3,884 matches
-
împăcării, Sfintele Paști prilejuiesc ocazia de a face daruri, îndeosebi copiilor și tinerilor, care primesc în special ouă roșii, tradiție ce își are originea în faptul că prin Înviere s-a realizat împăcarea omului cu Dumnezeu. Ca urmare, oamenii sunt datori să se ierte și să-și facă un dar deosebit. Pentru această sărbătoare a luminii și bucuriei, tinerii și îndeosebi fetele își fac haine noi, în Bucovina costume naționale cu care se îmbracă pentru prima dată în prima zi de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
toate ș-aș vrea pe toate ele/ Să le confund într-una, să fie toate-a mele !) ; ca și în Amoruri, II 17, 34, el își socotește harul creator a fi rodul inspirației lui feminine (De sunt poet, talentu-mi femeiei datoresc) ; ca și în Arta iubirii, II, 657-668, el recomandă contestarea defectelor iubitei prin idealizare (De-i mică, nu e mică, ci astfel nimerită/ Cât poate să încapă în inima-mi răpită./ E-naltă ? Văd pe Iuno cu mersul maiestos). Actul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu caș la gură (I, p. 21), furnizează pretextul dramatic pentru istorisirea unor întâmplări mai mult sau mai puțin recente. Cei din jur, cu conștiința încărcată de faptul că au asistat în tăcere la josniciile și crimele regelui, se simt datori să-l pună la curent pe tânăr cu ce s-a întâmplat pentru a nu-l lăsa să creadă doar versiunea oficială de propagandă, vehiculată în școală : Lasă-i și pe ăștia mai tineri să afle adevărul așa cum l-am
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
scena unui teatru, și, respectiv, Stalin, cârmuitorul sovietic, autor al opusculului Marxismul și problemele lingvisticii din 1950 : Dacă în zilele voastre unul dintre cei mai mari tirani ai lumii și-a scris cu sângele popoarelor tezele despre lingvistică, aceasta se datorește poate și faptului că, în zilele bărbăției mele, un tiran ceva mai mic decât el a dat foc Romei pentru a scanda un hexametru (p. 13). Și Petronius și publicul actual au primit cu entuziasm prefăcut producțiile dictatorilor, competența artistică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și de aceea nu poți iubi femeia ce nu-ți șoptește despre moarte și nu te ajută în a nu mai fi... Interpunîndu-se între noi și lucruri, ea ne-a înstrăinat firea, purtând astfel răspunderea înapoierii noastre în cunoaștere. Cât datorește spiritul nefericirii în dragoste! S-ar putea prea bine ca el să nu fie decât opera acesteia. Observați de altfel că femeile n-au intrat în istorie decât în măsura în care au putut face pe bărbați mai singuri. Bruma de poezie care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
subtilitate a diavolului e diferența între iad și inimă. Numai în marile suferințe, în care ești prea aproape de Dumnezeu, îți dai seama ce zadarnic e rolul de mijlocitor al Fiului său și ce destin minor ascunde simbolul acelei Cruci. Spiritul datorește aproape totul chinurilor fizice. Fără ele, viața n-ar fi mai mult de[cît] viață. Doar boala aduce ceva nou. Nu-i ea al cincilea anotimp? Nirvanizarea zilnică prin gând și prin durere... Când porți atâta muzică într-o lume
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o pierdere fatală prin însănătoșirea lor probabilă. Atunci când durerea face parte din ființa ta, eventuala depășire a ei este imposibil să nu echivaleze cu o pierdere, precum este imposibil să nu provoace un regret. Ceea ce am mai bun în mine datoresc suferinței; dar și ceea ce am pierdut din viață nu mai puțin ei se datorește. Din acest motiv, suferința nu poate fi nici blestemată, dar nici iubită. Păstrez față de ea un sentiment particular, greu de definit, ciudat și insesizabil, de un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
eventuala depășire a ei este imposibil să nu echivaleze cu o pierdere, precum este imposibil să nu provoace un regret. Ceea ce am mai bun în mine datoresc suferinței; dar și ceea ce am pierdut din viață nu mai puțin ei se datorește. Din acest motiv, suferința nu poate fi nici blestemată, dar nici iubită. Păstrez față de ea un sentiment particular, greu de definit, ciudat și insesizabil, de un farmec analog luminii crepusculare. Beatitudinea în suferință este o simplă iluzie, căci plăcerea artificială
