3,354 matches
-
dintre cele mai grave, articulate pe nevoia de a resuscita, artistic o memorie colectivă încărcată de evenimente tragice. Anamneza mijlocită de creația artistică aduce cu sine, însă, măcar un început de vindecare - iată finalitatea paideică a unor lucrări precum „Adio. Deportarea” sau „Moldova”, concepute ca meditații traumaturgice despre destinul atât de greu încercat de propriul popor.” „Pânzele Eleonorei Brigalda sunt guvernate de o evidentă arhitectonică structural, care ne impune condiția perceperii de ansamblu și monumentalitate. Uneori mai sobre în culoare, alteori
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
auxiliare ale regimului nazist de ocupație. Uniunea Sovietică a invadat, a ocupat și ulterior a anexat Lituania în 1940. Invazia germană a Uniunii Sovietice, la 22 iunie 1941, a venit după un an de ocupație sovietică, care a culminat cu deportări în masă în toate Țările Baltice, cu doar o săptămână înainte de invazie. Germanii au fost primiți ca eliberatori și au primit sprijin din partea milițiilor neregulate lituaniene împotriva forțelor sovietice în retragere. Mulți lituanieni credeau că Germania va permite restabilirea independenței
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
apoi ca ministru de interne și ministru de finanțe și în cele din urmă, în 1917, ca Mare Vizir (funcție echivalentă cu cea de prim-ministru). În calitate de ministru de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii Tehcir (Legea Deportării Temporare); aceste evenimente au reprezentat începutul Genocidului Armean. Talaat este considerat principalul
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
de interne, Talaat Pașa la data de 24 aprilie 1915 arestarea și deportarea intelectualilor armeni din Constantinopol, cei mai mulți dintre ei fiind în cele din urmă uciși, iar pe 30 mai 1915 a solicitat punerea în aplicare a Legii Tehcir (Legea Deportării Temporare); aceste evenimente au reprezentat începutul Genocidului Armean. Talaat este considerat principalul autor al Genocidului. El a fost unul dintre liderii mișcării politice a Junilor Turci și primul Mare Maestru turc al Francmasoneriei, potrivit Marii Loje a Masonilor Liberi și
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
mai devreme, aceste arestări în masă în Istanbul sunt considerate de către mulți istorici ca începutul Genocidului Armean. Talaat a emis apoi ordinul pentru punerea în aplicare a Legii Tehcir de la 1 iunie 1915 la 8 februarie 1916, ceea ce a permis deportarea în masă a armenilor, principalul vehicul al Genocidului Armean. Deportații nu au beneficiat de nici o asistență umanitară și nu există nici o dovadă că guvernul otoman ar fi alocat provizii care ar fi fost necesare pentru a susține viața a sute
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
fost supuși periodic violurilor și masacrelor, acestea fiind de multe ori rezultatul unor ordine directe ale CUP. Talaat, care era operator de telegraf de la o vârstă fragedă, avea instalat un telegraf în propria casă și a trimis telegrame secrete în timpul deportărilor. Acest lucru a fost confirmat de către Hayriye, soția lui Talaat, care a declarat că ea l-a văzut de multe ori folosind telegraful pentru a da ordine directe celor pe care-i credea că sunt guvernatorii provinciilor. Într-o sesiune
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
credea că sunt guvernatorii provinciilor. Într-o sesiune a Parlamentului Otoman, omul de stat turc Reșid Akif Pașa a mărturisit că a descoperit documente care demonstrează procesul prin care declarațiile oficiale făceau uz de o terminologie vagă atunci când se ordonau deportări doar pentru a fi clarificate prin ordine speciale de „masacre” trimise direct de la sediul CUP sau chiar de la reședința lui Talaat. El a mărturisit: Hasan Tahsin Uzer, guvernator de Erzurum, a mărturisit în mod similar în cursul procesului Mamuretulaziz că
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
cunoscut mai târziu sub numele de „măcelarul din Diyarbakir”. Nogales Méndez povestește în memoriile sale că Reșid i-a precizat că a primit o telegramă direct de la Talaat prin care-i ordona: „Arde-Distruge-Omoară”. Abdulahad Nuri, un funcționar oficial responsabil cu deportările, a depus mărturie în fața curții marțiale în perioada 1919-1920 că Talaat i-a spus că obiectivul deportărilor era „exterminarea” și că el „a primit personal ordinele de exterminare”. În multe cazuri au existat instrucțiuni suplimentare pentru a „distruge” telegramele după ce
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
i-a precizat că a primit o telegramă direct de la Talaat prin care-i ordona: „Arde-Distruge-Omoară”. Abdulahad Nuri, un funcționar oficial responsabil cu deportările, a depus mărturie în fața curții marțiale în perioada 1919-1920 că Talaat i-a spus că obiectivul deportărilor era „exterminarea” și că el „a primit personal ordinele de exterminare”. În multe cazuri au existat instrucțiuni suplimentare pentru a „distruge” telegramele după ce erau citite. Numeroși diplomați și personalități notabile l-au chestionat pe Talaat Pașa cu privire la deportări și la
