6,546 matches
-
el mireasma florii de tei. Porto de Andraitx, august 1975 ---------- Mircea Eliade ȘANȚURILE - N-are să plouă, le-am spus. Dacă ne ajută Dumnezeu și Maica Domnului, în noaptea asta o găsim. Dar eram puțini, vreo douăzeci. Lixandru, cu nepoții, Popa, dascălul, restul, multe femei. - Unde sânt ceilalți, părinte? l-am întrebat. Popa ridică din umeri. - Te faci că nu vezi, nu auzi, spuse. Ia ascultă!... Am întors capul spre vale. Se auzeau acum mai deslușit, dar încă foarte departe. - Astea nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ridice capul. Spune o rugăciune, să nu se mai afunde în pământ. - Să nu ne mai scape printre degete, cum ne-a scăpat de Sfântă Mărie, vorbi una din femei. Iar de-o fi fermecată... - Nu e fermecată, o întrerupse dascălul. Lixandru se înălță din șanț, cu mâna pe târnăcop. - Lăsați-l pe părinte să spună rugăciunea. Popa își făcu cruce și plecă fruntea. - Ajută-ne, Doamne, s-o găsim, că sîntem prăpădiți și urgisiți. Și-au să vină vremuri grele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sîntem prăpădiți și urgisiți. Și-au să vină vremuri grele, pârjol și foamete... Ajută-ne Doamne... Ne închinam toți, și ne rugam. - Doamne-ajută! spuse Lixandru și îngenunche din nou în fundul șanțului. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, o găsim în noaptea asta, spuse dascălul. Că nu e comoară fermecată. N-are flacără albastră... Lixandru scoase piatra și o așeză pe marginea șanțului. Era o piatră mare, bolovănoasă, care parcă se clătina întruna. O apucă dascălul cu amândouă mâinile și o dădu deoparte. Lixandru începu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Cu ajutorul lui Dumnezeu, o găsim în noaptea asta, spuse dascălul. Că nu e comoară fermecată. N-are flacără albastră... Lixandru scoase piatra și o așeză pe marginea șanțului. Era o piatră mare, bolovănoasă, care parcă se clătina întruna. O apucă dascălul cu amândouă mâinile și o dădu deoparte. Lixandru începu să răscolească din nou cu târnăcopul. Îl priveam toți ținîndu-ne răsuflarea. După câtva timp, îl auzii cum oftează. Nu-i vedeam obrazul dar îl ghiceam încruntat, amărât. - Poate n-o fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe scaun. Lângă fereastră, Ilaria privea în întuneric, fumând. - Trebuie s-o găsiți, vorbi deodată Moșu. Că dacă n-o găsiți, nu se îndură Dumnezeu și nu mă ia. Și am să mă chinui așa până după Sfântul Dumitru. Lixandru, dascălul, ceilalți ne așteptau în curte. - Ce spune Moșu? întrebă dascălul. - Spune să ne întoarcem la șanțuri. Că trebuie s-o găsim... Am pornit toți după Popă, strânși unul într-altul, căci femeilor le era frică. Dormeam greu, Ilaria mă zguduia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
s-o găsiți, vorbi deodată Moșu. Că dacă n-o găsiți, nu se îndură Dumnezeu și nu mă ia. Și am să mă chinui așa până după Sfântul Dumitru. Lixandru, dascălul, ceilalți ne așteptau în curte. - Ce spune Moșu? întrebă dascălul. - Spune să ne întoarcem la șanțuri. Că trebuie s-o găsim... Am pornit toți după Popă, strânși unul într-altul, căci femeilor le era frică. Dormeam greu, Ilaria mă zguduia din toate puterile să mă trezească. - Au venit, șopti. Sânt
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rușii peste noi... - N-or să vină singuri, îl încurajai eu. Vin cu ai noștri. Apucase târnăcopul, pregătindu-se să-k înalțe, dar se răzgândi și își furișă privirile în jur, să vadă dacă e cineva pe aproape. Nepoții și cu dascălul săpau la vreo cinci, șase metri, în arătură. Femeile și cu Popa erau de cealaltă parte a șoselei. Lixandru îmi făcu semn să m-apropii. - Marine, tu te-ai uitat la galbeni? mai întrebă în șoaptă. Clătinai din cap și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
metri, în arătură. Femeile și cu Popa erau de cealaltă parte a șoselei. Lixandru îmi făcu semn să m-apropii. - Marine, tu te-ai uitat la galbeni? mai întrebă în șoaptă. Clătinai din cap și trăsei cu coada ochiului spre dascăl, să văd dacă ar putea auzi. - Dar Moșu i-a văzut? mai întrebă Lixandru. - Nu știu. Nu cred. I-a ascuns Ilaria sub patul lui, de dimineață, când a auzit camioanele. - Mai bine că nu i-a văzut, începu Lixandru
