4,693 matches
-
Setea, Titus Popovici scenarizează celă lalt roman al său despre 23 august 1944, Străinul. Schema dramatică este în linii mari aceeași, aplicată acum în mediul citadin : țăranul sărac și tânăr Mitru Moț devine fiul de ceferist Andrei Sabin, și el curajos, hotărât, revoltat de strâmbătatea vechii orânduiri, dar lipsit de conștiință politică, pe care o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și fiica de bogătan Iuliana o regăsim în aceiași termeni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pintile când devoalează echipa filmând în România contemporană : cum adică, toată mahalaua asta mizeră e acum, aici, la noi, nu în secolul nouășpe ? ! Sezonul pescărușilor cinematografiază un scenariu stan dard, văzut până atunci de zeci de ori : inginerul Popescu e curajos și inventator, inginerul- șef e carierist și impostor, cel dintâi pare că va fi învins, dar intervine Secretarul de Partid care lămurește lucrurile, punându-i la locul lor pe toți răii și urâții. Finalul e memorabil : Secretarul de Partid (George
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
le-ar putea trece prin cap să facă „prostii”. Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Mesajul e același ca în Burebista (1980) : „Suntem singuri, Deceneu”. Mircea este conducătorul înțelept și curajos, dar înconjurat de dușmani puternici și lipsit de aliați - exact situația lui Ceaușescu în 1989. Mircea se bazează doar pe popor, Ceaușescu nutrește iluzia că poporul îl mai urmează în numele „neatârnării”. În ultima premieră dinaintea Revoluției, Există joi ? (5 decembrie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în ciua eforturilor de a- l salva ale comunistului interpretat de Lazăr Vrabie în Valurile Dunării, de Costel Constantin în Ediție specială. Agenții Siguranței, combinați și cu legionari, sunt cunoscuții psihopați ucigași și brute cinice standard. Comuniștii, la fel de standard, sunt curajoși și înțelepți. Ca să salveze schema artificială și facilă, Daneliuc duce totul într- un policier à la Sergiu Nicolaescu, cu împușcături pe echipe în peisaj variat. Rezultatul este inferior lui Cu mâinile curate. Deci, la proba de „figuri impuse” a propagandei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
crește, falsul, artificialitatea, penibilul scenei principale, cu ilegaliști eroici care se sacrifică, apar într- o lumină din ce în ce mai crudă. Firește, apar și „bemolii” în dialogul dintre siguranțistul Papașa și torturatul Marin Iosif. Papașa pomenește cu respect de un anume Roman, comunist curajos și dăruit, care „n-a vorbit”, iar, în final, insinuează că ilegalistul Marin Iosif nu e doar plevușcă, ar putea fi și cel care l-a vândut pe Roman Siguranței. Deci un trădător, nu un ilegalist de nucleu dur. E
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pâine cu sacul de la oraș, fenomen des întâlnit în anii ’80. Drept pentru care munca cu „sclavi” - adică elevi, profesori, soldați, funcționari - la strângerea recoltei era cât se poate de justificată. Redactorul-șef, un „încuiat” fricos, nu aprobă publicarea articolului curajosului Mirea și îl expediază, în schimb, să ancheteze un ciuruc : în cartierul x nu se găsește apă mine rală Hebe. Bineînțeles că de aici Mirea va trage de firul unei mari afaceri ilegale : vinurile lui nea Bachus. Personajul Bachus e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de pelicule : regele Mihai, partidele istorice, capi ai armatei nu apar deloc sau joacă roluri secundare, în vreme ce comuniștii sunt prezentați ca unici inițiatori și conducători ai insurecției ; înțelepți, vizionari, curajoși, ei sunt învingătorii care, în mod firesc, merită să conducă țara. - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor. - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conduceri, stopată la timp de comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care supravegheau pensionsarii care demonstrau este aproape egal cu numărul protestatarilor”; * „bucureștenii divizați, ca toți românii. Câțiva și-au asumat riscul unei greve, alții care se tem - după cum se poate observa cu ușurință - nu, și cei vârstnici, fiind cei mai curajoși din nou, au venit, așa cum au putut, să plângă în disperare”. În presa internațională, opiniile exprimate de către jurnaliști au subliniat faptul că „protestatarii au fost doar de ordinul zecilor de mii, și nu milioane, cum se așteptau organizatorii”; „oprirea lucrului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
