3,503 matches
-
evaluat față de profilul de siguranță observat la subiecții pediatrici în studiile clinice ( vezi pct . 4. 4 , 4. 8 și 5. 1 ) . Leucemie cu celule păroase : Tratamentul pacienților cu leucemie cu celule păroase . Leucemie mieloidă cronică : Monoterapie : Tratamentul pacienților adulți cu cromozom Philadelphia prezent sau leucemie mieloidă cronică cu translocație bcr/ abl pozitivă . Experiența clinică arată că , la majoritatea pacienților tratați , se poate obține un raspuns hematologic și citogenetic major/ minor . Un raspuns citogenetic major este definit de < 34 % celule leucemice
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
evaluat față de profilul de siguranță observat la subiecții pediatrici în studiile clinice ( vezi pct . 4. 4 , 4. 8 și 5. 1 ) . Leucemie cu celule păroase : Tratamentul pacienților cu leucemie cu celule păroase . Leucemie mieloidă cronică : Monoterapie : Tratamentul pacienților adulți cu cromozom Philadelphia prezent sau leucemie mieloidă cronică cu translocație bcr/ abl pozitivă . 244 Experiență clinică arată că , la majoritatea pacienților tratați , se poate obține un raspuns hematologic și citogenetic major/ minor . Un raspuns citogenetic major este definit de < 34 % celule
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
evaluat față de profilul de siguranță observat la subiecții pediatrici în studiile clinice ( vezi pct . 4. 4 , 4. 8 și 5. 1 ) . Leucemie cu celule păroase : Tratamentul pacienților cu leucemie cu celule păroase . Leucemie mieloidă cronică : Monoterapie : Tratamentul pacienților adulți cu cromozom Philadelphia prezent sau leucemie mieloidă cronică cu translocație bcr/ abl pozitivă . 266 Experiență clinică arată că , la majoritatea pacienților tratați , se poate obține un raspuns hematologic și citogenetic major/ minor . Un raspuns citogenetic major este definit de < 34 % celule
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
evaluat față de profilul de siguranță observat la subiecții pediatrici în studiile clinice ( vezi pct . 4. 4 , 4. 8 și 5. 1 ) . Leucemie cu celule păroase : Tratamentul pacienților cu leucemie cu celule păroase . Leucemie mieloidă cronică : Monoterapie : Tratamentul pacienților adulți cu cromozom Philadelphia prezent sau leucemie mieloidă cronică cu translocație bcr/ abl pozitivă . 288 Experiență clinică arată că , la majoritatea pacienților tratați , se poate obține un raspuns hematologic și citogenetic major/ minor . Un raspuns citogenetic major este definit de < 34 % celule
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
acestuia (ADN extranuclear). Întreaga cantitate de material genetic dintr-un organism se numește genom. Există un genom nuclear și un genom celular. Genomul nuclear este reprezentat de una (la procariote) sau mai multe (la eucariote) macromolecule de ADN bicatenar denumite cromozomi. Numărul acestora este o caracteristică de specie, fiind același pentru toți indivizii unei specii și pentru toate celulele somatice ale unui organism. ADN-ul reprezintă moștenirea biologică a unui organism și controlează dezvoltarea, reproducerea și auto-repararea acestuia. Pentru realizarea acestor
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
macromolecula de ADN, care conține un număr extrem de mare de nucleotide, există între câteva mii și câteva sute de mii de secvențe polinucleotidice, numite segmente, care codifică sinteza unor proteine sau a altor biomolecule. Aceste segmente (ce sunt subdiviziuni ale cromozomilor) se numesc gene structurale. În afară de acestea mai există și alte tipuri de gene (gene operatoare, gene reglatoare, promotor) cu rol de reglare a activității genelor structurale (reglaj genetic). Absența unui mecanism care să poată inversa direcția acestui proces de la proteine
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
observa diferențe genetice între subgrupuri etnice. În 2004, o analiză a ADN-ului mitocondrial pe populația lituaniană a arătat că lituanienii sunt apropiați genetic de populațiile vorbitoare de limbi slave și fino-ugrice din Europa de Nord și de Est. Analiza haplogrupului de cromozom Y SNP a arătat că lituanienii sunt cel mai apropiați de letoni și estoni. Potrivit unor estimări din 2014, structura de vârstă a populației a fost următoarea: 0-14 ani, 13,5% (de sex masculin 243,001/feminin 230,674); 15-64
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
ca el". Naziștii când au venit la putere au distrus institutul lui Hirschfeld și toate documentele acestuia. Căutarea "genei gay" datează încă din 1993, când o echipă americană condusă de doctorul Dean Hamer a descoperit o regiune ADN localizată pe cromozomul X denumită Xq28. Această regiune a ajuns să fie cunoscută și drept GAY-1, un marker genetic legat de homosexualitatea masculină - studii ulterioare arătând că, în vreme ce la populația cu o orientare sexuală obișnuită identificatorul GAY-1 nu a fost niciodată întâlnit, la
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
dar și în interiorul acestora, iar acest lucru asigură transmiterea urmașilor a celor mai bune trăsături. Acest fenomen a fost intitulat "the survival of the fittest", adică "supraviețuirea celui mai bun" . Totuși, lipsa anumitor noțiuni de genetică din zilele noastre, precum "cromozom", legile lui Gregor Mendel și teoria ereditară a lui Morgan, l-au împiedicat pe Darwin să explice toate aspectele teoriei sale. În schimb, a reușit să explice de ce omul și maimuțele au un strămoș comun, o consecință a teoriei evoluției
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
că diavolul tasmanian este cel mai apropiat de felinele marsupiale, și mai la distanță de lupul tasmanian. Genomul diavolului tasmanian a fost secvențiat în 2010 de către "Wellcome Trust Sanger Institute". Ca și celelalte specii de dasyuride, diavolul tasmanian are 14 cromozomi. Ei au o diversitate genetică redusă în comparație cu alte marsupiale australiene sau cu alte carnivore placentare, acest lucru fiind compatibil cu un efect de fondator datorită variabilității alelice reduse și aproape continue în toate subpopulațiile studiate. Diversitatea alelică a fost măsurată
