3,573 matches
-
după măsura ta.” „Cred că omul trebuie să caute mulțumirea sufletească și fericirea înăuntrul său. Cu această convingere în suflet, încerc să ofer celor din jur câte un strop din lumina mea interioară, iar cântecul îmi este mesager.” Acesta este „crezul artistic ” al interpretei. De aici se poate desprinde dragostea pe care aceasta le-o poartă ascultătorilor, dăruindu-le pacea sufletească. Ascultătorii, la rândul lor o iubesc, manifestându-și sentimentele de admirație în diverse rânduri: „Florica Ungur (...), această fantastică pasere a
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
căreia se juca cu pruncii, de pe Valea Negruții, din lunca Someșului ori de pe dealurile pline cu vii ale Cicârlăului s-au înfiripat horile care l-au purtat prin lume pe Nicolae Sabău, cel care și-a făcut din cântec un crez al vieții. Satul copilăriei din amintirile marelui rapsod al neamului românesc, Cicârlăul, a ajuns astăzi o comună înfloritoare, cunoscută mai ales prin Nicolae Sabău, cel care s-a simțit în toată structura sa, țăran. Nicolae Sabău a pornit în viață
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
o istovitoare scrupulozitate, urmarindu-și atingerea unui înalt ideal în artă Regizorul Televiziunii Romane, Ioan Filip, afirma că, "Nicolae Sabău este unul dintre puținii artiști care i-a dăruit cântecului, fără rezerve, întreaga lui viață, făcând din el sabie și scut, crez și legământ". Tocmai de aceea a răzbit, devenind unul dintre cele mai viguroase talente interpretative din câte a cunoscut Ardealul și țara. Nicolae Sabău face parte din spița nobilă a renumiților interpreți de muzică populară din Transilvania: Alexandru Grozuță, Emil
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
1907 - 1916, Octav Băncilă și-a perfecționat abilitățile tehnice, și-a aprofundat ideile, totul fiind dublat de o voință neclintită care l-a dus în final la o creație excepțională de o mare măiestrie artistică. Încrederea în viitorul lumii proletare, crezul în cauza celor mulți și obidiți și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet viu, el a variat neîncetat tehnica picturală imediat după ce și-a fixat conceptual tematica și modul de realizare cromatic al lucrărilor - chiar dacă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrările expuse s-au vândut și Băncilă a încasat o sumă importantă de bani, circa douăzeci de mii lei care era atunci o sumă considerabilă. În interviul pe care Octav Băncilă l-a dat ziarului Rampa, pictorul și-a spus crezul despre destinația pe care o are arta: Elogii aduse expoziției din 1914 au apărut în presa socialistă: în ziarul "România muncitoare" un articol al aceluiași M. Gh. Bujor, în revista "Facla" unde s-a publicat o scrisoare militant socialistă primită
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
martie 1906. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. În 2010 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. După ce și-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în Evenimentul literar, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a facultății de drept din Iași, iar în 1903 a
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului social și spre aceasta trebuie să-și îndrepte toată atenția un revoluționar, in general oamenii politici progresiști care își propun să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere la sfirșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios pînă la sfîrșitul vieții. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
de delegații husiți și de reprezentanții bisericii catolice. Facțiunea taborită nu și-a mai revenit niciodată după înfrângerea de la Lipany, iar după ce orașul Tabor a fost cucerit de Jiří de Poděbrad în 1452, ritualul utraquist a fost stabilit și aici. Crezul utraquist, deseori variind în ceea ce privește detaliile, a continuat să fie cel stabilit de biserica boemiană, până când toate serviciile religioase necatolice au fost interzise la scurtă vreme de bătălia de la Muntele Alb din 1620.
