3,409 matches
-
litiului cu acidului clorhidric cu formula chimică LiCl, fiind și un compus ionic tipic și având proprietatea de higroscopicitate. Punctul de topire este relativ scăzut, de aproximativ 600 °C, iar punctul de fierbere variază între 1325-1360 °C. Sărurile formează hidrați cristalini, spre deosebire de clorurile altor metale alcaline. Ca toate soluțiile de cloruri ionice, clorura de litiu în soluție poate fi o sursă de ioni de clorură; de exemplu, poate forma un precipitatul numit clorură de argint în urma tratării cu azotat de argint
Clorură de litiu () [Corola-website/Science/325987_a_327316]
-
sedativ și anticonvulsant la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Acțiunea sa chimică se datorează ionului de brom din compoziția sa. Sub condiții normale de temperatură și presiune, bromura de potasiu este o pudră cristalină de culoare albă. Este ușor solubil în apă. Într-o soluție diluată, bromura de potasiu are gust dulce, într-o soluție mai concentrată are gust amar, iar în cea mai concentrată formă are gust sărat pentru oameni (datorită ionilor de
Bromură de potasiu () [Corola-website/Science/324952_a_326281]
-
de pe "Enterprise" a planificat o ambuscadă împotriva lor. Echipa Federației reușește să se elibereze și începe un schimb de focuri cu Ferengii. Dar fasciculul de energie din fazerele Federației și energia emisă de bicele Ferengilor sunt absorbite de un copac cristalin din apropiere. Data cercetează copacul, bănuind că are legătură cu câmpul de energie care afectează navele, dar trezește brusc o entitate care le apare ca un humanoid și se autointitulează Gardianul 63, „un gardian al Imperiului Tkon”. Gardianul 63 le
The Last Outpost (Star Trek: Generația următoare) () [Corola-website/Science/324513_a_325842]
-
la dispunerea generală a reliefului cât și la formarea principalelor materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos. Tot Cretacicului Superior îi aparțin și depozitele senoniene constituite din gresii marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
acesteia iar la sud limita Eocenului trece de la Căpățâneni-Pământeni la Poenari de unde urcă spre nord și de aici se continuă spre sud-est până la Brădet. Depozitele eocene au grosimi mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu) sunt tipic piemontane și ocupă cele mai mari suprafețe din această regiune, apărând la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și gresii prinse într-o matrice marno-nisipoasă de culoare roșietică sau verzuie. Deoarece din aceste conglomerate sunt clădite principalele masive subcarpatice argeșene: Chicera, Toaca, Muncelele Râușorului iar în cuesta Mățăului, stiva de pietrișuri cimentate este reprezentativă, au fost denumite
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu de la Câmpulung. În Cuaternar datorită coborârii nivelului de bază, râurile s-au adâncit epigenetic și s-au format terasele și luncile acestora ce sunt acoperite de prundișuri, alcătuite din roci cristaline, marne și nisipuri. Prin mișcările de ridicare de la începutul Cuaternarului s-a distrus cuvertura piemontană submontană și au fost dezgropate epigenetic structurile precarpatice însă pietrișurile de Cândești s-au păstrat în Depresiunea Câmpulung. Tot în această perioadă modelarea versanților prin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu intercalații de gipsuri ce au permis formarea unui relief pseudocarstic cu doline, grote și cuvete lacustre. Interfluviul Râul-Doamnei - Bratia este separat în interfluviul dintre Râușor și Rîul-Doamnei și interfluviul Râușor - Bratia. Acest interfluviu, Râu-Doamnei - Bratia, este continuarea din zona cristalină a culmii Păpău ce se desface în Muntele Jupâneasa la est și Șețu la vest și care se separă printr-un sistem de falii de cele două culmi subcarpatice, ce sunt cunoscute sub numele de Muscelele Plătichii sau Muscelele Râușorului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
interfluviile Subcarpaților Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt ce a permis conservarea reliefului cu energie mare. De asemenea rama depresiunii formată din conglomerate helvețiene cu elemente cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
un strat subțire aflat la suprafață, îngroșându-se și subțiindu-se în funcție de sezon. Un fenomen numit furtună de gheață uscată a aparut în regiunile polare de pe planeta Marte. Aceasta poate fi comparată cu furtunile de pe planeta Pământ, dioxidul de carbon cristalin luând locul apei din nori.
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
-ul oficial "European Destinations of Excellence" (EDEN), unde are o pagină proprie ce include și un film de prezentare oferit gratuit din partea Comisiei Europene. Din punct de vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
vedere geologic, parcul natural este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline în Masivul Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
a III-a - zone protejate"). Aceasta se află în apropierea zonei de contact al Munților Plopișului cu Munții Meseș (în apropierea izvoarelor Barcăului) și se suprapune sitului de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
al lui Naomi Shemer s-a bucurat la festival de un succes considerabil, în interpretarea tinerei cântărețe, până atunci puțin cunoscută, Shuli Nathan. Naomi Shemer însăși, consultându-se cu fiica ei Haleli, a optat pentru această solista, apreciindu-i calitatea cristalina a vocii. La trei săptămâni după lansarea cântecului, a izbucnit Războiul de Șase Zile, în cursul căruia armata israeliană a cucerit Orașul Vechi din Ierusalim și partea de est a Ierusalimului, ceea ce a dus la reunificarea orașului. În euforia care
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
Această poveste o continuă direct pe prima. Cosmonautul care coboară din spațiul cosmic într-un autoturism se numește Grimaldi. El ajunge acasă unde este întâmpinat de fiica sa care-l întreabă ce i-a adus. Grimaldi îi arată o sferă cristalină de culoare verde de mărimea unei mingi de baschet. Când Grimaldi deschide sfera, aceasta se mărește, începe să lumineze mai puternic și îl topește pe astronaut. Sfera începe să vorbească și îi spune fetei îngrozite că este „suma tuturor relelor
Heavy Metal (film) () [Corola-website/Science/325849_a_327178]
-
același nume . La nord este Comună Bîlbor situată în depresiunea cu același nume. La est este Comună Tulgheș . La vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
Tulgheș . La vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice, demonstrează faptul că provin din Munții Carpați. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
generală, coord. I. Soare, Rm. Vâlcea, editura Fortuna, 2010). Grădiștea , ca unitate geomorfologică, face parte din Platforma Oltețului, treaptă a Podișului getic. Structura solului este formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Fundamentul Bărăganului de Sud este format din șisturi cristaline și granite. Cuvertura sedimentară a localității este formată din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă loessoidă, argilă marnoasă, marne, nisip fin și nisip în amestec cu
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]