9,167 matches
-
megalomaniacă care amplifică în mod frecvent amenințarea unei pierderi de identitate (Ferrari și Braconnier, 1976). DEPRESIA DE ABANDON Masterson (1986, 1989) este primul care a evocat și a descris această formă de depresie a adolescenților, așa numita depresie borderline sau depresie limită. Trebuie să evocăm această formă de depresie la adolescenții care trec la act mai ales prin gesturi auto sau hetero-agresive. Elementul caracteristic constă în faptul că, dacă condițiile externe permit împiedicarea adolescentului de a trece la act, se observă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pierderi de identitate (Ferrari și Braconnier, 1976). DEPRESIA DE ABANDON Masterson (1986, 1989) este primul care a evocat și a descris această formă de depresie a adolescenților, așa numita depresie borderline sau depresie limită. Trebuie să evocăm această formă de depresie la adolescenții care trec la act mai ales prin gesturi auto sau hetero-agresive. Elementul caracteristic constă în faptul că, dacă condițiile externe permit împiedicarea adolescentului de a trece la act, se observă că acesta devine deprimat, se prăbușește. El începe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimat, se prăbușește. El începe să plângă adesea, resimte un profund sentiment de gol, de prăbușire etc. La aceste stări se adaugă adesea amintiri despre separări sau abandonuri anterioare. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trec la act prezintă „o depresie de abandon”, dar trebuie avut în vedere un astfel de diagnostic atunci când este de vorba despre acțiuni repetate și, mai ales, atunci când aceste acțiuni au un aspect auto-agresiv. În plan psihopatologic această depresie de abandon reprezintă cel de al doilea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții care trec la act prezintă „o depresie de abandon”, dar trebuie avut în vedere un astfel de diagnostic atunci când este de vorba despre acțiuni repetate și, mai ales, atunci când aceste acțiuni au un aspect auto-agresiv. În plan psihopatologic această depresie de abandon reprezintă cel de al doilea termen al triadei borderline descrisă de Masterson. Primul termen este reprezentat de incapacitatea adolescentului de a înfrunta, într-o manieră satisfăcătoare, cel de al doilea proces de separare-individuare datorită, în special, separărilor sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antecedente multiple care au provocat o suferință excesivă copilului. Această incapacitate și confruntarea cu această teamă provoacă o angoasă și o reacție depresivă care constituie cel de al doilea termen al triadei borderline. Adolescentul reacționează adesea la angoasă, și la depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia provocată de aceasta, folosind mecanisme de apărare specifice subiecților borderline: trecere la act, clivaj, mecanisme de negare etc. Acesta este cel de al treilea termen al triadei care antrenează adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie se observă mai frecvent la adolescenții care au un trecut marcat de lipsuri sau abandon. Vom reveni asupra acestei idei mai detaliat, abordând relațiile dintre tentativa de suicid și depresie în adolescență. BENOÎT - DEPRESIA ÎNTRE SEPARARE ȘI ABANDON Benoît a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adesea adolescentul într-o „poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie se observă mai frecvent la adolescenții care au un trecut marcat de lipsuri sau abandon. Vom reveni asupra acestei idei mai detaliat, abordând relațiile dintre tentativa de suicid și depresie în adolescență. BENOÎT - DEPRESIA ÎNTRE SEPARARE ȘI ABANDON Benoît a fost trimis la consultație de către o asistentă socială. El are 17 ani. De aproximativ un an nu se simte bine. Se gândește adesea la moarte, la sinucidere și îi este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poziție depresivă” (cf. paragraful următor). Această depresie se observă mai frecvent la adolescenții care au un trecut marcat de lipsuri sau abandon. Vom reveni asupra acestei idei mai detaliat, abordând relațiile dintre tentativa de suicid și depresie în adolescență. BENOÎT - DEPRESIA ÎNTRE SEPARARE ȘI ABANDON Benoît a fost trimis la consultație de către o asistentă socială. El are 17 ani. De aproximativ un an nu se simte bine. Se gândește adesea la moarte, la sinucidere și îi este teamă sa treacă la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acesta reactiva amenințarea de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care se uită la televizor, este revelatoare. Asistăm imediat la o reorientarea către sine a acestei agresivități și a acestei devalorizări care favorizează manifestarea depresiei. ECHIVALENTE DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de abandon: fantezia lui Benoît, care se considera un străin în această familie care se uită la televizor, este revelatoare. Asistăm imediat la o reorientarea către sine a acestei agresivități și a acestei devalorizări care favorizează manifestarea depresiei. ECHIVALENTE DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DEPRESIVE, DEPRESIE MASCATĂ, COMORBIDITATE: CÂTEVA REFLEXII Așa cum au fost descrise manifestările depresive la adult și la copil, în anii ’70 unii autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de eșecul școlar, de tulburările de alimentație etc., să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă, în alte cazuri, simptoamele manifestate nu păreau a fi însoțite de alte simptoame care să exprime mai direct depresia, chiar dacă ele erau căutate. Aceste simptoame, tulburări alimentare, comportamente toxicomaniace, hiperactivitate etc. erau în aparență izolate. Se vorbea astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să fie identificată semiologia depresivă, dispoziția depresivă, sentimentele de devalorizare. În aceste cazuri s-a putut, probabil, vorbi despre „depresie mascată”. Însă, în alte cazuri, simptoamele manifestate nu păreau a fi însoțite de alte simptoame care să exprime mai direct depresia, chiar dacă ele erau căutate. Aceste simptoame, tulburări alimentare, comportamente