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
se putea plia cât mai bine pe realitatea socială. Într-o lume în care popoarele de peste tot se definesc în termeni culturali, ce loc există pentru o societate atât de extinsă, fără un nucleu cultural și definită numai printr-un crez politic? Se pare că aceste instituții au reușit să creeze o cultură comună, un fel de supracultură: cea a libertății, a pluralismului, a democrației, a valorilor occidentale. După cum observa Samuel P. Huntington , Statele Unite au jucat un rol important în acest
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin Vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o "„copilărească vârstă”". Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „”: Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
gândirii sale. Având o astfel de pregătire, superiorii săi, recunoscându-i talentul deosebit, l-au însărcinat cu formarea tinerilor în Institutul Teologic din Alba Iulia. I s-a oferit șansa de a-și îndeplini de fapt ceea ce se poate numi "crezul" Excelenței Sale. Formația specială de care dispunea, calitățile de teolog multilateral i-au permis să predea cursuri precum limba ebraică și cea greacă, exegeza Vechiului și Noului Testament, cursuri de introducere în Biblie. Iar succesul său ca profesor s-a putut
György Jakubinyi () [Corola-website/Science/303114_a_304443]
-
de exemplu: De asemenea, este autorul unor studii și articole de muzicologie și estetică publicate în reviste culturale și în cotidiene de larg tiraj. El a publicat următoarele cărți: În anul 2000 a publicat un volum prin care își prezenta crezul cultural-politic, criticat de unii drept superficial, vetust și de un extremism incompatibil cu democrația modernă europeană (v. mai jos "Legături externe"): Interviuri
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
Apuseană (Catolică), teologii ortodocși susținând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Filioque este una din cauzele Marii Schisme. Biserica Ortodoxă își susține poziția pe baza Crezului Niceo-Constantinopolitan și a referințelor biblice. Astfel, definiția Crezului, stabilită la Conciliul Constantinopol I și reconfirmată la Conciliul Constantinopol II din anul 381 (d.Chr.), pe care Biserica Ortodoxă o păstrează ca atare, spune că Duhul Sfânt, ca Persoană Divină, „purcede
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Filioque este una din cauzele Marii Schisme. Biserica Ortodoxă își susține poziția pe baza Crezului Niceo-Constantinopolitan și a referințelor biblice. Astfel, definiția Crezului, stabilită la Conciliul Constantinopol I și reconfirmată la Conciliul Constantinopol II din anul 381 (d.Chr.), pe care Biserica Ortodoxă o păstrează ca atare, spune că Duhul Sfânt, ca Persoană Divină, „purcede de la Tatăl; cu Tatăl și cu Fiul este
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
Conciliu (antic), care are o autoritate absolută și deci nu poate fi modificat decât de către alt Conciliu comun al întregii Creștinătăți. În acest sens, Biserica Romano-Catolică ar deveni schismatică (cea care ar provoca divizarea creștinilor). Ortodoxismul consideră adaosul Filioque la Crez(Crezul Sfintei Trinități) ca pe o erezie antitrinitară, întrucât afectează sau dezechilibrează relațiile dintre persoanele Sfintei Treimi. Suportul evanghelic invocat este Evanghelia după Ioan, capitolul 14, versetul 16, unde Iisus Hristos spune Apostolilor (după ce, în versetul anterior, îi indeamnă să
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
antic), care are o autoritate absolută și deci nu poate fi modificat decât de către alt Conciliu comun al întregii Creștinătăți. În acest sens, Biserica Romano-Catolică ar deveni schismatică (cea care ar provoca divizarea creștinilor). Ortodoxismul consideră adaosul Filioque la Crez(Crezul Sfintei Trinități) ca pe o erezie antitrinitară, întrucât afectează sau dezechilibrează relațiile dintre persoanele Sfintei Treimi. Suportul evanghelic invocat este Evanghelia după Ioan, capitolul 14, versetul 16, unde Iisus Hristos spune Apostolilor (după ce, în versetul anterior, îi indeamnă să păzească
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
care se voia întărirea poziției antiariene și afirmarea clară a credinței că Iisus Hristos este Dumnezeu, de aceeași substanță cu Tatăl. Scopul era apărarea dreptei credințe față de arianism, iar accentul pus pe "Filioque" voia să facă mai explicit ceea ce în crezul niceo-constantinopolitan era conținut deja, anume că Hristos nu "primește" Duhul (aceasta ar fi însemnat că "devine" sfânt) ci, fiind El însuși Dumnezeu, participă și la originarea Duhului. Astfel, "Filioque" avea drept menire afirmarea divinității Fiului. Astfel, "Filioque" a fost introdus