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
că obiectivul deportărilor era „exterminarea” și că el „a primit personal ordinele de exterminare”. În multe cazuri au existat instrucțiuni suplimentare pentru a „distruge” telegramele după ce erau citite. Numeroși diplomați și personalități notabile l-au chestionat pe Talaat Pașa cu privire la deportări și la zvonurile despre masacre. Într-o astfel de conversație cu reprezentantul Ambasadei Germane, dr. Mordtmann, Talaat i-a declarat că scopul lui este anihilarea creștinilor din Turcia, sub acoperirea Primului Război Mondial: Într-un memoriu trimis la Berlin prin care cerea
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
cereri pe care am auzit-o vreodată”. Oameni politici turci și personalități notabile au condamnat această politică. Feminista turcă Halide Edip scria în memoriile sale că a observat o reacție sfidătoare la Talaat Pașa, atunci când ea l-a întrebat despre deportări și exterminare. El i-ar fi spus că avea convingerea că, atâta timp cât o națiune face tot ce-i stă în putință pentru propriile interese și reușește, lumea o admiră. Abdülmecid al II-lea, ultimul calif islamic al Dinastiei Otomane, a
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
octombrie al "The New York Times Current History". În memoriile sale, Talaat admis că i-a deportat intenționat pe armeni în provinciile de est ale Imperiului Otoman după un plan pregătit anterior. Cu toate acestea, el i-a acuzat pe civilii armeni pentru deportări, susținând că populația civilă putea provoca o revoluție și autoritățile erau îndreptățite, prin urmare, să-i extermine. El a fost îngropat în Cimitirul turcesc din Berlin. În 1943, rămășițele sale pământești au fost duse la Istanbul și reînhumate în cimitirul
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
modul de viață comunist. Țin un discurs în ianuarie 1928 în Teatrul Alhambra din Paris, lăudând experimentul sovietic. Protestele de stradă ce au loc ulterior determină autoritățile franceze să-l amenințe pe Kazantzakis cu anchetarea penală și pe Istrati cu deportarea. Istrati a călătorit în Grecia, a avut parte acolo de o primire triumfală și a fost expulzat în februarie 1928, fiind acuzat de agitație comunistă. Cei doi se reîntâlnesc din nou în URSS, la Kiev, în aprilie 1928, iar în
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
din Regatul Iugoslaviei. În 1941, Iugoslavia a fost ocupată de Puterile Axei, și Vardar Banovina a fost împărțită între Bulgaria și Albania (aceasta din urmă sub ocupație italiană). A 5-a Armată Bulgară, bazată în Skopje, a fost responsabilă de deportarea a peste 7.000 de evrei din Skopje și Bitola. Faptul că erau oprimați de forțele ocupatoare, i-a determinat pe mulți macedoneni să sprijine partizanii comuniști și mișcarea de rezistență a lui Josip Broz Tito, ceea ce a cauzat Războiul
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
Toate aceste experiențe și influențe au contribuit la succesul de durată obținut de Kadár și Klos cu filmul "Magazinul de pe strada mare" ("Obchod na korze", 1965), o descriere tulburătoare și plină de compasiune a străzilor evreiești din Europa Centrală în timpul deportărilor evreilor în lagărele de concentrare germane din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Filmul a primit mai multe premii, printre care și Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Oamenii de știință și criticii de film cehi și
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
secolul al VI-lea î.Hr., dupa cucerirea Ierusalimului și dărâmarea Primului Templu din Ierusalim de catre babilonienii conduși de regele caldeu Nabucodonosor al II-lea, când o parte din populația Ierusalimului și a regatului Iudeei a fost deportată în Babilon. Spre deosebire de deportarea din secolul al VIII-lea în.Hr. de către Asiria (aprox.722 î.Hr) a unei părți din locuitorii regatului Israel, unde religia iudaică conviețuia cu culte politeiste și unde, se pare, cei deportați s-au asimilat mai lesne în populația
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Clinton vrea să acorde o amnistie imigranților ilegali. Trebuie să avem granițe ca să avem o țară. Vreau să construim un zid (la granița cu Mexicul — n. red.). Avem nevoie de zid, grănicerii vor un zid. Clinton: Nu vreau să avem deportări masive, să destrămăm familii, așa cum vrea Trump. Trump: Când vorbește de imigranți, Clinton nici măcar nu pomenește de terorismul islamic. Clinton: Trump primește în continuare ajutorul Rusiei în campania electorală. Trump: Condamn implicarea Rusiei sau a oricărei alte țări în procesul
Hillary Clinton - Donald Trump CONFRUNTAREA FINALĂ LIVE () [Corola-website/Journalistic/104223_a_105515]
-
