4,078 matches
-
omul a căutat să se Întovărășească cu natura, cu ceea ce ea Îi oferă, iar dorința omului de a trăi În armonie cu universul care Îl Înconjoară nu este o expresie goală, ci plină de conținut. Cu cît omul s-a depărtat de natură, cu atît a căutat-o și a apreciat-o mai mult. De aceea turismul este și un scop și un mijloc de apropiere a omului de natură. A stabili cu exactitate, Începuturile activității turistice În Carpații Meridionali, este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
p. 855). Capitalismul explicat de către Max Weber este de-a dreptul extraordinar de dorit. Drept este că aceste formulări și cartea în sine mai sus-menționată rămân capodopere ale sociologiei, însă dezvoltarea lumii actuale pe principii exclusiv umane înlătură sau se depărtează de ceea ce se credea a fi capitalismul și spiritul său. La sfârșitul secolului al XVII-lea, Europa nu mai reprezenta doar un mozaic de entități politice, așa cum o vedem după formarea popoarelor medievale, ci o "societate de state" în evoluție
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sesiune de răgete false auzite la televizor de la Marina Voica încoace. Nu reveni, te rog, că de-abia se liniștise un pic Andreea Marin!. 26 noiembrie 2009 Franța medievală credea în miracole, iar noi, ca bravi francofoni, nu ne-am depărtat, se pare, de Evul de Mijloc, fie doar și prin coloratura mistică cu care însoțim afacerile publice care ar trebui guvernate, prioritar, de rațiune, echilibru și bun-simț. Cum campania electorală pentru președinție a intrat în faza acută, cu înțepături, leșinuri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
singură, cu mulți musafiri nocturni, liniștită și politicoasă de altfel, o brunetă focoasă, între 30-40 de ani, bine făcută, solidă, cu craci deosebit de albi (știu asta fiindcă veșnic sta, ziua, pe un scăunel, într-o fustă scurtă, întizindu-și picioarele ușor depărtate la soare!Ă. Zâmbea permanent și mă întreba ce mai fac ori de câte ori treceam prin fața ei. Pe urmă, student fiind, m-a și invitat să-i văd odaia și să-i admir și folosesc farmecele... până ce maică-mea, aflând de popasurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
amenințare și dominare, Irinäus Eibl-Eibesfeldt46 ne oferă exemplul cimpanzeului care adoptă comportamentul de impunere, zbârlindu-și blana de pe brațe și umeri pentru a capăta proporții mărite. La fel și omul, din dorința de a apărea mai mare în fața interlocutorului, își depărtează picioarele și își pune mâinile pe șolduri. Gestul este întâlnit astăzi la unii părinți în momente de indignare și furie față de ,,grozăviile" copiilor lor, încercând astfel să-i intimideze și să-i domolească. După Peter Collett (2003/2005) există trei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orice altă calitate. Iar pătrunderea acestora în spațiul nostru vital le sporește, de fapt, credibilitatea, farmecul și puterea de convingere"57; • frecvența atingerilor în timpul unei conversații: mediul cultural al oamenilor își pune amprenta asupra distanței dintre aceștia, apropiindu-i sau depărtându-i. Dacă în Orientul Mijlociu oamenii au tendința să se atingă des și stau foarte aproape unii de ceilalți, în țările nordice din Europa, oamenii păstrează o distanță mai mare între ei și au contacte fizice mai rare. Odată cu gesturile, persoana
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi, cu palmele față în față 8 19 27 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 3 4 7 6. trece în revistă clasa cu privirea 13 8 21 7. își freacă mâinile 7 2 9 8. își depărtează mâinile sau picioarele 6 7 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 14,047 df = 7 p =,050 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 7 1 8 2. își unește degetul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi, cu palmele față în față 8 13 21 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 2 6 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 9 10 19 7. își freacă mâinile 6 4 10 8. își depărtează mâinile sau picioarele 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 16,275 df = 7 p =,023 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 4 9 13 2. își unește degetul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi, cu palmele față în față 2 2 4 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 7 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 5 9 14 7. își freacă mâinile 10 5 15 8. își depărtează mâinile sau picioarele 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 24,899 df = 7 p =,001 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 12 8 20 2. își unește degetul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi, cu palmele față în față 5 3 8 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 9 10 6. trece în revistă clasa cu privirea 1 7 8 7. își freacă mâinile 10 3 13 8. își depărtează mâinile sau picioarele 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 26,625 df = 7 p =,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele 11 4 15 2. își unește degetul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi, cu palmele față în față 3 14 17 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 7 1 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 6 7 13 7. își freacă mâinile 8 3 11 8. își depărtează mâinile sau picioarele 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.=21,652 df = 7 p =,003 Anexa 13 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind efectul produs asupra elevilor de gesturile profesorilor în funcție de reactivitatea acestora la stres (25,01