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
însuși Dumnezeu, participă și la originarea Duhului. Astfel, "Filioque" avea drept menire afirmarea divinității Fiului. Astfel, "Filioque" a fost introdus de latini în contextul luptei împotriva arianismului. Papa Leon al III-lea (795-816), pus în fața alegerii, a afirmat că formula Crezului trebuie rostită fără "Filioque" și ordonă imprimarea versiunii Orientale a Crezului, pe două plăci de argint, puse pe porțile Palatului Lateran. Pe ele, sub textul Simbolului credinței stă scris, "Haec Leo posui amore et cautela ortodoxe fidei", adică "Eu, Leon
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
menire afirmarea divinității Fiului. Astfel, "Filioque" a fost introdus de latini în contextul luptei împotriva arianismului. Papa Leon al III-lea (795-816), pus în fața alegerii, a afirmat că formula Crezului trebuie rostită fără "Filioque" și ordonă imprimarea versiunii Orientale a Crezului, pe două plăci de argint, puse pe porțile Palatului Lateran. Pe ele, sub textul Simbolului credinței stă scris, "Haec Leo posui amore et cautela ortodoxe fidei", adică "Eu, Leon, am pus (acestea) din dragoste și purtare de grijă față de credința
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
și purtare de grijă față de credința ortodoxă". Plăcile au fost depozitate ulterior la San Pietro. Prin acest gest Papa se opunea poziției împăraților franci, favorabili iconoclasmului și lui "Filioque". Papa Benedict al VIII-lea (1012-1024) determină introducerea termenului "Filioque" în crezul latin, în anul 1014, cu prilejul încoronării solemne a împăratului Henric al III-lea (973-1024). Sfântul Toma de Aquino în Summa Theologica că ,trebuie spus că este necesar să afirmăm că Sfântul Duh este de la Fiul.. Odată cu Conciliul de la Florența
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
nuanțată. În contextul doctrinei energiilor necreate, el afirma că Duhul purcede doar de la Tatăl, dar își capătă consubstanțialitatea și de la Fiul. La 1054, când cele două biserici se excomunică reciproc, latinii îi acuzau pe greci de eliminarea lui "Filioque" din Crez, în timp ce grecii îi acuzau pe latini de infidelitate față de Concilii. Nici unii, nici alții, nu înțelegeau, se pare, motivațiile dogmatice ale celuilalt pentru opțiunea privitoare la "Filioque". Acesta este, după teologul Paul Evdokimov, cel mai mare paradox din istoria bisericii. Papa
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
privitoare la "Filioque". Acesta este, după teologul Paul Evdokimov, cel mai mare paradox din istoria bisericii. Papa Ioan Paul al II-lea a exprimat în mai multe rânduri dorința de a se clarifica problema lui "Filioque", în sensul explicării armoniei Crezului latin cu Conciliul Ecumenic din Constantinopol I. Astfel, în cadrul unei liturghii solemne, celebrate în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I (29 iunie 1995), Papa Ioan Paul al II-lea a enunțat cinci directive, adoptate de Biserica Catolică. Aceste directive au dus
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
atestă calitatea de obârșie eternă(izvor, "πηγη") a Sfintei Treimi, în vreme ce "processio" semnifică, în accepția sa teologică, comunicarea substanței divine eterne asupra Duhului Sfânt de la Tatăl și Fiul, unde "ουσια" divină este aceeași. Introducerea adaosului "Filioque" în traducerea latină a Crezului a fost și o măsură de ortodoxie antiariană, în vremea marilor încercări eretice din Imperiul Roman de Apus. Prin "Filioque" nu mai există putință de tăgadă că Fiul este de-o ființă cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în perfectă
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
Retroversiuena corectă a latinescului "processio" în limba greacă a sinoadelor ecumenice și a Sfinților Părinți ar fi "το προιεναι". Dovada istorică a bunelor intenții și a ortodoxiei Bisericii Romane este chiar refuzul acesteia de a opera modificări în însuși corpul Crezului original redactat în limba greacă, astfel încât textul "Credo"-ului latinesc păcătuiește doar prin aceea că s-a dorit a fi o traducere a originalului grecesc.
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
general - faze de mare importanță în viața Bisericii creștine, cristalizând curentele doctrinare spirituale și devoționale. Au fost celebrate în Orient. Ele s-au confruntat cu limpezirea dogmatică a cristologiei, lucru ce a condus la formularea Profesiunii de credință (numit și «Crez» sau «Simbol de credință») care este în uz până în prezent. Atunci au fost elaborate formulele pentru exprimarea divinității Fiului și a Duhului Sfânt; unitatea Persoanei lui Christos în două naturi: umană și dumnezeiască. Au fost fixate normele privitoare la ierarhia
Sinod () [Corola-website/Science/302566_a_303895]