4,293 matches
-
decât el, dar are de furcă tocmai cu cei din neamul său. În fine, nu are rost să comentăm toate ipostazele în care acest carnasier apare în Panciatantra, respectiv în culegerea Kalila si Dimna. Cert este că el este o creatură perfidă, lipsită de scrupule, preocupată exclusiv de propriile interese. Ciacalul lui Cantemir, am văzut, sacrifică orice de dragul unor valori etice care prototipului său simbolic îi sunt nu doar inaccesibile, dar și total nepotrivite. Prin urmare, cărturarul român răstălmăcește încă o dată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a reptilei: "Iată cum îi așteaptă crocodilii pe aceia care scot apă din Nil: se acoperă cu un lemn care plutește și, spionând de acolo, înoată pe sub el. Iar oamenii vin aducându-și vasele, ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia animalului, trebuie să observăm că acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
zoolog. Acești scriitori care se ocupau cu subiecte zoologice o făceau în cadrul unui proiect mai larg, fie filosofic sau teologic, fie ca parte dintr-un studiu medical. Iar când studiau animalele ca forme, ei erau de asemenea conștienți că toate creaturile indică existența lui Dumnezeu". 37 Louis Réau, op. cit., p. 76. 38 Idem. 39 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 40 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Volumul al II-lea Antropologia. Zoologia, ediție îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
zoolog. Acești scriitori care se ocupau cu subiecte zoologice o făceau în cadrul unui proiect mai larg, fie filosofic sau teologic, fie ca parte dintr-un studiu medical. Iar când studiau animalele ca forme, ei erau de asemenea conștienți că toate creaturile indică existența lui Dumnezeu". 233 Louis Réau, op. cit., p. 76. 234 Idem. 235 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 236 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prometheus ⁄ Frankenstein sau Prometeul modern (1818)21, roman care prezintă știința și descoperirile cunoașterii dintr-o perspectivă totodată tragică și ironică. Este vorba aici despre o dublă căutare: cea dintâi îl conduce pe doctorul Frankenstein la trezirea la viață a creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a creaturii, care marchează încununarea cu succes a cercetărilor sale. Dar această reușită este bulversată mai târziu de căutarea sensului vieții de către monstru, o căutare zadarnică menită a-l conduce la răzbunare și crimă. Realizarea tehnică a dat naștere unei creaturi diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată. Ceea ce implică, în plan ideologic, necesitatea distrugerii ei. Asemenea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
diforme, pe care creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată. Ceea ce implică, în plan ideologic, necesitatea distrugerii ei. Asemenea creaturii lui Frankenstein, miraculoasele invenții verniene vor fi aproape întotdeauna distruse, pentru că lui Verne îi este imposibil să includă, în narațiunile lui "extraordinare", consecințele sociale ale miracolelor tehnice pe care le inventează. Nu se realizează osmoza dintre creația miraculoaselor mașini și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dar pune totși în scenă o iubire extraterestră din care este zămislit, fără a se trece la actul concepției, un ou conceput de o marțiană îndrăgostită și un francez care sărise în ajutorul marțienilor, în lupta dusă de aceștia împotriva creaturilor care le cotropeau teritoriul 36. Între imaginarul din acele pulps specifice Statelor Unite și cel din narațiunile franceze din aceeași perioadă diferența este mai mult decât evidentă. În plus, cu foarte rare excepții, cele două universuri se ignoră. Pe la 1939, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
contribuie la această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri. Robert Sheckley parodiază tema invaziilor terestre (sau ET) în Accept No Substitutes / Invazie în zori (1958), unde una și aceeași creatură este cotropită de rase diferite, obligate să coabiteze pentru a evita să o vadă pierind. Sheckley a tratat aceleași teme și mult mai aprofundat în romane precum Dimensions of Miracles ⁄ Dimensiunea miracolelor (1968). Pe diferite planete, eroul întâlnește forme de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
d'opium / Confesiunile unui automat opioman (Fabrice Colin și Mathieu Gaborit, 1999), sau trimit direct la lectura romanelor de epocă după exemplul lui Frankenstein Unbound / Frankenstein descătușat (Brian W. Aldiss, 1974), în care naratorul o întâlnește pe Mary Shelley și creatura pe care aceasta este pe cale s-o inventeze. Este și cazul romanului Moreau's Other Island / Cealaltă insulă a doctorului Moreau (Brian W. Aldiss, 1980). Referința la epocă este uneori prezentă prin aluzii, ca în The Difference Engine / Machina diferențială
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
scrie Frankenstein sau Prometeul modern, nu e vorba de o clonare. E mai degrabă o încercare de a da viață unui patchwork din bucăți de cadavre și deșeuri animale reconstituite în formă umană. Legătura cu Geneza este totuși prezentă, căci creatura fără nume a doctorului Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea să fiu Adam al tău". Aspectul acesta blasfemiator, cu un savant care se prezintă ca un zeu, îl vom regăsi la H. G. Wells, în Insula doctorului Moreau (1896). Nici aici
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
memoria, conținutul intelectual și emoțional al originalului. O clonare biologică, în schimb, nu are ca rezultat crearea unui adult, ci a unui embrion, care va deveni copil, cu aceeași zestre genetică ca și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier de prunc. Abandonată de creatorul său, a trebuit să parcurgă din nou, în felul ei, toată evoluția oamenilor, de la descoperirea focului până la lectura filozofilor din secolul al VIII-lea. Pentru nevoile povestirii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
