20,237 matches
-
diminuării sau anulării acestora, în următoarele situații: a) pentru creanțele din creditele acordate și dobînzile aferente acestora, în cazul debitorilor intrați în lichidare judiciară potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare; ... b) cand șunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții pentru creanțele neîncasate, aferente creditelor și dobînzilor clasificate de către societățile bancare conform prevederilor Normelor Băncii Naționale a României privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor specifice de risc: ... - debitorul a înregistrat pierderi, potrivit bilanțului contabil, în ultimii 3 ani consecutivi; - societatea bancară
NORMA Nr. 14 din 30 august 1995 privind utilizarea provizioanelor specifice de risc de către societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111827_a_113156]
-
calculul fondurilor proprii în proporție de cel mult 100% din nivelul capitalului propriu; ... b) împrumuturile subordonate primite (datoria subordonată) vor fi luate în calculul fondurilor proprii în proporție de maximum 50% din capitalul propriu și trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative: ... - să fie în întregime angajate; - termenul de rambursare să fie mai mare de 5 ani; la calcularea nivelului fondurilor proprii, volumul împrumuturilor subordonate primite va fi gradual redus cu 20% pe an, în perioada de 5 ani anterioară scadentei; - contractul
NORMA Nr. 16 din 24 octombrie 1995 privind fondurile proprii ale societăţilor bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111847_a_113176]
-
1998 , cu modificările și completările ulterioare, cu autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a României. ... (3) Casă de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - Ș.A. poate să acorde credite în lei și în valută și să își asume angajamente în numele persoanelor fizice, persoanelor juridice care întrunesc cumulativ condițiile de număr de personal și cifră de afaceri stabilite, potrivit legii, pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și în numele administrației publice centrale și locale. ... ------------- Art. 2 a fost modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 61 din 30 mai 2002 publicată
LEGE nr. 66 din 3 iulie 1996 (**republicată**) (*actualizata*) privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnatiuni din România în societate bancara pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114415_a_115744]
-
funcții 1. Angajarea personalului în regiile autonome aeroportuare se face prin concurs, pe un post vacant. La concurs pot participa persoane din unitate sau din afara unității. 2. În vederea participării la concurs, persoana care urmează să se angajeze trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: - să fie cetățean român; în anumite domenii de activitate conducerea regiei autonome aeroportuare poate aproba, de la caz la caz, în funcție de necesitate, angajarea unor specialiști, cetățeni străini; - să nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte care l-ar face
HOTĂRÎRE Nr. 523 din 26 iunie 1996 privind salarizarea personalului din regiile autonome aeroportuare care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115545_a_116874]
-
evaluare inițială (în care măsurarea performanțelor individuale este comparată în funcție de criterii de performanță definite a priori) și evaluare normativă (în care măsura performanțelor individuale este pusă în relație cu performanțele altor persoane din grupul din care face el parte). Evaluarea cumulativă (sau sumativă). Reprezintă modul tradițional de evaluare a rezultatelor unei activități și constă în verificarea și aprecierea periodică, încheiate prin controlul final asupra întregului proces al activității evaluate. Ea se efectuează la sfârșitul unor perioade mai mult sau mai puțin
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de evaluare a rezultatelor unei activități și constă în verificarea și aprecierea periodică, încheiate prin controlul final asupra întregului proces al activității evaluate. Ea se efectuează la sfârșitul unor perioade mai mult sau mai puțin lungi (vezi fig. 8). Evaluarea cumulativă are un caracter retrospectiv în raport cu acțiunea estimată. Ea implică o comparare a rezultatului obținut atât cu obiectivele urmărite, cât și cu starea inițială a sistemului (activității) supus evaluării. Evaluarea cumulativă nu permite decât în mică măsură să se ia decizii
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
mai mult sau mai puțin lungi (vezi fig. 8). Evaluarea cumulativă are un caracter retrospectiv în raport cu acțiunea estimată. Ea implică o comparare a rezultatului obținut atât cu obiectivele urmărite, cât și cu starea inițială a sistemului (activității) supus evaluării. Evaluarea cumulativă nu permite decât în mică măsură să se ia decizii folositoare celor ale căror rezultate sunt apreciate. Este legea tot sau nimic. Prin urmare, în cazul unei evaluări cumulative reușita și eșecul sunt considerate într-o manieră globală (Tudor V.