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
constituit în soarta noastră un mileniu de anonimat. Organicismul reprezintă opoziția teoretică la orice salt, încît ultimele lui consecvențe elimină culturilor mici orice portiță de scăpare. Dacă gândirea națională și politică a României este atât de puțin revoluționară, faptul se datorește unei excesive contaminări organiciste, precum și influenței directe sau indirecte exercitate asupra naționalismului românesc de istoricismul romantic german. Viziunea pur organică a soartei noastre în lume ar avea o fecunditate, atunci când ritmul de viață al culturilor moderne s- ar caracteriza printr-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu cât depășirea și înfrîngerea acestor insuficiențe originare este condiția lansării noastre în lume. Ce este pozitiv și creator în sufletul primordial al României ne va mâna înainte, oricâte obstacole vom întîlni. Tot ce s-a realizat până acum se datorește unei impulsiuni dinamice care, din păcate, a fost aproape disparentă față de negativitatea înscrisă în premisele noastre și care ne-a menținut în somnul istoric de o mie de ani. Deficiențele actuale ale poporului român nu sânt produsul "istoriei" sale; ci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mare destin politic se epuizează repede. Este ca și cum vitalitatea lor, imprimând o dată forme noi de viață, n-ar mai avea nici un rost de ființare. Dacă evreii au supraviețuit popoarelor din Antichitate și vor supraviețui, desigur, și celor moderne, faptul se datorește mai puțin mesianismului, cât incapacității lor de realizare politică. Nefiind legați de spațiu și neformând un stat, ei sânt un popor extraordinar, dar nu o națiune. Se vorbește totdeauna de un popor evreu; niciodată de o națiune evreiască. Însăși ideea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ai milei au renunțat la sărăcie și s-au făcut cerșetori. Săracii au obținut avantaje numai întru cât s-au putut constitui în grup și alcătui astfel o amenințare. Muncitorimea modernă, dacă nu este exploatată până la epuizare, faptul nu se datorește milei și umanității, ci forței pe care o prezintă ea. Exploatatorii știu că exploatații sânt o forță mult mai mare decât ei, dar, cunoscând inerția oamenilor săraci, se bucură a înflori pe mizeria lor. Jecmăniții sânt baza tuturor statelor: cum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lor. Ele au dat însă un dinamism națiunilor, care suplinește insuficiențele de viziune socială. Revoluțiile naționale sânt istorie, iar nu politică. De aceea neamul, poporul este cultul lor de fiecare zi. Dacă fascismul este totuși minor, față de hitlerism, faptul se datorește nu numai dimensiunii poporului german, ci și faptului că, reclamîndu-se de la popor, ca sursă originară, el este mai mesianic decât fascismul, care atribuie statului existență și valoare centrală. Mesianismul înflorește pe cultul mistic al poporului, iar nu pe considerarea abstractă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
individuale în cadrul vieții. Cum la atâta tensiune nu rezistă nici viața și nici ființa individuală, prăbușirea este consecința inevitabilă. Eroismul nu e condiția firească a firii, dar este singura demnitate a devenirii. Tot ce s-a creat până acum se datorește acceselor colective de eroism, care au insuflat oamenilor, peste meschinele instincte de conservare, o pasiune de autodistrugere pentru idealuri. Cine înțelege rostul adânc, frenezia colectivă ce a dezlănțuit Reforma, expedițiile din timpul Renașterii sau campaniile napoleoniene este imposibil să nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
socoteam că nu vom ,,deranja” pe nimeni. În scurt timp, Însă, s-au adunat mulți localnici care ne-au Înconjurat și au intrat În atmosferă grupului nostru. Probabil erau dintre cei care nu aveau ... odihnă. Chiar și acum ne simțim datori față de milițianul acela necunoscut care și-a luat curajul și, mai ales, libertatea să ne ocrotească”. Întâmplare relatata, la care, cel căruia Îi aparține textul, adaugă un alt mare adevăr: ,,De când e lumea lume, În orice timp și sub orice
