3,612 matches
-
istoriei. Onisifor Ghibu s-a considerat și a fost, în primul rînd, un om de acțiune; de aici atitudinea sa de subapreciere a efortului de organizare sistematică a ideilor pedagogice. La vîrsta senectuții, cînd scria Pe baricadele vieții, rămînînd consecvent crezului său de o viață, recunoaște că n-a dat un contur mai precis concepției sale. "N-am reușit" scrie el "să încheg într-un sistem concepția mea despre pedagogia românească; paguba nu este tocmai atît de mare, precum ar părea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
4. "Educația nouă" o "revoluție coperniciană" în pedagogie 1. Din 1894, J. DEWEY a fost profesor de filosofie, psihologie și pedagogie la Universitatea Chicago, unde a creat o școală elementară experimentală (1896-1903). Din această perioadă datează primele sale scrieri pedagogice: Crezul meu pedagogic (1897), Școala și societatea (1900). În 1904 trece profesor la Universitatea Columbia. Chiar dacă nu va mai conduce o școală experimentală, interesul său pentru problemele pedagogice nu se va reduce. Paralel cu operele filosofice apar numeroase scrieri pedagogice, dintre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
volumul. DEWEY, Trei scrieri despre educație, studiu introductiv, note și comentarii, bibliografie critică de VIOREL NICOLESCU, 1977, E.D.P., București, pp. 249-286. 2. J. BRUBACHER, "J. Dewey", în J. CHATEAU, Les grands pédagogues, P.U.F., Paris, 1966. 3. J. DEWEY, Crezul meu pedagogic, în ION GH. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 4. J. DEWEY, Școala și societatea, în vol. Trei scrieri despre educație, studiu introductiv, note și comentarii, bibliografie critică de VIOREL NICOLESCU, E.D.P.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare vor fi fost monstruozitățile Gulagului și denaturările dintr-un număr de țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd cu Revoluția din Octombrie și nu putem stabili false simetrii între modelele sovietice sau comuniste
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apoi viața își așterne covorul său, iar nu ca ceea a furtunilor mării ce înalță într-o clipită cumpliții munți de spumă, ca iarăși să-i cufunde în latul ocean." Preferința pentru formula evolutivă e categorică și ea coincide cu crezul social-politic manifestat de celălalt istoric de seamă, M. Kogălniceanu. "Să sporim în bine", îndemnase acesta încă în Arhiva românească, atent la aceeași strategie a mobilizării morale. La fel gândea și Eminescu și el prezent la marea festivitate atunci când socotea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fapt, chiar dacă mărginit încă la asemenea zone, protejate numai simbolic de agresiunea forțelor oculte ale vechiului regim. Altare improvizate amintesc de morții din Decembrie, ca un tragic memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate abdica fără pericolul căderii sub domnuia bunului plac, a despotismului ce anihilează inițiativa creatoare și coboară munca în trivial. Înțelegem lesne de ce I. Ghica așeza presa lângă învățământ, ca factor de stimulare a progresului material, moral, intelectual. E un crez ce ține de conduita societății moderne. Îl regăsim la orice publicist sau om politic mai de seamă, cu remarca obișnuită că presa unifică lumea pe calea ideilor, a dezbaterii polemice, a selecției operate din mers. Reversul încă se cuvine amintit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fost ucis Nicolae Iorga, în al șaptezecilea an al vieții sale de grea muncă și credință dârză", se spune în sobra inscripție de pe cruce, amintind oricui, laconic, locul unde a murit ca un viteaz, fără a sacrifica nimic din crezul său, unul din cei mai însemnați oameni ai acestui pământ. În concizia și sobrietatea lui, epitaful ne spune și ce avem de făcut după încheierea parantezei totalitare: muncă și credință! Muncă onestă, răbdătoare, atentă la nevoile aproapelui. Credință fermă în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al justiției tot atâta timp, iar în spațiul criticii, fie aceasta literară sau artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să se pună în slujba celor care se potriveau mai deplin ideilor asumate din capul locului. O ideologie culturală se recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
culturii fără frontiere", un semn al timpului, denotă același spirit, situându-se în aceeași serie de inițiative. Ca și pe vremea când tânărul Ciprian cânta "întregii Dacii", românimea s-a strâns din nou în jurul amintirii ștefaniene spre a-și mărturisi crezul de viață și a transforma acea amintire în sursă de tărie morală. Câțiva organizatori inimoși s-au priceput să lege admirabil căutările de mai înainte cu gestul de acum. Iar o mulțime de oameni, strânsă de oriunde, a putut asista
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu geopolitic. Cum să nu lupte pentru refacerea unității pierdute? Unirea a fost crezul cel mai înalt al generației sale, generație care ajunsese la concluzia, formulată plastic de Bălcescu, că fericirea nu poate exista fără libertate, libertatea fără putere și puterea fără unire. Pornind de la ce este mai aproape, inexorabil, i-a fost dat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în limba română, conținând două basme, tot atâtea snoave, o legendă și două povestiri. Din motoul cărții, ca și din „precuvântare”, se poate sesiza rațiunea unui asemenea demers: cunoașterea spiritului popular, publicarea acestor pagini reprezentând un act ce se integra crezului național al lui S.-A. Din păcate, culegătorul a modificat textele, alterându-le autenticitatea. SCRIERI: Buchet de simțăminte naționale pe anul 1860, Arad, 1860. Culegeri: Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860, reed. în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
timpul structurii verbale aveam să pierim. 5.Interpretează enumerația din ultima frază. 6.Ilustrează o trăsătură de caracter a personajului-narator. 7.Reliefează două elemente de modernitate a romanului. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Comentează, în 4-6 rânduri, crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