stare să pună mâna pe bisturiu, vreodată. Experiența este descrisă în cartea " Am fost medic la Auschwitz". 3. Oskar Schindler din Cluj Ziaristul și avocatul Rudolph Kastner din Cluj a negociat cu însuși Adolf Eichmann, cunoscutul lider SS, salvarea de la deportarea în Auschwitz a circa 2 000 de evrei din Ardealul de Nord. Naziștii au cerut camioane și bani. Condițiile tranzacției au fost dure, dar până la urmă s-a ajuns la o înțelegere. Așa numitele "trenuri ale lui Kastner" au ajuns
PREMIERĂ în televiziunea din România. Ce va difuza TVR 1 marți, 27 septembrie by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105082_a_106374]
-
800 de imigranți ilegali pe vize false de artiști de circ. Saviana Stănescu își imaginează traiectoria a doi dintre acești aliens, o fată din Moldova și un tânăr din Rusia, care pleacă din Florida la New York pentru a scăpa de deportare. Dincolo de acest moment inițial, piesa prezintă o istorie tragicomică din orașul care nu doarme niciodată, New York, unde oameni din diverse colțuri ale lumii își intersectează viețile și aspirațiile într-o echilibristică de zi cu zi pe balustrada Visului American. Regia
Fermecătoare spectacole de weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105728_a_107020]
-
Cesar in 2009 si 4 premii Gopo pentru “cea mai buna scenografie, fotografie și coloană sonoră”. Povestea este cea a unui dirijor de prestigiu al Orchestrei Bolshoi, care a fost concediat în plină faimă în timpul erei comuniste pentru că a refuzat deportarea muzicienilor evrei. Mascându-și identitatea, va reuni membrii fostei sale orchestre la Théâtre du Châtelet la Paris. Vineri 25 Noiembrie 2016la Accademia di Romania la Roma va avea loc seara dedicată Maestrului Horațiu Mălăele, cunoscut ca actor, protagonist în zeci
PROCULT CINEMA FESTIVAL. A VII-a ediție a Festivalului de Film Românesc de la Roma () [Corola-website/Journalistic/105966_a_107258]
-
Estimări dramatice arată că Gulagul, în toată cuprinderea sa, a întemnițat aproape 30 de milioane de oameni și a curmat circa trei milioane de vieți. Efectele războiului - pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord - au însemnat și pentru poporul român fenomenul deportării în Gulagul sovietic. Din nenumărate trenuri trimise spre Siberia, mii de basarabeni, bucovineni și ostași ai Armatei Regale Române au fost abandonați în locuri aproape pustii. De pildă, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii au fost trimise
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
de Nord - au însemnat și pentru poporul român fenomenul deportării în Gulagul sovietic. Din nenumărate trenuri trimise spre Siberia, mii de basarabeni, bucovineni și ostași ai Armatei Regale Române au fost abandonați în locuri aproape pustii. De pildă, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii au fost trimise sub pază înarmată în Siberia, Kazahstan și alte regiuni îndepărtate. Se cunoaște că regimul sovietic a organizat, între 1944 și 1950, deportarea și trimiterea în lagăre a peste 250.000 de
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
abandonați în locuri aproape pustii. De pildă, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii au fost trimise sub pază înarmată în Siberia, Kazahstan și alte regiuni îndepărtate. Se cunoaște că regimul sovietic a organizat, între 1944 și 1950, deportarea și trimiterea în lagăre a peste 250.000 de români, pentru ca în următorul deceniu să fie strămutați alți 300.000. Din cei trimiși spre spre Siberia, doar jumătate ajungeau la destinație. Și mai puțini au supraviețuit... ● Termenul de „Gulag” reprezintă
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
de încercări administrative de deznaționalizare, de așezare în afara societății a unei populații majoritare, în Basarabia deznaționalizarea avea loc pe căi mai eficiente - prin biserică, prin oferta educațională în limba rusă, prin măsuri de natură militară și administrativă, cum ar fi deportările și evacuările populației românești și repopularea cu coloniști de limbă slavă sau orice altă limbă, dar nu românească. În aproape o sută de ani, elementul românesc din Basarabia a suferit o pierdere de peste treizeci la sută din totalitatea sa. Înțelegem
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
conflictul lingvistic și cultural care a marcat destinul orașului Bruxelles. În timpul celor două războaie mondiale, și mai ales în timpul ocupației din 1940-1944, germanii au încurajat populația flamandă în direcția unei politici șovine și revanșarde, care a dus la persecuții și deportări. După război, conflictele mocnite devin tot mai flagrante, astfel că în 1961-1962 frecvența demonstrațiilor anti-franceze devine neliniștitoare. Bruxelles - regiunea-capitală este astfel deplin constituită, cu patru parlamente locale, șase districte de poliție, agenții municipale și 19 comune. Bruxelles este și sediul
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]