celor care le posedă o mai mare șansă de a se dezvolta ca "rasă umană superioară" și deci de a fi privilegiați în cursa pentru supraviețuirea speciei. Acest fapt antrenează comportamente de panică, ca al lui Frankenstein, care-i refuză creaturii sale o pereche, de teamă că astfel va prolifera o rasă de monștri mai puternici decât oamenii și capabili să-i extermine pe aceștia. 4.4. Figuri de mutanți în texte SF-ul propune diferite figuri de mutanți: plante în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
colonial. Terranii, după ce au tăiat toți arborii de pe Terra, se pregătesc să cucerească o planetă plină de păduri, pe care speră să le stârpească pentru a le face loc marilor lanuri de cereale și unui "deșert de beton". Indigenii, botezați "creaturi", sunt considerați niște animale, dacă ne referim la denumirile pe care le primesc din gura coloniștilor. După caz, sunt numiți "vaci" sau "furnici". Justificarea terranilor este următoarea: "Rasele primitive trebuie întotdeauna să facă loc raselor civilizate, sau să se lase
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea variației discontinue, aleatorii, în relație cu teoriile darwiniste. Vocabula "mutant", care indică rezultatul sau produsul unei mutații, datează din 1909. În SF, mutantul se distinge de alte creaturi pe care le-a inventat literatura de acest gen prin faptul că poate apărea firesc, poate fi rezultatul unor manipulări voluntare sau consecința războaielor atomice sau biologice. Își poate face apariția doar ca un singur exemplar sau sub formă de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții: Puneți un om pe o insulă pustie, liniștită și agreabilă: natura i se va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea că îi vorbesc, și când gura și ochii vor rămâne închise, sufletul va fi în continuare locuit de limbaj. Dacă frunzele arborilor foșnesc în jurul bietului singuratic, dacă râul care trece clipocind îi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un incoruptibil, o probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce au încurajat pe domnul Kogălniceanu cu tot devotamentul (pentru realizarea Unirii n.n.), am fost și eu. Acum voiesc să arat ce am făcut și eu, infimă creatură, pentru Zeul tinerimii, și cum s-a purtat și el cu mine". Și Th. Codrescu relatează în continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul Foaia sătești", publicat de domnul Kogălniceanu. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiindcă aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic. E o junglă. Jungla de asfalt. Nici că se poate sintagmă mai nimerită. Și, ca orice junglă, are și o faună diversă, împărțită clasic, în ierbivori și carnivori. Mașinile sunt, desigur, creaturile carnivore și înghit orice le iese în cale, de la câini și pisici până la alte carnivore mici - cum sunt motocicliștii - sau ierbivori oarecare, precum pietonii ori bicicliștii. Pietonii sunt niște ierbivori protejați de lege, cu rezervații speciale, numite trotuare. Însă adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
începe spectacolul. Lupta pentru supraviețuire. Fiarele carnivore huruie, accelerează și se reped asupra prăzii, tachinând-o, dându-i târcoale, jucându-se de-a șoarecele și pisica, până ce vine momentul atacului. Nici o șansă pentru ierbivori. În cel mai bun caz, biata creatură pe două roți se alege cu mârâituri, scuipături și înjurături. „Numai tu și mă-ta lipseați aici!“ e cea mai blândă apostrofare pe care am auzit-o. Dar ar fi nedrept să spun că jungla de asfalt nu are reguli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
sub semnul unei percepții invizibile. Dacă Lady Madeline își anunță astfel întoarcerea sa într-o lume suferind de o hipersensibilitate la sunet, Lucia, fiică a Luciei își trădează și ea prezența: "Am auzit deodată miorlăitul de groază scos de o creatură omenească sau un animal [...] o ușă se trânti, sau, mai degrabă, fu trăntită cu putere"449, obloanele se trântesc ("să fie aceași mână invizibilă?"), un scaun cade, un dulap trosnește. Ne amintim că în episodul cu Mad Trist, citit de către
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
inversiune, de interiorizare, joc cu oglinda în care același și altul se confundă cu perversitate, personajul kafkian, care încearcă o teribilă aversiune, devine el însuși obiect de aversiune. Dezgustul față de celălalt îl metamorfozează pe el însuși în obiect de dezgust, creatură respingătoare care se târăște pe podeaua camerei. Desigur s-a putut evidenția de multe ori masochismul în aceste legături de stăpân/sclav care caracterizează relațiile. La sfârșitul Procesului, când cei doi domni îl țin pe K. de braț: "Îi veni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încetezi să urci, treptele nu încetează, ele cresc în timp ce picioarele tale urcă" (Fürsprecher - Intercesorul). Dar există o fericire a scării fiindcă ea reprezintă liminalul, fie că e fericire sau nefericire, cum este cazul cu pragul pentru Gregor. Fiul este "o creatură al cărei biotop ar fi scările" și care are o plăcere a scării într-o disperare de scară. Să intri înseamnă și să ieși, să urci înseamnă și să cobori. Peter von Matt a subliniat bine paradoxul radical care vrea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o seninătate și un mare calm. Oboseala zeilor este insondabilă. "Iată-l pe zeul tău grec! Trage-l din pat!" Pietro Citati are dreptate să noteze că în Castelul Kafka este mai politeist decât în Procesul. Există o multitudine de creaturi divine cu grade diferite, o ierarhie complicată și la vârful ei ființa absolută, invizibilă, inaccesibilă, incomprehensibilă, imposibil de reprezentat, care a luat numele de Westwest, însemnând soarele la extremul său declin, zeu crepuscular care a renunțat la fulger și la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]