29,392 matches
-
un poem ca Denominațiunea ascunderii, rostit de poet în stilul său declamativ, spre consternarea trecătorilor: „gâtul ei era prea lung / se abstrăgea pătrunsul de scuze / revivalismul marasmei pe scurt / edace iubirea serii / în coastele inconturnabile ale durerii / înghețatul periplu / sau dansul țipătului tău în iglu / dedublarea psihoimpresiei iubitei / pletele ferestrei se subsumau / în ispite / admonestare fatidică a nimbului cifru / în coastele ilustrative te intru / împrăștiere ierarhică pentru înghițitorul de pantă / cetatea de clipe devine o altă / imaginar rânduit în exorcismul ideii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Lasă-l și pe ăsta. Prea ești cumincior... Acum din nou moșul a rămas singur și privește insistent portița. Fulgii se întorlocau și deveneau foarte burtoși, căzînd în grabă. Eram acum umezi și lipicioși și nu le mai ardea de dansuri năstrușnice. Pe gard, pe crengile copacilor, pe sîrmele dintre stîlpii cu becuri se formau odgoane ca acelea de pe corăbii. Cînd se oprește ninsoarea va trebui să scutur crengile copacilor ca să nu se rupă... Moș Robilă se pregătea să închidă portița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
scuipați și lipiți de fruntea lui Norocel și unde mai pui că se lucra cu "euroi". Orchestra cînta non-stop și evita la mustață să o încaseze de la vreun bețivan arțăgos. Cîntece spaniole, mexicane, cubaneze, muzică cultă, Ciprian Porumbescu, Enescu, cazacioc, dansuri grecești, turcești și chiar chinezești și trebuia să le știe pe toate pentru a nu "o lua pe cocoașă". După 24 de ore muzicanții picau de somn. Nu și petrecăreții, care dormeau parcă în schimburi. Norocel lipea vioara de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o mulțime de "ah, oh!" și alte interjecții. Practic, tremură toată și își pune medalionul. Cum îmi stă? întreabă șters spre Cepoi. Ia nu te mai prosti! Zorzoane pentru indieni. Nimeni nu-l ia în seamă. Cazacioc o invită la dans și se avîntă, după o muzică imaginară. Hai, femeie, strigă domnul Cepoi. Era nervos. Se aștepta la moștenire și cînd colo mîncătorul de cîini era... galant. Nu mă duc pe jos. Du-te tu și adă mașina aici. Cepoi mormăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
plînge abia auzit. De ce plîngi, îmi rupi inima, așa este viața. Așa-i viața, dar mi se pare că noi suferim foarte mult, prea mult. Deh, i-am învățat engleza, franceza, informatica. Pentru cine i-am crescut? Și balet, și dans modern și tenis și... cîte și mai cîte. Erau copii buni, silitori, serioși și ne iubeau foarte mult. Cei doi stau pe trotuarul îngust și trecătorii nu îndrăznesc să-i salute. Baba Catinca plînge în surdină și moș Ilarion își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în fotografie! Scoate pula și freac-o, ejaculează naibii toate amintirile astea de rahat, stropește pereții cu obsesii, până când ți se face de viață și-n cerul gurii! Copile, privește: din fotografie în stradă, un singur pas. Imagini în mișcare: mers, dans, zbor, alunecare, rostogolire, cădere. Imagini în cuvânt: vorbit, șoptit, cântat, alintat, urlat. Imagini aproximative: îngropare, înviere, întâmpinare, înălțare. Imagini suprapuse: sex. Tehnica fraților Lumiere scria despre viață pe un perete în cabinetul terapeutului. Ritmul dădea tonusul, ritmul schimba senul, ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
crescute în inimă, înalță-te, sângele leagă cel mai trainic intențiile." Promisiunea lozului în plic, trei colți și o limbă despicată. 45. Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până dincolo de fereastră. La demisol, medicul de gardă, euharistic, împărțea vise necoapte, pilulele de diazepam înmugureau iluzii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mână și mă trece dincolo. Împăratul Slavei mă ține în brațe ca pe o păpușă de lut peste care a suflat duh atâta cât să-și aline singurătățile. Directoarea, fostă balerină în ansamblul de balet al Operei Române, instructor de dans, coregraf, manager. Fund bombat, picioare reliefate, fustă strâmtă, șliț până la portjartier, pantofi decupați, tocuri 20 centimetri, bluză de mătase înflorată, țâțe slobode, sfârcurile ca prunele coapte pătau pânza, zâmbetul larg, buzele îmbietoare, obrajii rumeni. Domnișoara Cătălina nu inspira, domnișoara săruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Fruntea, genunchii, palmele, într-un ghem de rugăciune neîncepută. Trupul, precum o lumânare din ceară curată îndoită o dată și încă o dată. Un fel de treime ce-și plia sângele în fața sângelui. Pe catapeteasmă, Botezătorul capul plecat aștepta securea, tipsia, Salomeea, dansul. Dansează, Petre, dansează, botezul este o scufundare în nemărginit, securea înseamnă trunchiul putred! Vin braconierii de stele, nu te teme, fiecare ia cât să-și amăgească întunericul. Liniștea stătea tolănită în strană ca o babă leneșă, lumina candelei desena umbre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