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
cât și cu starea inițială a sistemului (activității) supus evaluării. Evaluarea cumulativă nu permite decât în mică măsură să se ia decizii folositoare celor ale căror rezultate sunt apreciate. Este legea tot sau nimic. Prin urmare, în cazul unei evaluări cumulative reușita și eșecul sunt considerate într-o manieră globală (Tudor V., 2001) Evaluarea continuă (sau formativă) - se efectuează prin măsurarea și aprecierea rezultatelor pe parcursul unui program, din momentul începerii lui până când se încheie. Ea constă în estimarea diferitelor faze, secvențe
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
secvențe ale procesului și a rezultatelor obținute, efectuându-se în trepte succesive foarte scurte, analizate în detaliu (vezi fig. 9). Analiza comparativă, realizată de Radu I.T. (1986), pune în evidență următoarele note și caracteristici ale celor două mari strategii: * evaluarea cumulativă se realizează prin verificări parțiale, încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor, pe când evaluarea continuă se face prin verificări sistematice, pe parcursul programului, pe secvențe mai mici; * evaluarea cumulativă operează prin verificări sau sondaj în rândul studenților și în materie, pe când
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
în evidență următoarele note și caracteristici ale celor două mari strategii: * evaluarea cumulativă se realizează prin verificări parțiale, încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor, pe când evaluarea continuă se face prin verificări sistematice, pe parcursul programului, pe secvențe mai mici; * evaluarea cumulativă operează prin verificări sau sondaj în rândul studenților și în materie, pe când verificarea continuă are loc prin verificarea tuturor studenților și asupra întregii materii, dată fiind circumstanța că nu toți studenții învață un conținut la fel de bine. Prima strategie vizează în
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
realitate convenabilă, adecvată obiectivelor în extensie ale universităților. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului devine un moment central și deschide un demers circular sau în formă de spirală, prin care se asigură ameliorarea în permanență a întregului sistem. Evaluarea cumulativă operează prin verificări sau sondaj în rândul studenților și în materie, pe când verificarea continuă are loc prin verificarea tuturor studenților și asupra întregii materii, dată fiind circumstanța că nu toți studenții învață un conținut la fel de bine. Sub aspectul folosirii timpului
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
prin verificări sau sondaj în rândul studenților și în materie, pe când verificarea continuă are loc prin verificarea tuturor studenților și asupra întregii materii, dată fiind circumstanța că nu toți studenții învață un conținut la fel de bine. Sub aspectul folosirii timpului, evaluarea cumulativă utilizează o parte considerabilă din timpul instruirii, pe când evaluarea continuă sporește timpul alocat instruirii prin diminuarea celui afectat evaluării. Deoarece de multe ori obiectivitatea ascultării orale este periclitată, datorită intervenției unei multitudini de variabile: starea de moment a educatorului, gradul
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
rar): Împotriva voinței lui, l-au propus pentru premiu., limitativ (referențial): „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, p. 171); • complement corelativ, sociativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale.” (Idem, p. 91), cumulativ: „În afară de frig, mai e și întuneric.”, de excepție: „Afară de ochii, care erau ai ei, era el întreg.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 31), opozițional: „Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț/Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noi mi-aduc aminte,/Oceanul cel de gheață mi-apare înainte.” (Ibidem, p. 114); • complement de reciprocitate: „Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni.” (Ibidem, p. 91); • complement de agent: „Nimic nu e realizat de ei.”; • complemente corelative (sociativ, de excepție, cumulativ): „Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 9), „ În afară de mine n-a mai fost nimeni.”, „Pe lângă el au mai apărut vreo trei.”; • circumstanțiale; funcția de circumstanțial este realizată mai ales
