7,252 matches
-
Albești, în secolele XVI-XVIII. În final socotesc necesara a reproduce scurte extrase din impresiile consemnate de diferiți vizitatori ai acestei bogate colecții a profesorului Gheorghe Pârnuță, dintr-un caiet intitulat „File de cronică”, alcătuit de poetul și pictorul I. Popescu, cronicar al Societății literare „Relief românesc” și al cenaclului de arte frumoase „Ion Andreescu”. Membrii cenaclului împreună cu membrii Societății profesorilor de muzică și desen și-au petrecut vacanța la Rucăr în vara anului 1980. În câteva conferințe, profesorul Gh.Pârnuță le-
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
noi cei ce eram deasupra Mormântului. Atunci Sfânta Lumină a luminat dintr-o dată Mormântul, strălucind luminos și frumos. Episcopul a deschis ușile Mormântului și a mers cu lumânarea pentru a fi aprinsă și apoi pentru a trece focul celorlalți oameni. - Cronicarul englez Gautier Vinisauf descrie ce s-a petrecut la anul 1192: În 1187, sarazinii sub conducerea sultanului Saladin au cucerit Ierusalimul. În acel an, sultanul a vrut să fie și el prezent la slujbă, deși nu era creștin. La sosirea
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
vechi,/ de demult, tare de demult,/ împletite perechi. Elena Trifan, prahoveancă, doctor în Filologie (nu-i singura în volum, dar îmi place aici a remarca, având domeniile de pricepere lexicologia, folclorul, gramatica <ah, ce necesară lumii de azi!, poate și cronicarului ad-hoc!> și lozincă ARS VIVAT! O asociație cu acest nume este în Ulmeni, Maramureș) se pricepe la durerile secolului și de aceea scrie descântece, precum: Soare, soare, sfinte soare,/ Fii iar aur pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
care-i de fapt motto-ul întregului volum «în manieră blond-absurdă» (p. 3), și prin această nouă carte, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic (2013)*, „tetradic-structurată“: Epigrame (1, pp. 17 - 122), Madrigaluri (2, pp. 123 - 126), Epitafuri (3, pp. 127 - 134) și Cronicari, cu „originalul“ și cu parodia-i la celebra fabulă a lui Urmuz (4, pp. 135 - 138), George Corbu (n. 17 august 1940, în Zodia Leului), „jurist-autor-leu-fulgerătorul clasicizat“ deja prin corbigramă (< corb-/< Corbu + [ep->]-igramă), că doar de-aceea-i președintele Uniunii Epigramiștilor
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Doarme somn de frumusețe, / Înțepat de musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport. / [...] / Galileu scoate-o sinteză / Din redingota franceză / Și exclamă: „Sarafoff, / Servește-te de cartof !“ // Morala // Pelicanul sau babița.», p. 137
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport. / [...] / Galileu scoate-o sinteză / Din redingota franceză / Și exclamă: „Sarafoff, / Servește-te de cartof !“ // Morala // Pelicanul sau babița.», p. 137), apoi, prin „corbigramica“ parodie, Cotă informativă
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
de BAKI YMERI VOKA, sau: Interviu cu scriitoarea și jurnalistă MARIA DIANA POPESCU: “Se impune o dictatură a virtuții!”, sau: Adrian Botez: NORMALITATEA REACȚIONARA: SINERGIA SCRIS-FĂPTUIRE-FIINȚARE COSMICĂ, LA GRIGORE URECHE, MIRON COSTIN, ION NECULCE-pentru o nouă hermeneutica, aplicată asupra textelor cronicarilor moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce etc.), cu mare dragoste duhovniceasca dăruite Părintelui RADU BOTIȘ, se duceau către o nouă ctitorie internetistică de-a să: www.glascomun.info. Deci, Sfântă Scriptură și bunele lucrări ale omului-cu-misiune își află sălaș
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
născocirea decât adevărul. Firește, nici pentru interpreta Dida Drăgan nu s-a pierdut mai puțină cerneală în acest sens. E țelul, dreptul și iscusința hazardului a scrie despre oameni de valoare anunțuri de fițuică obscură, dar e cinstea și obligația cronicarului aceea de a evoca neîncetat oamenii de valoare ai prezentului, în numele respectului pentru trecut, al recunoașterii pentru azi, al responsabilității pentru viitor. Și-atunci, ce să scriem acum despre superba artistă Dida Drăgan? E legendar a cerceta la lună și
