3,638 matches
-
atașată aceeași curea cu care motorul purta batoza. Din când în când, mecanicul arunca câte un pumn de țărână pe cele două roți, mult timp m-am întrebat de ce murdărea acele roți albe din metal lustruit și acea minunăție de curea, că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
motorul purta batoza. Din când în când, mecanicul arunca câte un pumn de țărână pe cele două roți, mult timp m-am întrebat de ce murdărea acele roți albe din metal lustruit și acea minunăție de curea, că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
albe din metal lustruit și acea minunăție de curea, că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult de atunci, ca de când era lupul cățel și porcul porumbel. Tot aici, spre proțap, se afla și roata cea mare o batozei, purtată de cureaua cea mare, numai că se afla pe o laterală. Nu aș putea să vă spun pe care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a fabricii fură scoase toate mașinile care puteau fi mutate, și foștii angajați le transportară la bordul uneia dintre ambarcațiuni. Goeleta o porni În larg, ducând fierăstraiele mari, platforma mobilă care ducea buștenii În fierăstraiele circulare și toți cilindrii, roțile, curelele de transmisie și toate fiarele, aruncate peste Încărcătura de cherestea depozitată În pântecele vasului. Magaziile deschise ale calei fură acoperite cu o prelată legată strâns cu funia, și vasul o porni În larg cu pânzele umflate, ducând cu el tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trecea peste bolovani mari, formând un bazin adânc când se curba În jurul malului abrupt. Nick se-ntoarse, trecând de nod și urmând șinele până În locul În care-și lăsase bagajul În cenușă. Era fericit. Potrivi harnașamentul În jurul sacului strângând bine curelele, Își aruncă legătura-n spate, trecându-și brațele prin curelele pentru umeri și mai luă din greutatea de pe umeri Împingându-și fruntea Într-o bandă largă. Tot era prea greu. Era mult prea greu. Într-o mână Își ținea valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
curba În jurul malului abrupt. Nick se-ntoarse, trecând de nod și urmând șinele până În locul În care-și lăsase bagajul În cenușă. Era fericit. Potrivi harnașamentul În jurul sacului strângând bine curelele, Își aruncă legătura-n spate, trecându-și brațele prin curelele pentru umeri și mai luă din greutatea de pe umeri Împingându-și fruntea Într-o bandă largă. Tot era prea greu. Era mult prea greu. Într-o mână Își ținea valiza de piele și, aplecându-se-n față ca să mențină greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
palide și Îndepărtate. Dacă se uita prea atent dispăreau. Dar dacă se uita ca din Întâmplare erau acolo, dealurile Îndepărtate. Nick se așeză pe jos, sprijinit de buturuga putrezită, și fumă o țigară. Sacul stătea-n echilibru pe buturugă, cu curelele așteptându-l și cu forma spatelui său imprimată-n pânză. Nick stătea, fumând și privind ținutul. N-avea nevoie să scoată harta. Știa unde se află după poziția râului. Cum fuma, cu picioarele Întinse În față, văzu un cosaș care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dată cu voce tare, du-te și zboară și tu undeva. Îl aruncă În aer și-l privi cum zbură până la o buturugă carbonizată de peste drum. Se ridică-n picioare. Își sprijini capul de boccea și-și trecu brațele prin curele. Stătu un timp pe creasta dealului, cu sacul În spate, privind ținutul până la râul ce se vedea În depărtare, și apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era bun pentru mers. După ce coborî două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să iasă la râu, așa că o ținu Înainte pe câmpie, urcând dâmburi mici doar ca să vadă altele ridicându-se Înainte și uneori câte o insulă mare și compactă de pini În dreapta sau În stânga sa. Rupse ferigi și le fixă sub curele. Cataramele le striviră și mireasma lor se făcu simțită În timp ce mergea. Obosise și i se făcuse cald, tot mergând pe câmpia vălurită și lipsită de umbră. Știa că dacă ar face stânga ar da oricând de râu. Nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