secetă esofagul în postul mare.) Acareturile se topeau unul câte unul. ("Bogățiile ard cu flacără albastră în noaptea de Înviere", spunea mămuța Lențuca). Livada își cocea merele la lumina lunii. În mijlocul bisericii, două umbre aprinse se țineau de mână. Desculț, dansul pe jeratic este invocarea supremă: "Doamne, coboară din cer și vezi, și cercetează viața aceasta pe care a plantat-o dreapta ta și o desăvârșește pe ea!" Pielea, precum o coajă de apă ce se evapora a ploaie de patimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din cer și vezi, și cercetează viața aceasta pe care a plantat-o dreapta ta și o desăvârșește pe ea!" Pielea, precum o coajă de apă ce se evapora a ploaie de patimi; părul, ca două troițe în săptămâna luminată; dansul luminii, expresivitatea sângelui. Dansau după instinctul flăcării; Dumnezeu, cel mai nepriceput coregraf, a ordonat heruvimilor să cânte pentru o posibilă nuntă în cer; pe pământ, fără un scop definit, moartea sufla în foi. În mijlocul bisericii, două umbre arzînde se țineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
BATTISTELLA D., Théories des relations internationales, Paris, Presses de la Fondation nationale des sciences politiques, 2003. BUHLER P., "Puissance et démographie: la nouvelle donne", Annuaire français des relations internationales, no. 5, 2004. CALOT G. et CHESNAIS J.-C., Le Vieillissement démographique dans l'Union européenne à l'horizon 2050. Une étude d'impact. Raport pentru Comisia Europeană, Bruxelles, Communautés européennes, 1997. COLOMBANI P. (dir.), Le Commerce mondial au XXI-e siècle. Scénarios pour l'Union européenne, raport realizat pentru Comisia Europeană, Paris, IFRI
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
insertion des jeunes sur le marché du travail entre 2002 et 2004", INSEE Première, nr. 1061, Paris, INSEE, ianuarie 2006. JAUMOTTE F., "Les femmes sur le marché du travail: évidence empirique sur le rôle des politiques économiques et autres déterminants dans les pays de l'OCDE", Revue économique de l'OCDE, nr. 37, 2003. OCDE: Perspectives de l'emploi de l'OCDE, Paris, Ed. de l'OCDE, 2004 și 2005. Capitolul IV AGHION P. și COHEN E., Education et croissance, raport
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
48, septembrie 2004. CAMDESSUS M., Le Sursaut. Vers une nouvelle croissance pour la France, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2004. COULOMBE S., TREMBLAY J.-F. și MARCHAND S., Performances en littératie, capital humain et croissance dans 14 pays de l'OCDE, ministère de l'Industrie du Canada, iunie 2004, http://www.statcan.ca/francais/research/89-552-MIF/89 -552-MIF2004011.pdf DE LA FUENTE A. și CICCONE A., raport final, Le Capital humain dans une économie mondiale fondée sur
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
littératie, capital humain et croissance dans 14 pays de l'OCDE, ministère de l'Industrie du Canada, iunie 2004, http://www.statcan.ca/francais/research/89-552-MIF/89 -552-MIF2004011.pdf DE LA FUENTE A. și CICCONE A., raport final, Le Capital humain dans une économie mondiale fondée sur la connaissance, mai 2002, http://www.europa.eu.int/comm/employment DURANCE P., GODET M. și MARTINEZ M., "Démographie, activité, croissance", Futuribles, nr. 316, februarie 2006. GALOR O. și WEIL D.N., "The Gender Gap, Fertility
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Economic Review, vol. 52, nr. 2, mai 1962. TAMURA R., "Fertility, Human Capital and the Wealth of Families", Economic Theory, vol. 4, nr. 4, iulie 1994. TEMPLE J.W., "Effets de l'éducation et du capital social sur la croissance dans les pays de l'OCDE", Revue économique de l'OCDE, nr. 33, trim. II, 2001. Capitolul V ALBOUY V. și ROTH N., Les Aides publiques en direction des familles. Ampleur et incidences sur les niveaux de vie, Paris, Haut conseil
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Niveau de vie et taille du ménage: estimations d'une échelle d'équivalence", Economie et statistique, nr. 308-309-310, octombrie 1997. JAUMOTTE F., "Les femmes sur le marché du travail: évidence empirique sur le rôle des politiques économiques et autres déterminants dans les pays de l'OCDE", Revue économique de l'OCDE, nr. 37, 2003. LANDAIS C., "Le quotient familial a-t-il stimulé la natalité française?" Economie publique, nr. 13, 2003. LHOMMEAU B. și PAUPY L., "Les effets redistributifs de la politique familiale. Un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