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
martirajului de la curtea regelui got Teodoric, ajunge la apogeu. E primul scriitor care-l comentează pe Aristotel. Încă nu apar limbile naționale.Scrierile se făceau tot în limba latină. Benedict din Nursia compune latinește regulile ordinului său: Regula sancti Benedicti. Cronicarii, erudiții, moraliștii și poeții scriu latinește. Germanul Iordanes scrie latinește Getica, Gregoire de Tours o istorie a francilor, Paulus Diaconus o istorie a logombarzilor, Isidor o Etimologie. Radegonda, o prințesă retrasă la Poitiers, unde întemeiază o mănăstire, deplânge distrugerile săvârșite
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
împărăția lui Dumnezeu. A fost înmormântat în apropierea peșterii unde își petrecuse ultimii 28 de ani ai nevoințelor sale pustnicești. Primele încercări de a descoperi moaștele sale pentru a le oferi spre închinare credincioșilor, făcute de un strănepot al său, cronicarul Chiriac Râmniceanu în 1812 iar mai apoi de sfântul Calinic, episcopul Râmnicului, au eșuat, sfântul arătând prin semne că nu dorește acest lucru. Mult mai târziu și tot cu milostivirea sfântului, ele au fost totuși scoase la lumină și depuse
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
încălzește inima de dragul Nadiei. Ea-i iubirea oneștenilor, a românilor, este un ocean de iubire revărsat peste Planeta Albastră, este „Zeița de la Montreal”, „zeița” gimnasticii mondiale, mirabilă, suavă, revendicată în iubire de moldovenii de la Onești! Nadia, o amintire de mătase!... Cronicarul poet, copărtaș al atâtor biruitori sau învinși în lupta, jocul și creația sportivă, în splendoarea metaforei, a numit-o pe Nadia, „Zeița de la Montreal”. Tulburătoare frumusețe a cuvântului! Doar că e de la Onești...! Este „zeița” de la Onești! Nadia-i un sideral
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă imaginea noastră într-o oglindă curată, fără patima care de bună seamă i-ar fi fost fatală dacă ar fi fost scrisă de un cronicar de pe la noi. Proverbialul calm englezesc, dublat pe alocuri de nota de umor dulce-amărui specifică britanicilor, face din această relatare un adevărat giuvaer, arareori părtinitor, niciodată jignitor. Noblesse oblige! Ceea ce nouă poate ni se pare desuet, pueril, depășit, revine cu avânt
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Eminescu să ne judece De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
în cuvânt și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
fiece dimensiune a clipei...” (Mircea Radu Iacoban, dramaturg, scenarist și prozator român) *** Dorel Schor este scriitor israelian de limbă română. Medic de profesie, (supranumit și „Doctor în umor”) este născut la 30 iulie 1939 la Iași, România. Umorist, gazetar și cronicar de artă plastică, membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (A.S.I.L.R.). A publicat șase volume individuale: „Șarpele și Cupă”, „Zmeul cel mic”, „Amaratul fericit”, „Doctor în umor”, „Consultații gratuite” și „Înger cu coarne”. Este prezent în numeroase antologii
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
de simbolism, cubism, erotism, exotism, imaginism, futurism, serapionism, akmeism, poputcikism, constructivism și chiar realism, dar nu socialist, ci oktiabrism, cerând o revoluție continuă cum nu mai convenea celor ajunși la putere. Sau martori sensibili ai entuziasmelor și atrocităților deveniți redutabili cronicari ai haosului postrevoluției cu întregul război civil, dar amuțind când n-au mai găsit aceleași resurse în apăsarea cu care se instala birocrația sovietică; sau alții, dispuși să mintă și să tot caute în jegul spiritual al acesteia chipul omului
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