toxicomaniace, hiperactivitate etc. erau în aparență izolate. Se vorbea astfel despre „echivalențe depresive” fie pentru că simptomul părea că se ameliorează sau că dispare sub tratament medicamentos antidepresiv, fie pentru că abordarea psihoterapeutică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu înțelege cum de este capabil de această energie, servind drept model pentru colegii din echipă, în timp ce se simte din ce în ce mai incapabil și mai stresat în legătură cu școala. În plan semiologic, în afară de aceste accese de anxietate nu mai există manifestări clare de depresie, cel puțin în timpul acestei prime ședințe. Mai semnalăm că de o lună își administrează, la prescripția medicului său generalist, un anxiolitic (benzodiazepam), un antidepresiv triciclic (amitriptylin: 75 mg) și un somnifer nebarbituric (nitrazepam: 2 cp). Efectele acestor prescripții rămân modeste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a le întrerupe datorită anxietății sale, dar mama sa l-a îndemnat să continue, evocând necesitatea obținerii unei diplome pentru a continua ascensiunea socială pe care, în mod evident, ea însăși a întrerupt-o în cadrul familiei sale. Astfel, subiacent depresiei legate de sentimentul de cuplabilitate în raport cu imaginea tatălui și a ramurii paterne, apare o a doua direcție de conflict. Thomas trebuie, pe de o parte, să-și continue studiile pentru a satisface dorința maternă și să se înscrie într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o parte, și a imaginii copilului ideal, ce satisface dorința maternă, pe de altă parte. Adolescent fiind, el nu mai poate să-și satisfacă mama, dar păstrează o imagine ideală a tatălui său care, protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui în mod necesar să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mama, dar păstrează o imagine ideală a tatălui său care, protejându-i masculinitatea, îl conduce spre depresie. Comportamentele fobice îl apără de aceste transformări care îl sperie. Astfel, putem considera că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui în mod necesar să se confrunte pentru a accede spre identificări acceptabile. SINDROMUL SUB-DEPRESIV: PARTEA ASCUNSĂ A DEPRESIEI ÎN ADOLESCENȚĂ Alături de formele clinice care satisfac criteriile de clasificare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că simptoamele „anxietate și fobii școlare” sunt „echivalențe depresive”, mascând depresia subdiacentă și împiedicând travaliul de doliu cu care acest adolescent va trebui în mod necesar să se confrunte pentru a accede spre identificări acceptabile. SINDROMUL SUB-DEPRESIV: PARTEA ASCUNSĂ A DEPRESIEI ÎN ADOLESCENȚĂ Alături de formele clinice care satisfac criteriile de clasificare, întâlnim în practica clinică și, din ce în ce mai des descrise în literatură, forme așa numite sub-clinice care nu prezintă toate simptoamele necesare unui diagnostic. Aceste forme aduc dovada frecvenței cu care se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
altfel, unei erotizări a sentimentului duratei, unei tentative de control anal al timpului. În timpul curelor analitice, plictiseala este adesea folosită pentru a împiedica apariția emoțiilor depresive și, în acest sens, plictiseala poate fi considerată ca un mijloc de apărare împotriva depresiei. Proasta dispoziție constituie un aspect particular al „deprimării” oricărui adolescent, descrisă inițial de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de apărare împotriva depresiei. Proasta dispoziție constituie un aspect particular al „deprimării” oricărui adolescent, descrisă inițial de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său anxios, de inhibiție formală, de culpabilitate exprimată etc. și care nu este psihoza... Este o stare care exprimă mai degrabă un refuz de investire a lumii obiectelor, a ființelor .... Nimic nu servește la ceva, lumea este goală
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
servește la ceva, lumea este goală. Aceste formule pot părea depresive, dar ele nu sunt integrate în cadrul timic. Ele sunt compatibile cu o energie aparent conservată. În prezent sunt foarte frecvente” (Mâle, 1982). Astfel, Mâle explică foarte bine diferența dintre depresie și această senzație vagă, difuză, la limita dintre normal și patologic. La fel ca și plictiseala, proasta dispoziție este o stare instabilă, susceptibilă de schimbare, care menține adolescentul într-o poziție de echilibru fragil, într-o stare de neimplicare, gata
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o stare instabilă, susceptibilă de schimbare, care menține adolescentul într-o poziție de echilibru fragil, într-o stare de neimplicare, gata în același timp să investească ceva, într-o stare de așteptare, contestând în același timp orice speranță etc. ALICE - DEPRESIA ADOLESCENȚEI Alice, în vârstă de 15 ani, vine la consultație acuzând o reducere recentă a interesului pentru școală, probleme privind somnul și o stare de tristețe ce a apărut de câteva săptămâni. Alice este sora mai mare într-o familie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mult de jumătate recunosc că au trăit „un moment de proastă dispoziție”, „un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul temporar, schimbător sunt caracteristici esențiale care diferențiază aceste stări de cele pe care le observăm în semiologia depresiei în adolescență. Regăsim aici diferențele importante de prevalență semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se manifestă prin următoarele simptoame: - apariția unei anxietăți, chiar a unei angoase cu tot cortegiul său obișnuit de manifestări somatice atunci când aceasta este accentuată (palpitații, umezirea mâinilor, nod în gât etc.). Această anxietate este adesea prima manifestare ce precede semiologia depresiei. Uneori, chiar această anxietate este alimentată de teama de tristețe. Adolescentului îi este frică de efectele proastei dispoziții, de tristețe și de gândurile ce însoțesc aceste afecte. Puțin câte puțin apar alte simptoame: - o tristețe care întrerupe destul de des starea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]