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu astea? face posac Augustus. — Sunt în totalitate încredințate procuratorilor. — Ia nu-mi mai împuia urechile cu cuvântul ăsta, îl repede principele. Procuratori în sus, procuratori în jos. Nu sunt decât niște perceptori nenorociți și nimic altceva. Se rățoiește înfuriat: — Datori să dea socoteală direct conducerii imperiale, pricepi? Împunge cu degetul în aer către el. — Adică ție, reprezentantul meu. Hârâie răgușit. — La tine trebuie să ajungă toate încasările și cheltuielile. Își drege ușor glasul. — Indiferent dacă au în subordinea lor provincii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și latus clavus... Tot n-a vrut să se gudure pe lângă tine. — ...dar filfizonul ăsta n-a fost dispus să-și bage mințile-n cap și să servească poporul roman. Asta e scuza ta generală, se posomorăște Tiberius. Cu toții suntem datori să renunțăm la viața noastră personală și să ne lăsăm conduși de tine către un Viitor de Aur incert. — Putea să devină avocat, țipă principele isterizat, sau senator... Gesticulează violent: — Chiar și guvernator de provincie... Se oprește scurt și scuipă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că e mai deosebit de viața lor. Astfel: viața țăranilor, alimentația, îmbrăcămintea, încălțămintea, credința, superstițiile; l-a interesat cultura porumbului și consumul de mămăligă. E bucuros că în România planta lor națională e atât de prețuită. Îi spun că aceasta se datorește bunului simț secular al minunatului țăran român. El a adoptat această cultură fără propagandă oficială, când nici nu exista un minister al agriculturii și nici specialiști agricoli. Păstrând proporțiile, România e principala cultivatoare de porumb de pe glob. Nu aplicăm încă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
medicină din Iași, care ca student a lucrat timp de peste un an sub îndrumarea lui Voiculescu la Spitalul militar din Bârlad dar i-a fost și coleg la Academie, Iulius Nițulescu nota: «Pot spune, completa fostul său ucenic, că îi datoresc foarte mult în formarea mea medicală. În primul rând, în sensul etic, am fost adânc impresionat de căldura, efortul neobosit depus de V. Voiculescu pentru îngrijirea bolnavilor noștri. În fiecare dimineață făceam o vizită prelungită și aceasta, în afara prescripțiilor și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în poezie, deși se zice că Adrian Maniu făcuse astfel de poezii mai înainte. Nu știu ce fluid lăuntric ne-a legat pe tustrei: Pillat din Dorohoi, Crainic din Vlașca și eu din Buzău. Țin să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în mine. Pur și simplu cred că pământul nu m-ar primi, că, odată ajunsă acolo, țărâna deasupra mea ar face explozie, ar țâșni în trombă, eliberându-mă din tainițele ei. Cei care o ascultau, bărbații de obicei, se simțeau datori s-o asigure că nu este deloc bătrână, că se afla încă la o vârstă când orice sentiment este posibil, cu atât mai mult cu cât se știe că este capabilă și posedă atâtea zone neexplorate, numai bune de oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar dacă dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar dacă dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma filozofemelor materialiste în contra părții dogmatice a Scripturii, chiar dacă în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o sută de ani. Drept care hotărăști să lansezi apeluri la vigilență, trimiți pe „net” texte patetice, proprii sau preluate, despre conspirațiile (!) ce se țes permanent împotriva românilor. Faci apel la istorie și deduci că nefericirea noastră seculară (chiar milenară!) se datorește în primul rând străinilor. (Noi suntem doar victime nevinovate!). Unul dintre autorii Manifestului Partidului Comunist, Engels, scria unui contemporan că românii lui Avram Iancu ar trebui, pur și simplu, exterminați, pentru că se opun „revoluționarilor” unguri, de fapt, luptă pentru drepturile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Isus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela viața sa proprie, încearcă combătând instinctele și pornirile pământești din sine. Chiar dacă dezvoltarea cunoștințelor naturale se îndreaptă adeseori sub forma
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]