ca metaforă a războiului civil și foiletonistica tezistă din „Tânăra Gardă”, romanul partizanatului antifascist. Asemenea Vasili Grossman „Pentru o cauză dreaptă”, Margarita Aligher cu „Zoia”, A. Gaidar „Comandantul Timur”, V. Kataev „Pentru puterea Sovietelor” și, cu operă stabilă, Constantin Simonov cronicar memorabil al aceluiaș război. Tot pe aici poeți ca Antokolski, Tihonov, Isakovski, Surkov, Dolmatovski, cu versuri mobilizatoare sau duioase puse pe muzică. Margareta Șaghinian face legătura între această categorie de eroism armat și celelale exagerări proletcultiste, cu triumfalismul și măreția
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
de Dumnezeu, Dumnezeu rămâne aproape de noi”~Sfanțul Ioan Gură de Aur În năvalnica curgere a timpului, viața noastră se rostogolește, purtată de evenimente diferite, către un „mâine” niciodată știut. Nu omul este peste vremi, ci vremurile sunt peste om”, spune cronicarul vremurilor de mult apuse. În vâltoarea vieții, nu de puține ori căutăm un sprijin, o alinare și un răspuns la întrebările și temerile noastre. De cele mai multe ori, pașii ni se îndreaptă spre lăcașul sfânt, spre biserică, și acolo, în genunchi
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
maestru al portretelor în cuvinte, Părintele Timotei Aioanei este autor a peste 10 cărți și peste 500 de studii și articole de teologie. Mănăstiri, locuri pitorești, oameni care păstrează tradițiile vii sunt o picătură din temele abordate în paginile iubitului cronicar. Această strălucire din slovele nemuritoare demonstrează, încă o dată, că iubirile adevărate nu se pierd niciodată. Ne îndulcim cu toții din scrisul Preacuvioșiei Sale și mereu devenim contemporani cu acele chipuri zugrăvite cu multă atenție, nume vrednice de evocări înalte, multe din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Muntele Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile nemțene. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, așa cum afirma într-una din cărțile Sfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
adami cu cefele groase, cu gușe atârnând inestetic, ne încalecă fără de șei, strivindu-ne-n pinteni. O, tempora ! O mores ! Poetul scrie și urlă. Scrie și sângerează. Scrie și plânge. Scrie și inima-i cântă. Scrie, scrie, scrie, el e cronicarul vremurilor de pe urmă. Cronicarul apocalipsei. Cuvintele sunt pentru autor: „dunele mele din nisipul gândurilor », sunt « cuvinte ștrangulate / cu ombilicul ». Creația este o naștere dureroasă ca o „înaintare spre moarte ». Aurel Anghel posedă un acut simț al umorului, împletit cu un
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
cu gușe atârnând inestetic, ne încalecă fără de șei, strivindu-ne-n pinteni. O, tempora ! O mores ! Poetul scrie și urlă. Scrie și sângerează. Scrie și plânge. Scrie și inima-i cântă. Scrie, scrie, scrie, el e cronicarul vremurilor de pe urmă. Cronicarul apocalipsei. Cuvintele sunt pentru autor: „dunele mele din nisipul gândurilor », sunt « cuvinte ștrangulate / cu ombilicul ». Creația este o naștere dureroasă ca o „înaintare spre moarte ». Aurel Anghel posedă un acut simț al umorului, împletit cu un sarcasm usturător care se
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
consider nici un mare poet nici un scriitor, dar îmi place să cred că mesajul transmis prin ceea ce scriu, este unul bun, încurajator, optimist pentru cei ce traversează o perioadă poate mai grea, ca noi toți acum. Suntem un fel de mici cronicari ai vremurilor noastre. Lăsăm în urma noastră ceva mai bun și mai frumos decât toate știrile difuzate la tv și presa, care sunt șocante, deprimante...mai mult sau mai putin reale. Trăim într-o lume relativă, cu adevăruri spuse de forță
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348278_a_349607]
-
caracteristică, și mi-a făcut cunoscută intenția sa de a-mi insera textul în revista BiblioPolis, ceea ce s-a și împlinit. De aici încolo, BiblioPolisul capătă istorie și în viața anonimului dascăl de școală rurală de pe Valea Moldovei, locul unde cronicarul știe că Dragoș-Vodă a ucis bourul cel legendar. Mulți gânditori celebri, chiar și cei ale căror domenii de studiu țin de universul material, pun întâmplarea (coincidența) pe seama Creatorului. Albert Einstein, spre exemplu, considera coincidența ca fiind ”modul de a se
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]