crengile copacilor și-și Închise ochii. Îi deschise din nou și privi În sus. Sus, printre coroane, adia vântul. Își Închise ochii din nou și adormi. Se trezi Înțepenit și cu dureri. Soarele aproape că apusese. Sacul era greu și curelele i se Înfipseră-n carne când Îl ridică. Se aplecă, cu sacul În spate, Își ridică valiza și, ieșind din pădure, o porni spre râu prin lanul de ferigi. Știa că n-are cum să fie mai departe de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de fir. Se simțea bine făcând asta. Fu atent să nu se-nțepe cu cârligul. O porni spre râu cu undița-n mână și cu sticla cu cosași atârnându-i de gât, legată cu o fâșie. Minciogul era agățat de curea. De umăr Îi atârna un sac legat la ambele capete, care i se lovea de picior. Nick se simțea ciudat și Împlinit profesional cu tot echipamentul ăsta atârnând pe el. Sticla cu cosași i se legăna pe piept. Pachetele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-l să atace din nou. Apoi, după a al cincelea dans, Își ținu capa În dreptul șoldului și pivotă, așa Încât capa zvâcni În exterior ca fusta unei dansatoare și-l făcu pe taur să se-nvârtă În jurul lui, Înconjurându-l ca o curea. Apoi păși Într-o parte, lăsându-l pe taur În fața lui Zurito, care stătea pe calul său alb; Zurito Înaintă și Își opri calul, care-și ținea urechile Împinse Înainte și-și mișca buzele nervos, Își opri ferm calul În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
poată pierde. Vorbea pe un ton foarte furios și amar, privind țintă-n față. — Dar de ce credeți că trebuie neapărat să piardă? — O să piardă, spuse maiorul. Se uita Înspre perete. Apoi Își Îndreptă privirile spre aparat, Își smulse mâna dintre curele și și-o plesni tare de coapsă. — O să piardă, aproape că zbieră. Nu mă contrazice! Apoi Îl chemă pe asistentul care avea grijă de aparate: — Vino-ncoace și oprește porcăria asta. Se duse-n camera cealaltă, pentru masaj. Apoi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fost apucat de isterie În timpul unui bombardament de dinaintea atacului, când Para Îl pusese pe el să-i scoată afară pe toți, pe rând, doi câte doi, ca să vadă că n-o să li se Întâmple nimic, deși și el Își strânsese cureaua căștii peste gură, ca să nu se audă cum Îi tremurau buzele. Știind că nici unul nu poate face față când Începe acțiunea. Știind că totul era un mare căcat - dacă nu se poate opri din plâns, sparge-i nasu’ ca să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În orig.) . Ascultă, dragule! (În it. În orig.) . PÎine, salam, brînză (În it. În orig.) . Împunsătură (În sp. În orig.) . Denumire populară pentru Alegria de San Fermin, o compoziție a lui Miguel Astrain . fără obstacole, planăit . tump-line În original, o curea legată de bagajul transportat, potrivită În dreptul capului. Potrivind-o pe frunte și Împingînd se dispersează greutatea . Coadă (În sp. În orig.) . Echipa care Îl asistă pe toredor . Circ, spectacol comic (În sp. În orig.) . Pasă care pregătește lovitura finală (În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în jurul căreia se vedeau picături de sânge uscat. Tot de sânge era plină și daga ce-i atârna la centură. De sus, celtul se uita la Valerius. Ca să-și scuture zăpada de pe umeri, trecu scutul peste blana pe care două curele de piele - una peste piept și alta în talie - o țineau lipită de trup. Făcu câțiva pași, fără să bage de seamă zăpada care i se topea pe brațe și pe coapsele goale. În spatele lui, răsăriți parcă din pământ, veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că acolo nu sunt primejdii mari - maimuțări atitudinea unui comandant, luându-și o voce tunătoare: Îți vei privi dușmanii din înaltul zidurilor... Vei participa doar la acțiuni de apărare. Dacă situația se complică, este chemată legiunea. Se uita dezolat la cureaua ruptă, pe când ceilalți soldați rânjeau. — Și îți dau echipament de supraveghere... „Singura armură care te apără de ploaie... și vreme de douăzeci de ani n-o să mai vezi picior de furier.