et résultats, nr.388, aprilie 2005. FENINA A. et GEFFROY Y., Comptes nationaux de la santé 2004, Séries statistiques, nr. 84, iulie 2004, http://www.sante. fr.drees/seriestat/seriestat 84.htm FERREOL G., "La place de la santé et de la médecine dans nos sociétés contemporaines", Les Cahiers français, Paris, La Documentation française, nr. 324, ianuarie-februarie 2005. FRIES J., "Aging, Natural Death, and the Compression of Morbidity", The New England Journal of Medicine, vol. 303, nr. 3, iulie 1980. GRIGNON M., "Les conséquences
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1, aprilie 1988. BODIER M., "Les effets d'âge et de génération sur le niveau et la structure de la consommation", Economie et statistique, nr. 324-325, august 1999. EKERT-JAFFE O. și TERRAZ I., "L'Etat et la cellule familiale sont-ils substituables dans la prise en charge des chômeurs en Europe?", Economie et statistique, nr. 387, mai 2006. HERPIN N. și DECHAUX J.-H., "Entraide familiale, indépendance économique et sociabilité", Economie et statistique, nr. 373, aprilie 2005. KNIESNER T., VISCUSI K. și ZILIAK
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert[Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2. Iuda Iscariotul între damnare și mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istorieitc "2. Iuda Iscariotul între damnare Și mântuire. Portrete ale celui de‑al doisprezecelea ucenic de‑a lungul istoriei" Il se peut que dans tout traître il y ait une soif d’opprobre, et que le choix qu’il fait d’un mode de trahison dépende du degré de solitude auquel il aspire. Qui n’a ressenti le désir de perpétrer un forfait incomparable
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
quand on rompt avec l’univers, n’est-ce point pour la paix d’une faute irrémissible? Un Judas avec l’âme de Bouddha, quel modèle à une humanité future et finissante! ș...ț Judas est l’être le plus seul dans l’histoire du christianisme. (E.M. Cioran, Précis de décompositon) Publicarea Evangheliei lui Iuda a redeschis, pătimaș, am spune, dosarul „ucenicului pierdut” al lui Isus. Ziariști, istorici, scriitori și, desigur, teologi au ieșit la scenă deschisă, aprobând sau condamnând, confirmând sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care străjuiește fantele ochilor cu aparența a două tăieturi orizontale. Profesorul Grand repetă observarea folosind cu multă prudență distanțierul pentru a vizualiza mai bine. Privește îndelung și cu concentrare ecranul luminos până când firele din mănunchiul vital par să înceapă un dans demențial. Nu este posibil, mi-au obosit ochii !", își spune profesorul în gând. Nicolaï, asistentul din dreapta profesorului, tânăr intern de origine bulgară, nu întârzie să remarce că o ezitare temperează gesturile maestrului. Colega, te rog să privești ! Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
anumit timp, căile nevăzute ale gândurilor celor doi se separă. Amintiri disparate și lipsite de importanță, nimicuri din viața lui comună cu Dora plutesc ca niște nori ușori în gândurile lui Victor : "Balul studențesc de la Bagdasar și melodia primului lor dans... Vârful Toaca și răsăritul de soare de pe Panaghia... Rochia largă în carouri bleu, rochia largă pe care o purta când era însărcinată... Leagănul din lemn găsit în podul bunicilor în care dormise Dorina... Iedera de pe casa din marginea pădurii... Micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
devreme să mă ajute la legătorie. Oare la ce oră se deschide legătoria ? Să îl rog să se intereseze și de asta... Alex... Prima ei iubire și desigur cea mai mare, cea mai frumoasă, cea mai..." Inima pornește în vârtejul dansului recent învățat, vârtejul emoției care reîncepe deîndată ce numele și imaginea lui Alex îi vin în minte. Legătoria este un pretext... Un pretext pentru a-l revedea cât mai repede. Pentru a se cufunda în privirea lui catifelată care poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
i le spui ?" Automat, îi revin în minte gândurile disparate pe care le avusese în sala de așteptare și pe care începe să le îngâne ca într-o melopee : " Îți amintești, Dora ? Balul studențesc de la Bagdasar și melodia primului nostru dans... Vârful Toaca și răsăritul de soare de pe Panaghia... Rochia în carouri bleu, rochia largă pe care o purtai când erai însărcinată... Leagănul din lemn găsit în podul bunicilor în care o culcam pe Dorina..." Dorina încearcă să se facă utilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]