idilizante, ca în poezia lui Nichifor Crainic ori în versurile lui V. Voiculescu. Anul 1968 anunță o „erupție” pentru scriitor, însemnând apariția a cinci volume în numai trei ani, hotărâtoare pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
cu babilonienii, dezvoltarea ideilor și tehnicilor matematice s-a petrecut în paralel cu dezvoltarea primei științe explicit raționale astronomia descriptivă și predictivă. Pentru pitagoreici, care i-au dat numele matematicii în Grecia secolului al șaselea î.Hr., universalitatea relației matematicii cu cosmosul a fost demonstrată prin relații numerice în mișcarea corpurilor cerești și prin cele care guvernează sunetele muzicale. În mediul intelectual mai sofisticat și rațional critic generat de școlile filosofice grecești, și mai ales de către Școala eleată și Platon, matematica s-
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sofisticat și rațional critic generat de școlile filosofice grecești, și mai ales de către Școala eleată și Platon, matematica s-a transformat a priori într-o disciplină logic deductivă a geometriei și a numerelor. Și totuși, relația sa strânsă cu studiul cosmosului fizic a continuat în lucrările unor matematicieni precum Eudoxus și Arhimede, care erau în același timp și astronomi, și fizicieni matematicieni. Chiar și Platon, marele înaintaș în istoria omenirii pentru care matematica a fost o știință a transcendenței, i-a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
un deșert aflat în plină expansiune, acoperit apoi de gheață, în care s-a instaurat haosul atunci când focul și gheața s-au combinat, iar din acel haos a luat naștere primul Titan. Gol și dezordine: aceasta era starea primordială a cosmosului, și exista mereu o teamă agasantă că, la sfârșitul lumii, dezordinea și neantul aveau să domnească din nou. Zero repezenta acel neant. Iar teama de zero a luat amploare. Pentru antici, proprietățile matematice ale lui zero nu aveau explicație, pierzându
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
manieră deosebită - pentagrama este înțesată cu raportul de aur - și, pentru Pitagora, raportul de aur era regele numerelor. Acest raport era preferat de artiști și de natură, părând să demonstreze afirmația pitagoricienilor că muzica, frumusețea, arhitectura, natura și însăși construcția cosmosului erau strâns legate între ele, practic inseparabile. În concepția pitagoreică, rapoartele controlau universul, iar ceea ce era adevărat pentru pitagoricieni a devenit în curând adevărat pentru întreg Apusul. Legătura supranaturală între estetică, rapoarte și univers a devenit unul dintre principiile fundamentale
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Zenon, decât pietre de temelie din construcția lumii reale. Aristotel a îndepărtat conceptul de infinitate, afirmând că nu este, de fapt, decât o născocire a minții omenești. Din acest concept provine o revelație uimitoare. Bazat pe modelul pitagorician al universului, cosmosul lui Aristotel (cu îmbunătățirile ulterioare aduse acestuia de către astronomul Ptolemeu) era alcătuit din planete care se mișcau în globuri cristaline. Dar, deoarece nu exista infinitate, numărul de sfere nu putea fi nelimitat; trebuie să existe o ultimă sferă. Sfera cea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai îndepărtată era albastră, încrustată cu punctulețe strălucitoare de lumină - stelele. Nu exista noțiunea de „dincolo de“ această sferă îndepărtată; universul se sfârșea brusc, în dreptul stratului marginal. Universul era conținut într-o coajă de nucă, instalat confortabil în sfera stelelor fixe; cosmosul avea dimensiunile finite și era umplut în întregime cu materie. Nu exista infinit; nu exista vid. Nu exista infinitate; nu exista zero. Aceste raționamente au mai avut o consecință - și de aceea filozofia lui Aristotel a rezistat atâția ani. Sistemul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
infinitate; nu exista zero. Aceste raționamente au mai avut o consecință - și de aceea filozofia lui Aristotel a rezistat atâția ani. Sistemul său demonstra existența lui Dumnezeu. Sferele cerești se rotesc încet pe loc, creând armonii muzicale care inundă întreg cosmosul. Însă ceva trebuie să genereze această mișcare. Pământul static nu putea fi sursa puterii motrice, deci sfera din interior trebuia pusă în mișcare de sfera imediat următoare, dinspre exterior. Iar aceea, la rândul ei, era mișcată de sfera învecinată, mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