“ Și, până la urmă, ce fac feciorii ăia de cățea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ei. Privește scutul, e dreptunghiular, dar mult mai mic și mai ușor decât al tău sau al mirmilonilor. Uită-te bine la ei cum se antrenează. Provocatores țineau scutul în mâna stângă, lipit de corp. Își treceau brațul printr-o curea de piele poziționată la jumătatea scutului, apoi apucau un mâner aflat la extremitatea lui. Aceasta le permitea să miște scutul ca și cum ar fi fost o parte a propriului lor trup, întorcându-l în toate direcțiile și lovind cu el ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bunul cel mai de preț al unui roman - cetățenia -, ei constituie principalul motiv pentru care unii tradiționaliști latini disprețuiesc gladiatura. Ballista: catapultă mare. Termenul provine din grecescul ballizein, „a arunca“ (din care provine și italienescul ballare, „a dansa“). Balteus: bandulieră, curea din piele care susținea teaca gladius-ului. Soldații o purtau încrucișată din partea stângă a gâtului până la șoldul drept, pentru a putea scoate repede arma pe partea stângă, deoarece partea dreaptă a corpului era acoperită de scut. În epoca republicană, nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
teaca gladius-ului fiind atârnată de cingulum, o centură legată în talie. Odată cu balteus-ul, în epoca imperială (a doua jumătate a secolului I d.Hr.) apare și focalis, o eșarfă datorită căreia se evitau rănile care puteau fi provocate la gât de cureaua din piele când soldații erau susținuți sau trași în spate de tovarășii lor (vezi Mutatio ordinis). Bedriacum: localitate care nu poate fi identificată cu certitudine (poate Calvatone), situată la sud-vest de Verona și la 25 km de Cremona, spre Ostiglia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pământ și umblă cu pas mândru. E lucru obișnuit la ei să se găsească comori pe câmp, ascunse în pământ, din vremurile trecute. Despre încălțămintea țăranilor români se menț iona că era făcută din piele netăbăcită, legată de picior cu curele, tot din piele, ca o rămășiță a sandalei romane. Relatările despre evrei devin și ele pitoreșt i. La Bârlad viețuiau atunci 130 familii de evrei sosite din Rusia, Austria și Germania; familiile de evrei trăiau liniștite, fără să sufere vreo
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările." 4. Ioan purta o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 5. Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea și din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el; 6. și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan. 7. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
se poate mai bine potrivit pentru o plecare pe lumea ailaltă, lume în care, cu puțin noroc s-ar fi putut ajunge și la atât de râvnitul Nou Continent. Calm și constant în hotărârea luată trecea briciul de-a lungul curelei așezând cu grijă sfinții potriviți de-a stânga și dea dreapta ghinionului de a pluti de atâtea săptămâni pe o apă fără marginile cuvenite unei descoperiri de nivelul celei ce trebuia descoperite. Regele și regina așteptau, nația și istoria, idem
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de muncă încă neabsorbită iar noile școli vor răspândi în teritoriu național și chiar mai departe, de la o generație la alta, flacăra generoasă a acestei noi revoluții lingvistice. Vom inscripționa în cele din urmă întrega Românie și, dacă industria de curele ne va permite, toată Europa până în Pacific și chiar mai departe. SIK tir GLORIA, POPESCULE! Mes dammes & simpatici domni ne aflăm cu microfonul în fața celor două camere fericit reunite în apartamentul de trei camere al familiei Popescu, actualul președinte al
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]