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de comoară, adăugă. Și atunci m-am liniștit. Zâmbea, cu ochii în ochii Ilariei. Se întunecase bine când l-am adus în biserică. De cealaltă parte, spre vale, cerul se aprinsese și pâlpâia. - Numai de-ar începe să plouă, spuse dascălul. Să nu se întindă focul. Obuzele cădeau acolo dincolo de crâng, pe șoseaua spre Dumbrăvi. Ieșeam mereu din biserică să văd ce se întîmplă. Mă duceam până la cimitir, mă întorcea printre șanțuri, să nu mă atingă schijele dac-or fi să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de diversiune! strigai eu din urmă. Nu i-ar mai ajuta Dumnezeu!... După ce a început să plouă, ieșeam tot mai rar din biserică. Se adunaseră aproape toți acum. Câteva bătrâne plângeau încet la căpătâiul Moșului, lângă lumânările de ceară. Popa, dascălul, Vasile, toți ceilalți moțăiau în strane. De câte ori ieșeam, îi găseam alături sub nucul din fața bisericii. Nu-i mai întrebam nimic acum. Treceam pe lângă ei și le zâmbeam. "Trebuie să fiu cu ochii în patru, îmi spuneam, căci sânt singurul care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și am început să fug. - Să nu se aprindă tancul și să ardă de vii! le-am spus trecând pe lângă ei. Îi auzeam pe amândoi, în urma mea, alergând. Apoi am auzit și pe alții. Veneau și Lixandru cu nepoții, și dascălul, și popa. Tancul se smucea orbește să iasă din șanțuri. La vreo zece metri în urma lui, pe șosea, se oprise un alt tanc. Zărisem și plutonul înaintînd pe marginea șoselei. Voiam să le strigi "Așteptați-ne, să vă ajutăm, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
acestei vieți se dorește așezat și circumscris de un mediu corespondent, de un fond elaborat prin axiomatica ființării în cetate. Copilăria și tinerețea evoluează în sfera deschisă de așezământul învățării, sub cupola ce cuprinde împreună întâlnirea roditoare dintre ucenic și dascăl, întovârâșire și colegialitate, ambiție și delăsare, admirație și invidie. Este contextul în care vlăstarul ființei umane își proiectează rădăcina firavă spre solul realității mundane, își inaugurează și dezvoltă ceea ce limbajul comun numește socializare. La rândul său, maturitatea este integrată mecanismului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un drôle d’air... a spus dezaprobator Muti. Altceva ar fi vrut să spună, de fapt, ceva ce fetița înțelesese : că Yvonne își va păta rochița de organdi și c-are să se așeze în dreptul grilajului să o vadă Ionica, fata dascălului, că și ea are la urechi cercei de cireșe. într-adevăr, dacă Muti va pleca într-o vizită, dacă mademoiselle Lisette se va duce la modistă, dacă madam Ana are să adoarmă cu croșetul în mână, Yvonne o să se poată așeza
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Preotul satului organizează creștinii astfel încât să fie trei coruri. Primul cor se află în mijlocul Bisericii care este alcătuit din preotul satului și o parte din oamenii satului. Al doilea cor se află la strana din dreapta Bisericii și este alcătuit din dascălul satului și alți cântăreți mai de seamă. Al treilea cor se află în stânga Bisericii și este format din copii și câteva femei coordonatoare. Fiecare vers din Prohodul Domnului este cântat pe rând de aceste coruri, însâ, primul și ultimul vers
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
III (16531675),București, 1968, doc.86, p.42). Nu se știe unde era biserică în acea vreme și nici în perioada următoare. Recensămintele rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Nu se știe unde era biserică în acea vreme și nici în perioada următoare. Recensămintele rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
vreme și nici în perioada următoare. Recensămintele rusești din 1772-1774 înregistrează pentru satele Miclești și Chircești ale lui Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizầnd În esență o anume finalitate, finalitate care are În vedere formarea și dezvoltarea Însușirilor intelectuale, morale și fizice ale elevilor. Finalitatea educației depinde de măiestria cu care dascălul conduce actul didactic deoarece el "este un om care trebuie să citească Într-un suflet frumosul poem pe care Dumnezeu l-a scris, să-l citească, să-l deceleze, să-l facă să apară scris În literele vieții, precum savantul