amintește o întâmplare de când era în grupa mică. La o plimbare în parc i-a apărut în cale o gânganie mare, neagră, cu coarne, de care s-a speriat tare și a început să țipe. Mihăiță, un băiețel vesel și curajos, a luat o crenguță uscată și a dat la o parte din calea ei fiorosul gândac. De atunci Mihăiță a devenit prietenul ei și cel mai bun tovarăș de joacă. De o bucată de vreme în familia Ancuței se vorbește
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
citit în broșura magazinului În cazul în care este posibil, proprietarul trebuie să treacă terenul din extravilan în intravilanul agricol, iar apoi în intravilanul construibil ("Cotidianul", 2007). Categoria gradării este susceptibilă de a se pierde prin procesul substantivizării adjectivelor: * Foarte curajoșii au trecut prin toate probele * Mai frumoasa este câștigătoarea concursului. Cu toate acestea, am extras din limba actuală numeroase exemple în care categoria gradării se păstrează la substantivele de-adjectivale: N-am întâlnit în viața mea mai curios decât tine
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor. Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat unul dintre cei mai Înțelepți curajoși care a susținut prin fapte Întîi de toate, prin creație conștiința națională și lingvistică a moldovenilor. Am vorbit altă dată despre confuzia de neiertat pe care o poate face un dialectolog Între limbă și grai, riscînd să fie desconsiderat profesional
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
oficiale, s-au edictat sisteme ortografice și glosare: limba și-a urmat calea ei; limba vie nu poate fi stăvilită; Încercările artificiale n-au avut nici un sorț de a se statornici. Afirma aceasta Mihail Sadoveanu, unul dintre acei mulți Înțelepți curajoși care s-au mîndrit Întotdeauna cu firea lor moldovenească. Strașnic român!, l-am putea caracteriza cu expresia cu care povestitorul Își caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
este un important mijloc de educație intelectuală, care pune în valoare și antrenează capacitățile creatoare ale școlarului. Prin joc copilul învăța cu plăcere, devine interesat față de activitatea ce se desfasoara, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și rapiditate în răspunsuri. Eficientă lui depinde, de cele mai multe ori, de felul în care învățătorul știe să asigure o concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, de felul
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
care nu o poate găsi altundeva decât în cadrul școlii. O bibliotecă, azi, este din ce în ce mai puțin doar o colecție de publicații, o instituție izolată, ea e, din ce în ce mai mult un releu care transmite un mesaj sau o informație oricărui spirit sensibil și curajos; iar pentru elevi, printre colecțiile de cărți, broșuri, reviste, biblioteca modernă reprezintă un adevărat tezaur. Bibliotecile, ca deținătoare ale tezaurului de cunoștințe și ca centre de difuzare ale acestora, sunt verigi ale culturii în orice timp și societate, continuând să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de lucru și nimic mai mult, dar nici mai puțin, o fereastră deschisă spre lume și spre multiple potențialități informaționale, dar nu lipsită de capcane și de efecte perverse. Acestei viziuni întrucâtva conservatoare i s-a răspuns cu o proiecție curajoasă a bibliotecii informatizate a viitorului. De altfel, învățămintele - atât cele formale cât și informale - au sensibilizat participanții și sperăm că le-a și influențat într-o anumită măsură motivațiile și opțiunile <contents> CUPRINS 1. Tipărite, ideile cuceresc spiritele Mihaela Veronica
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
pământ, l-a răpit și l-a aruncat intrun beci, în castelul sau. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon. Într-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să coboare în beci și să salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au însoțit, dându-i tânărului din puterea lor, pentru a reuși să învingă puternicul dragon. Călătoria să a durat trei anotimpuri: vară, toamna și iarna. La sfarsitul