era și simbolul neantului. Una dintre înfățișările sale, Nishkala Shiva, era la propriu un Shiva „fără părți“. El era neantul absolut, nimicnicia supremă - încarnarea inexistenței. Dar universul s-a născut din neant, la fel ca și infinitul. Spre deosebire de universul apusean, cosmosul hindus era infinit; dincolo de universul nostru, existau nenumărate alte universuri. În același timp însă, cosmosul nu și-a abandonat niciodată golul originar. Lumea se crease din nimic, și țelul absolut al omenirii era acum să revină la nimic. Într-o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fără părți“. El era neantul absolut, nimicnicia supremă - încarnarea inexistenței. Dar universul s-a născut din neant, la fel ca și infinitul. Spre deosebire de universul apusean, cosmosul hindus era infinit; dincolo de universul nostru, existau nenumărate alte universuri. În același timp însă, cosmosul nu și-a abandonat niciodată golul originar. Lumea se crease din nimic, și țelul absolut al omenirii era acum să revină la nimic. Într-o poveste, Moartea îi vorbește unui discipol despre suflet: „Ascuns în inima tuturor ființelor se află
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
hinduismul. De exemplu, cabala a preluat ideea de natură duală a lui Dumnezeu. Termenul evreiesc ein sof, care însemna „infinit“, reprezenta aspectul creator al lui Dumnezeu, acea parte a divinității care crease universul și care există în fiecare colțișor al cosmosului. Dar, în același timp, El avea un nume diferit: ayin, sau „nimic“. Infinitul și nimicul merg mână în mână și ambele fac parte din divinitatea creatoare. Mai mult, termenul ayin este o anagramă (și are aceeași valoare numerică) a cuvântului
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
făcute din materie ușoară, eterică, ci și că toți oamenii aflați în ceruri ar fi trebuit în mod firesc să cadă pe Pământ. Astfel, oamenii nu puteau viețui decât în miezul de nucă din centrul cojii de nucă, reprezentată de cosmos. Ideea de alte planete pe care să existe forme de viață era la fel de ridicolă ca și cea a existenței unei sfere cu două centre. Când a declarat că Dumnezeul cel atotputernic ar putea crea vid, dacă ar vrea, Tempier a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
decât sistemul ptolemeic. Pământul se învârtea în jurul Soarelui. Terra non est centra mundi. Nicolaus din Cusanus și Nicolaus Copernic au spart coaja de nucă a universului lui Aristotel și Ptolemeu. Pământul nu se mai ascundea confortabil în centrul universului, iar cosmosul nu era închis în nici o carapace. Universul se întindea la infinit, presărat cu nenumărate lumi, fiecare dintre ele locuită de creaturi misterioase. Dar cum putea Roma să pretindă că este reședința unicei Biserici adevărate, dacă autoritatea sa nu se putea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
un fel, un intermediar între Dumnezeu și nimic. RENÉ DESCARTES, DISCURS ASUPRA METODEI Zero și infinitul au constituit miezul problemei războiului filozofic defășurat în secolele al XVI lea și al XVII-lea. Neantul slăbise filozofia lui Aristotel, iar ideea unui cosmos infinit de mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma, Biserica Catolică a încercat să respingă conceptele de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și am ajuns atât de departe, încât cei mai mulți oameni diferențiază și integrează nu pentru că înțeleg ceea ce fac, ci din pură credință, deoarece până acum rezultatele au fost totdeauna juste. FRIEDRICH ENGELS, ANTI-DÜHRING Zero și infinitatea distruseseră filozofia aristotelică; neantul și cosmosul infinit anihilaseră conceptul de univers închis într-o coajă de nucă și ideea că natura are oroare de vid. Înțelepciunea anticilor era înlăturată, iar oamenii de știință începeau să divinizeze legile fizice care guvernau natura. Cu toate acestea, revoluția științifică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
univers cu ajutorul teoriei stringurilor este mai degrabă o idee filozofică decât una științifică. Această teorie poate fi corectă, dar este posibil ca noi să nu dispunem niciodată de mijloacele necesare pentru a face așa ceva. Zero nu a fost încă eliminat; cosmosul pare a fi, într adevăr, creația lui zero. Ora Zero: Big Bangul Observațiile lui Hubble sugerau că a existat un moment numit Big Bang, când universul era infinit de mic și infinit de dens. În aceste condiții, toate legile științei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]