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o relație de dublă dependență: • complement (direct, indirect, de agent): „Danțul, muzica, pădurea, pe acestea le-ndrăgii” (Ibidem, p. 102), „Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,/Ce-o să amuțe cânii...” (Ibidem, p. 116); • complement corelativ (de excepție, sociativ, cumulativ):„Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai cred nimic și nu am taine.” (M. Eminescu, IV, p. 361), „S-a dus amorul, un amic/Supus amândurora.” (M. Eminescu, I, p. 184), „Părăsit de toți, încearcă în zadar să se regăsească măcar pe sine.”; • complement corelativ (sociativ, cumulativ, de excepție): „A plecat cu amândoi.”; Observații: Complementul corelativ de excepție nu se poate exprima prin pronumele de cuantificare colectivă. • circumstanțial (rar): A zburat peste două din cele trei coline., „Așa este jocul./ Îl joci în doi, în trei,/ Îl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și circumstanțial (cauză, scop, condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiție, referențial etc.), continuitatea semantică este asigurată de caracterul mai puțin abstract al locuțiunilor prepoziționale, care, prin aceasta, devin mărci (absolute sau relative) ale funcțiilor sintactice: în loc de - complement corelativ de opoziție în afară de - compl. corelativ de excepție/cumulativ pe lângă - compl. corelativ cumulativ din cauza - circumstanțial de cauză în caz de - circumstanțial condițional în ceea ce privește - circumstanțial referențial etc. Prepoziția în structura frazeitc "Prepozi]ia în structura frazei" În enunțurile în care funcțiile sintactice se realizează prin constituenți propoziționali, prepozițiile preced pronumele sau adverbele relative pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiuni conjuncționale) care introduc câte un singur tip funcțional de propoziție: • de cauzalitate: din cauză că, fiindcă, pentru că etc. • concesive: deși, cu toate că, măcar că • consecutive: încât, așa că • de modalitate: ca și cum, de parcă • de progresie: pe măsură ce, cu cât... cu atât, de ce... de ce • opoziționale: în loc să, de unde • cumulative: pe lângă că Între aceste două categorii se situează celelalte conjuncții (și locuțiuni conjuncționale), care pot introduce două sau mai multe tipuri funcționale de propoziții, numai în stil indirect, unele (dacă), în stil direct, altele: ca să, de, cum, fără să etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestei relații sintactice mediate: determină constituirea a patru subtipuri de complemente corelative înscrise toate de către G.A. (inclusiv, în noua ediție ,din 2005, care, însă , subliniază integrarea lor în „structuri ternare”; vol. II, p.464 ) între circumstanțiale: • complementul sociativ • complementul cumulativ • complementul de excepție • complementul de opoziție Complementele corelative sunt compliniri facultative ale câmpului sintactic al verbului regent, care amplifică planul semantic global al enunțului. În absența complementului corelativ, enunțul are autonomie sintactică, semantică și structurală deopotrivă: „A cumpărat mere” șân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce a avut). • complement predicativ: El a lucrat cu paltonul (cu ce avea pe el). Locuțiunile prepoziționale se constituie în mărci distinctive, în ele înseși, pentru complementul sociativ, la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma predicatului analitic: „Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini...” (M. Eminescu, P.L., 32) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ exprimă: „obiectul” căruia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale: • subiectul gramatical: „Din posturile de controlori s-au suprimat două și se va înființa încă un subinspector, pe lângă ceilalți șapte...” (I.L. Caragiale) • complementul (direct, indirect, de agent): „... Mai mult poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gândirei poporului românesc.” (M.Eminescu, Despre cultură, 64), „A! Dar nu numai d. Costică Petrăchescu, controlorul, are imaginație! și, afară de asta, în fiecare an e câte un 1 aprilie.” (I.L.Caragiale) b. propozițional (completiva cumulativă): „Nu ți-e destul că sunt cinstită, după ce că-ți rabd, ca o nenorocită, toate ticăloșiile și murdăriile dumitale...? (I.L. Caragiale) c. multiplu: „În afară de San Marco și de Palatul dogilor, Veneția e plină de amintirile trecutului și de opere de artă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Lasă că fac mișelii și umblă ca bezmeticii pe uliți (...) dară azi să iasă ei din biserică...” (P. Ispirescu) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Când se realizează prin locuțiuni adverbiale: plus de asta, afară de asta (aceea), identitatea complementului cumulativ este implicită în planul semantic al sintagmei: „Ș-apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate.” (I. Creangă) Când se realizează prin substantive (pronume) sau adverbe, relația de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noi turiștii suntem ținuți să cunoaștem și limbile orientale...” (C. Hogaș, 320), „Numai că de data aceasta descoperisem și altceva dincolo de faptul că-mi doream numerele câștigătoare pentru a mă apăra de o resemnare sălcie.” (O. Paler, Viața..., 38) Completiva cumulativă se introduce în frază prin: • locuțiuni conjuncționale: în afară că, după ce (că), lasă că, plus că, pe lângă că: „Lasă că tatăl său era, în gândul lui, vinovat de toate, dar el se mai și temea, ca nu cumva acesta, aflând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]