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
sus. * Asumarea riscului. Nu se sinchisește de consecințele faptului de a fi altfel decât ceilalți, nu se teme să încerce ceva nou, vrea să facă față ostilității, vrea să facă față eșecurilor, respinge limitele impuse de alții, este optimist și curajos. * Energie superioară. Oamenii creativi au un înalt nivel al energiei un anumit zel entuziast și deprinderea implicării spontane în acțiune. Ei devin total acaparați de ideile și creațiile lor, încât realmente nu pot dormi până nu le finalizează. * Setea de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
încât l-ar dezechilibra dacă nu ar fi așezat pe axa centrală a tabloului. Prin așezarea sa, greutatea ochiului echilibrează figura și nu acționează ca o consolă greoaie care ar face capul să se încline. Legată de axa centrală, postura curajoasă a capului este ținută într-o nemișcare ce subliniază frumusețea clasică a feței. Când o parte a unui obiect vizual este așezată pe un centru de echilibru, acesta poate dobândi o greutate curios paradoxală. Am observat, de exemplu, cum capul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din Polonia, care știau mult mai bine ce înseamnă pictura naivă și în ce constă rolul ei. Politicul începuse, din păcate, să se infiltreze, bulgarii trimițând inițial lucrări, dar retrăgându-se pentru că nu veniseră rușii. Ungurii și au fost însă curajoși, în vreme ce reprezentanta Cehiei de la Bratislava a venit cu un text scris, de la care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și l-au mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea 43 nu numai ceva studii de pictură, ci și dorința de a ne dota cu mobilier
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din Polonia, care știau mult mai bine ce înseamnă pictura naivă și în ce constă rolul ei. Politicul începuse, din păcate, să se infiltreze, bulgarii trimițând inițial lucrări, dar retrăgându-se pentru că nu veniseră rușii. Ungurii și au fost însă curajoși, în vreme ce reprezentanta Cehiei de la Bratislava a venit cu un text scris, de la care nu s-a abătut nici o clipă. Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Revenind la cele întâmplate la Bacău, în luna mai, după ce încheiam activitatea didactică și situația școlară, făceam un fel de practică în natură. Cu sprijinul domnului Constantin Donea, care descoperise la Berzunți acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și l-au mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea 43 nu numai ceva studii de pictură, ci și dorința de a ne dota cu mobilier
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
început în însăși hotărârea mea. Hotărârea mea este avalanșa, cutremurul, atacul la drumul mare. M-am expus primejdiei cu bună știință, mi-am asumat-o, am făcut-o să se nască și mă duc în întâmpinarea ei. Făcând astfel sunt curajos. Făcând astfel îmi este totodată frică. Dar frica aceasta, care este o componentă a curajului, care s-a născut din libertatea hotărârii mele, frica aceasta pe care mi-o asum laolaltă cu efectul hotărârii mele, frica aceasta care însoțește așteptarea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pot câștiga ca ființă liberă. Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi liber: ceva este mai important decât faptul de a fi, și acest „ceva“ este însăși libertatea ca fel al meu adevărat de a fi. Cel curajos este cel care, fiindu-i frică, merge înainte. El se învinge pe el, după ce s-a proiectat în afară, în spațiul faptei și al primejdiei. El învinge în el grija instinctivă pentru limita lui, pentru eul lui ireductibil. Și tocmai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
face pe „celălalt“ să fie neclintit în ființa lui și sigur de sine. Dintre noi doi, doar eu știu ce înseamnă frica. Însă din clipa în care frica este învinsă, ea afirmă cu o forță neașteptată voința și libertatea celui curajos și provoacă la rândul ei, în calitatea ei de frică învinsă, frica: frica celuilalt. Pentru că „celălalt“ este nu numai cel care îmi provoacă frica, ci și acela care îmi prilejuiește înfrângerea ei, el ajunge, la rândul lui, să cunoască frica
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]