reală e aceea a conștiinței. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Ilustrează două trăsături ale romanului. (0,5p.) 2.Exemplifică particularitățile perspectivei subiective. (1p.) 3.Prezintă temele romanului, pornind de la titlul acestuia. (1p.) 4.Comentează crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. (1,5p.) TEXT B: Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Încadrează, prin două trăsături, această creație în romanul de tip realist. (1p.) 2. Ilustrează perspectiva narativă pe baza fragmentului dat. (1p.) 3. Comentează crezul artistic al scriitorului: Pentru mine arta înseamnă creație de oameni și de viață. (1p.) 4. Demonstrează că Ion este un roman circular/ simetric, pornind de la mărturisirile autorului: De aceea romanul, ca corp sferoid, se termină precum a început. Cititorul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ceea ce era considerat o calitate, ori se bazau pe barzi să le apere sau să le consolideze reputația (Beowulf: 399-455; 530-606). O a patra valoare a codului germanic era răzbunarea, reminiscență a doctrinei precreștine "dinte pentru dinte" (Beowulf: 506-28). Acest "crez" provoca de fapt faptele eroice și activa celelalte virtuți. Grendel atacă din dorința de răzbunare castelul lui Hrothgar, Heorot, pentru că este invidios pe fericirea oamenilor, în timp ce mama lui Grendel este motivată de dorința de a-și răzbuna fiul mort în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
program de dezintoxicare sau profesorii unei școli foarte unite. Aparenta conspirație apare deoarece persoanele intervievate sunt conștiente de răspunsurile „corecte din punct de vedere social” și par să ofere dovezi convergente, pe când ceea ce fac ei de fapt este să repete „crezul” instituției de care aparțin. 5. Pentru un exemplu de studiu complet care a fost scris sub formă de răspunsuri textuale la Întrebările de protocol, vezi capitolul 2 al lucrării anexe (Yin, 2003). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Analizarea dovezilor În studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fi metodele de descriere, toate se lovesc de problema explicațiilor și a înțelegerii și îi lasă nesatisfăcuți pe mulți cercetători (deși, cum am spus, alții se limitează la identificarea practicanților). Explicarea Factorii explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care va adera mai târziu și Aron), îi reproșau lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele elementare ("Societatea este Dumnezeu"). Oricât de surprinzător ar putea părea, abandonarea referinței la clasele sociale a devenit crezul unei noi sociologii franceze, influențate, între altele, de etnometodologia americană, cu Boltanski, Thévenot sau chiar Latour (primul asistân-du-l totuși pe Bourdieu aproape douăzeci de ani). Pentru a ne convinge, ajunge să deschidem cartea lui Boltanski și Thévenot la primele pagini
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acțiunilor în câmp, scopul fiecărui producător cultural (intelectual, om de știință, artist, scriitor, jurnalist, critic de artă) fiind să obțină monopolul legitimității și al instanțelor de legitimare. Ideea că trebuie să se distingă întotdeauna, să se diferențieze, să inoveze amintește crezul teoriei economice, care merge de la Veblen (1899) la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma precedentă. Bourdieu nu concepe operele decât prin faptul că ele exprimă strategii distinctive: "Numele școlilor sau grupurilor nu au atâta
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Reprezentarea nu trebuie redusă la iluzia reprezentării. În domeniul artelor și al culturii, această poziție pare cu atât mai "firească" cu cât actorii dezvoltă momente reflexive și se percep ca indivizi liberi și autonomi. Să facă dreptate actorilor, acesta este crezul tuturor acestor sociologi care doresc să restaureze partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski (1990), Heinich (2001), Menger (1997), Boudon (1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale regelui ciupercă de a o opri pe Enigel din drumul ei spre o existență solară se cristalizează ca tentații ale trăirii instinctuale, în somn fraged și răcoare, generând conflictul psihologic. Monologul lui Enigel evidențiază însă depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul valorilor spirituale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu fuga lor la București, dar este urmată de împăcarea cu familia. În al doilea rând, între Ilie, apărătorul unor valori existențiale specifice lumii țărănești tradiționale, și fiul său cel mic se accentuează un conflict de idei, generat de noul crez politic al lui Niculae. Simbolic însă, când „o istorie frauduloasă“ invadează viețile oamenilor, pierduta unitate a familiei se reface și fiii redescoperă valorile tatălui și frumusețea lăuntrică a bătrânului țăran. Nu întâmplător, în visul lui Niculae (la un an după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând viziunea despre creație și, în același timp, propunândo ca soluție la frica de moarte, inerentă oricărei ființe umane. Întro manieră insolită, cu feroce îndrăzneală, Virgil Mazilescu își exprimă întregul crez despre artă, viață și moarte, propunând prefață drept cheia către înțelegerea tuturor poeziilor sale. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul cunoașterii literaturii naționale în dezvoltarea orizontului cultural al adolescenților Alături de limba națională, literatura unui popor reprezintă cartea sa de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca Director al Sanatoriului Balotești, județul Ilfov, această unitate a devenit una de primă clasă în tratamentul complex al bolilor bronhopulmonare din România. Prestigiul sanatoriului Balotești s-a consolidat an după an datorită prestației chirurgicale a domnului Dr. Stelian Ivașcu, crezului său medical profund umanist și constituirii unui colectiv medico-sanitar de excepție format datorită talentului organizatoric al directorului care știa să-și aleagă colaboratorii. Era meticulos, tăcut, exigent, atent deopotrivă la condițiile igienico-sanitare și de viață ale bolnavilor, dar și ale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]