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
gene la organismele diploide și care modifică expresia lor fenotipica. Organismele diploide au câte două alele pentru fiecare genă (sau, generalizând, pentru fiecare locus, indiferent dacă acesta corespunde unei regiuni codante sau nu), fiecare fiind situată pe câte unul din cromozomii omologi. Dacă într-o populație există două alele diferite (notate cu "A" și "a") atunci se pot forma trei genotipuri: "ĂĂ", "Ăă" și "ăă". Indivizii care au genotipurile "ĂĂ" și "ăă" sunt homozigoți iar cei cu genotipul "Ăă" sunt heterozigoți
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
recesivitate sunt relații care se stabilesc datorită interacțiunii între două alele și nu sunt proprietăți intrinsece ale alelelor: în multe situații una și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei doi loci omologi (loci situați pe aceeași poziție pe perechea de cromozomi omologi) pot fi ocupați de versiuni identice sau diferite ale genei, versiuni numite alele. În cazul în care
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
și aceeași alela poate fi dominantă față de o alela și recesiva față de altă alela. Genele sunt poziționate pe cromozomi, poziția fiecărei gene fiind numită "locus" (la plural "loci"). Cei doi loci omologi (loci situați pe aceeași poziție pe perechea de cromozomi omologi) pot fi ocupați de versiuni identice sau diferite ale genei, versiuni numite alele. În cazul în care cei doi loci omologi sunt ocupați de versiuni identice ale genei, organismul este "homozigot" pentru genă respectivă. În cazul în care pe
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
pe cei doi loci omologi se găsesc alele diferite, organismul este "heterozigot". Alelele diferite apar ca urmare fie a mutațiilor fie a recombinării între alele prin "crossing-over". La unele organisme diploide modul de determinare a sexului este legat de prezență cromozomilor sexuali (gonozomi sau heterozomi). Unul din sexe este izogametic, producând gameți identici ce conțin același gonozom (cum este cazul la femei care produc ovule ce conțin 23 de cromozomi, unul din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
organisme diploide modul de determinare a sexului este legat de prezență cromozomilor sexuali (gonozomi sau heterozomi). Unul din sexe este izogametic, producând gameți identici ce conțin același gonozom (cum este cazul la femei care produc ovule ce conțin 23 de cromozomi, unul din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este heterogametic, producând două tipuri de gameți, cu unul sau altul dintre cei doi heterozomi (cum este cazul la bărbați care produc spermatozoizi ce conțin fie un cromozom X, fie
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
este legat de prezență cromozomilor sexuali (gonozomi sau heterozomi). Unul din sexe este izogametic, producând gameți identici ce conțin același gonozom (cum este cazul la femei care produc ovule ce conțin 23 de cromozomi, unul din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este heterogametic, producând două tipuri de gameți, cu unul sau altul dintre cei doi heterozomi (cum este cazul la bărbați care produc spermatozoizi ce conțin fie un cromozom X, fie un cromozom Y). Relațiile interalelice descrise mai
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
23 de cromozomi, unul din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este heterogametic, producând două tipuri de gameți, cu unul sau altul dintre cei doi heterozomi (cum este cazul la bărbați care produc spermatozoizi ce conțin fie un cromozom X, fie un cromozom Y). Relațiile interalelice descrise mai sus sunt identice la cele două sexe pentru genele situate pe autozomi. Pentru genele situate pe heterozomi situația este diferită, în funcție de sex și de mecanismul genetic de determinare a sexului. La
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
din ei fiind întotdeauna un cromozom X) iar celălalt este heterogametic, producând două tipuri de gameți, cu unul sau altul dintre cei doi heterozomi (cum este cazul la bărbați care produc spermatozoizi ce conțin fie un cromozom X, fie un cromozom Y). Relațiile interalelice descrise mai sus sunt identice la cele două sexe pentru genele situate pe autozomi. Pentru genele situate pe heterozomi situația este diferită, în funcție de sex și de mecanismul genetic de determinare a sexului. La organismele la care reglarea
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
mai sus sunt identice la cele două sexe pentru genele situate pe autozomi. Pentru genele situate pe heterozomi situația este diferită, în funcție de sex și de mecanismul genetic de determinare a sexului. La organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X nu implică inactivarea unui cromozom X (că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
două sexe pentru genele situate pe autozomi. Pentru genele situate pe heterozomi situația este diferită, în funcție de sex și de mecanismul genetic de determinare a sexului. La organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X nu implică inactivarea unui cromozom X (că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
mecanismul genetic de determinare a sexului. La organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X nu implică inactivarea unui cromozom X (că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din două populații celulare ce se diferențiază prin alelele genelor gonozomale exprimate. Fiecare dintre aceste alele se va exprima la nivel celular indiferent dacă în
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
genelor gonozomale exprimate. Fiecare dintre aceste alele se va exprima la nivel celular indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. În acest caz conceptul de dominantă și recesivitate nu se mai aplică alelelor genelor situate pe cromozomul X (cu excepția celor localizate în regiunile pseudoautozomale). La sexul heterogametic (spre exemplu la bărbații 46,XY) este prezentă doar o singură alela pentru fiecare din genele situate pe gonozomi, alele care se vor exprima fenotipic indiferent dacă în alt context
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]