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rezistând statului absolutist), Foster constată faptul că persoana implicată în actul critic ar reprezenta mai curând interesele burgheziei care, punând accentul pe îmbogățirea "lumii vieții" prin potențialul cognitiv al proiectului iluminist, ar promova o "cultură a expertizei", care s-ar depărta de "hermeneutica comunicării cotidiene". Deși a funcționat ca formă de rezistență și consens a consolidării clasei burgheze, odată cu presiunile capitalului și ale statului, critica a trebuit să asiste la reducerea rolului culturii ca formă a medierii între interesele private și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe temeiul bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator poetic devine spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i se relevă faptul că „Lumea-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe drumul de la durată la eternitate, întregul său laborator poetic devine spectacolul unei căutări dramatice, un fel de purgatoriu. Eul reface în intimitatea creației experiența generațiilor și trăiește cu pathos romantic ideile timpului, pentru a constata că omul s-a depărtat de „a naturii sfântă limbă”, de izvorul pur al Ființei, trădându-și natura divină. Din momentul în care i se relevă faptul că „Lumea-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dreptul de a numi judecătorii. Deci, Consiliul poate corecta deviațiile Curții prin numirea a noi judecători care să modifice precedentul prin noi sentințe. Astfel, dacă dintr-o exagerare a Curții, sau în urma modificării preferințelor guvernelor, vom găsi doctrina Curții mai depărtată față de preferințele guvernului median (guvernul numărul 4 din Graficul 5.1), Consiliul o poate reajusta prin numirea a noi judecători, mai puțin europeniști. Desigur, aceasta nu este o formă imediată de control, deoarece uneori va fi necesară reiterarea noii doctrine
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
locuitor mai mare). Astfel, fiecare membru din Consiliul Guvernatorilor poate să aibă o rată a dobânzii ideală diferită care să-i maximizeze utilitatea, iar utilitatea se poate presupune că scade cu atât mai mult cu cât rata dobânzii acordate se depărtează de rata ideală (de exemplu, Meade și Sheets, 2002). Deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate. Fiindcă preferințele de rată a dobânzii pot fi reprezentate pe o singură dimensiune și se poate presupune că sunt unimodale, se poate aplica teorema
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și nu ți-or putea răbda câte ți-am răbdat noi. Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e ușor, peste noapte, să ai o coerență doctrinară și o coerență în acțiunea politică specifice unui partid de dreapta. Dar nu este exclus, în orice caz, un prim pas a fost făcut de PD. R.T. Dar, dacă PNL se depărtează de acest culoar de dreapta - pe care dumneavoastră sunteți hotărât să-l mențineți, să rămâneți în acest culoar de dreapta -, rămâneți și în PNL? V.S. Atunci nu se pune problema ca eu să plec din PNL, s-ar putea să
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
răspunsul sau să numească pe unul dintre elevii buni, în loc să pună întrebări ajutătoare sau să reformuleze întrebările; le oferă aprecieri (feed-back-uri) neglijente și neconcludente; îi solicită mai rar să răspundă. Ignoră elevii cu realizări mai modeste: le repartizează locuri mai depărtate de traseul său obișnuit prin clasă; nu acceptă și nu utilizează ideile lor; interacționează cu ei mai degrabă în particular decât în public. Le acordă mai puțin interes: se poartă mai puțin prietenos cu ei (le zâmbește mai rar); stabilește
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
încredințată, cum spuneam adineaori, că jocurile copiilor nu sunt decât jocuri, că e de puțină însemnătate faptul de a le modifica și că din schimbarea lor nu poate ieși nici vreun mare bine, nici vreun rău mare. Astfel, în loc să-i depărteze de la orice schimbare în materia aceasta, ceilalți le cedează, le mulțumesc capriciile lor; și nu se gândesc că aceiași copii care și-au înnoit jocurile, când vor fi oameni, în mod cert vor fi deosebiți de aceia care i-au
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
diferenței de potențial dintre punctele din soluție și membrană departe de interfață. În aceste condiții, densitatea maximă sau minimă a diverselor specii lângă interfață este În Planul Helmholtz Exterior (OHP) iar potențialul electric În acest plan raportat la un punct depărtat de interfață se poate scrie sub forma : . În continuare se va face referire doar la interfața soluțiemembrană lichidă. Această diferență de potențial poate fi măsurată prin metode potențiometrice folosindu-se spre exemplu electrozi ion-selectivi cu membrană lichidă. Cunoscându-se concentrațiile
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93359]
-
mutuală împărtășire care determină, la nivelul global al sistemului cognitiv al unei personalități, modalitatea în care cele două laturi ale înțelepciunii își pot conjuga efectul pragmatic în vederea realizării actului. Această perspectivă unificatoare face ca stilul aptitudinal să nu fie prea depărtat de orizontul de semnificație al corpului de achiziții de experiență, iar acest orizont poartă amprenta activității permanente care a presupus exercițiu al capacităților proprii. Dacă "excesul" legitim de inteligență conduce la înțelepciune, atunci legătura celor două presupune investire vizionară din partea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
părțile conclusive, codele și finalurile, menite să exprime sentimente izbânditoare și să le întipărească în mintea și în conștiința ascultătorilor, ca un rezultat al înfruntărilor dramatice la care a fost martor. Partea a II-a a simfoniilor beethoveniene nu se depărtează prea mult de la tradițiile simfoniilor lui Haydn și Mozart, în schimb partea a III-a, menuetul, suferă o importantă schimbare. Beethoven transformă vechiul menuet în scherzo, imprimându-i un diapazon expresiv foarte larg. De la veselia scânteietoare a scherzo-ului simfoniei
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
copac în apropierea taberei; chiar așa, la o aruncătură de băț de propria sa colibă, rămânând acolo ore întregi, veghind în tăcere. Se simțea amorțit și abătut. Stătea acolo fără nici un rost. Ca și când picioarele lui refuzau porunca de a se depărta de acel loc. Toată săptămâna câmpurile au zăcut nepăzite, iar dacă animalele sălbatice prădau plantele tinere, îi păsa prea puțin... Părea să trăiască doar ca să stea noaptea și să-și vegheze coliba. Nu-și îngăduia să se gândească la ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]