Argument. In: Învăţământul românesc în context european by Gorbănescu Cristina, Alexa Viorica, Asandei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2314]
-
muzeografiei, psihologiei, al creativității. Actuală pentru orice domeniu de activitate, modernizarea se impune ca necesitate pentru ambele instituții. Construcția unui sistem pedagogic muzeal modern impune formarea unei atitudini generale, pozitive față de nevoile reale ale societății, ale școlii, prin implicarea personalității dascălului, a muzeografului și conturarea activ-participativă a procesului educativ. În concluzie, o cercetare interdisciplinară pentru întregirea tabloului vieții sociale. Entuziasmul cu care am răspuns exigențelor impuse de calitatea de cercetător, într-un domeniu teoretic generos și intim, apropiat profesiei mele, mi
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a impus un amplu proces de reformare a școlii, desfășurat la diferite niveluri și grade de reprezentare, inclusiv a sistemului de formare inițială și continuă a personalului didactic. Era de așteptat ca aceste schimbări să contureze un nou profil al dascălului ce nu își mai putea dovedi valoarea doar în limitele specialității pe care o predă sau cele ale spațiului în care predă. Acesta devine în același timp un specialist în educație și comunicare. Și la nivel european identificăm încă din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dat... și am întărit rugătorilor noștri, egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava din târgul Iași, un loc de casă,... în târgul Iași, lângă dughenele călugărilor de la Sinai, care acel loc de casă l-a dat Nicula dascăl, la moartea lui, sfintei mănăstiri,... să-și facă acolo călugării case”... ― Deci călugării greci de la Sinai aveau dughene lângă mănăstirea Sfântul Sava din Iași! Ce mai? Ce ți-i Sinaiul, ce ți-i Iașul?... Să vezi, fiule, până unde mergea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vanitate. Voiam să ajung întîiul din clasă, să fiu remarcat, să dețin locul prim. Și izbuteam, oricâte osteneli m-ar fi costat. Dacă zmulgeam o laudă cât de neînsemnată din partea unui profesor, parcă apucam pe Dumnezeu de un picior. Odată, dascălul de filozofie a exclamat în fața întregii clase: ― Bravo, Petrican, ești unul dintre cei mai inteligenți elevi pe care i-am avut! Am roșit de plăcere și de îngîmfare. Părea că nu mai am loc în piele, că am devenit prea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
despre domnia lui Constantin Brâncoveanu. Când ajunse la executarea voievodului în închisoarea celor șapte turnuri din Stambul, m-am ridicat în picioare: ― Domnule profesor, nu înțeleg de ce n-a vrut Brâncoveanu să scape cu viață cumpărând pe marele vizir? Bătrânul dascăl găsi cu cale să-mi explice: ― Turcii țineau cu orice preț ca voievodul să treacă în legea lor. ― Inexact, domnule profesor, am replicat semeț, pe ton sigur. Voiau averile lui Brîncoveanu! El mă privi perplex, pe sub ochelari. Clasa încremenise, cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
contrazis. Dacă ar fi făcut-o, i-aș fi dovedit numaidecât. Luasem cartea cu mine, pentru că lovitura era premeditată. Citisem dinainte epoca lui Brâncoveanu, pe larg dezvoltată în Istoria Românilor de Xenopol și pândeam momentul să-mi arăt... erudiția. Sărmanul dascăl s-a văzut silit să adauge: ― Trebuie să știi, Petrican, că aici eu nu predau cursuri universitare. Era o punere la punct care îl salva. Cu toate astea, triumful meu rămase în picioare, neștirbit. În recreație, am surâs superior colegilor
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
strâng, să mă fac mică, mică de tot, să pier ca un fulg de păpădie. În fine, a trecut și asta. Fără' să vreau am surprins o frântură din conversație: două studente din fața mea vorbeau despre tine. Una spunea: Ce dascăl simpatic, seamănă leit cu Garry Cooper. O fi căsătorit?" Cealaltă a răspuns: "Nu știu, parcă n-aș vrea să fie. Tare-mi place ca bărbat". Mi-a trecut o sabie rece prin inimă. Cum le-aș fi strigat că eu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]