7,054 matches
-
comemorative, el este readus ca prezență simbolică și spirituală lângă mine, În lume. În felul acesta, moartea are semnificația unui act de separare și nu a unui act de despărțire. Mai mult chiar decât atât, dorul compensează, În mod simbolic, despărțirea, prin speranța că va veni timpul când și Eu, trecând dincolo, mă voi reîntâlni cu persoana celui plecat și, În felul acesta, vom reface comuniunea noastră sufletească, temporar Întreruptă. Despărțirea, ca separare a două persoane, nu este numai fizică, exterioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mai mult chiar decât atât, dorul compensează, În mod simbolic, despărțirea, prin speranța că va veni timpul când și Eu, trecând dincolo, mă voi reîntâlni cu persoana celui plecat și, În felul acesta, vom reface comuniunea noastră sufletească, temporar Întreruptă. Despărțirea, ca separare a două persoane, nu este numai fizică, exterioară, ci și sufletească, interioară. Din punct de vedere fizic, noi nu suntem prezenți unul pentru celălalt, dar, cu toate acestea, continuăm să fim Împreună În interiorul nostru, cât mai suntem În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este numai fizică, exterioară, ci și sufletească, interioară. Din punct de vedere fizic, noi nu suntem prezenți unul pentru celălalt, dar, cu toate acestea, continuăm să fim Împreună În interiorul nostru, cât mai suntem În viață. Aceasta este situația de separare. Despărțirea este Însă ruptură, o ruptură interioară pe care o realizează, În modul cel mai brutal și total, moartea celuilalt. Eu voi resimți ruptura celuilalt de mine și ca o Întrerupere a unei temporalități comune nouă. Eu rămân aici, În timpul vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
rămân aici, În timpul vieții acesteia, pe când el pleacă dincolo, În timpul de după moarte. Natural că aceasta este o reprezentare simbolică, dar ea este o experiență sufletească interioară, pe care eu o resimt În mod dureros, ca pe o ruptură dată de despărțirea definitivă de celălalt. În cazul acesta, timpul interior comun, cel care unifica existența noastră, s-a rupt și el definitiv, iar eu rămân singur. Dorul este un sentiment trăit, o funcție sau o experiență sufletească raportată la transcendență. El aduce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
impusă, sau poate dimpotrivă, să fie spontană, ca surpriză. bă Întâlnirea propriu-zisă reprezintă contactul direct cu celălalt, punerea față-n față, faptul de „a-fi-Împreună”. Aceasta reprezintă starea de coprezență propriu-zisă. că Încheierea, sau sfârșitul Întâlnirii a faptului de „a-fi-fost-Împreună”, și despărțirea celor doi. La aceste trei etape temporale ale actului de prezentificare, trebuie să mai adăugăm o a patra, reprezentată prin Întoarcere. Întoarcerea este o revenire În prezent din trecut, un act de reactualizare sau de reprezentificare. El reprezintă nevoia mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale. Este o punere de acord reciprocă. Partenerii cuplurilor se pot, În anumite circumstanțe, despărți. Despărțirea se poate produce din mai multe cauze și poate avea forme diferite: criza de separare, izolarea persoanelor, singularizarea partenerilor etc. Le vom analiza În continuare. 1Ă Singularizarea Este actul de despărțire produs de moartea unuia dintre parteneri. Este Însingurarea și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reciprocă. Partenerii cuplurilor se pot, În anumite circumstanțe, despărți. Despărțirea se poate produce din mai multe cauze și poate avea forme diferite: criza de separare, izolarea persoanelor, singularizarea partenerilor etc. Le vom analiza În continuare. 1Ă Singularizarea Este actul de despărțire produs de moartea unuia dintre parteneri. Este Însingurarea și izolarea celui rămas În viață. Suferința produsă de cel plecat este dată de absența acestuia, de anularea comunicării cu el. O altă situație este oferită de plecarea unui partener Într-un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
plecat este dată de absența acestuia, de anularea comunicării cu el. O altă situație este oferită de plecarea unui partener Într-un alt loc pentru un timp mai mult sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire care implică neliniștea, pierderea siguranței și a echilibrului intern și extern: „Partir c’est mourir, un peu”. 2Ă Izolarea Izolarea persoanei afectează cuplul și poate duce chiar la dezorganizarea acestuia. Ea se produce prin pierderea sau privarea de libertate a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vor apărea sentimente ostile: ura, care este sentimentul opus iubirii, dușmănia și disprețul, care sunt sentimente opuse prieteniei. Din punct de vedere psihologic, fiecare persoană din aceste cupluri se va considera frustrată, abandonată, devalorizată moral și sufletește. Separarea și apoi despărțirea definitivă sunt resimțite ca niște eșecuri, ca o pierdere, ca răpirea unui bun sufletesc și moral În care s-a crezut, care a fost construit În timp și În care fiecare dintre cei doi parteneri au proiectat idealuri comune. Eșecul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca o pierdere, ca răpirea unui bun sufletesc și moral În care s-a crezut, care a fost construit În timp și În care fiecare dintre cei doi parteneri au proiectat idealuri comune. Eșecul legat de separarea temporală sau de despărțirea definitivă are implicații sufletești, morale și sociale. El este asociat, sentimentului de insecuritate, de dezgust. Relația anterioară este reevaluată și ceea ce exista potențial sau chiar manifest, dar cei doi parteneri refuzau să vadă, iese acum la iveală. Orice eșec se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se datorează unei false experiențe de viață, o experiență artificială, În care nesinceritatea a fost acceptată, fără a să i se dea o importanță reală, și care, În anumite condiții precare de criză, a izbucnit, nemai putând fi oprită. Orice despărțire este un eșec. Orice eșec produce un traumatism afectiv și moral. Fiind castrator pentru persoanele cuplului prin actul de separare, resimțit ca o ruptură a unității, el va lăsa o amintire dureroasă de durată. Efectul său este sentimentul penibil al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o persistență a umbrelor trecutului asupra prezentului. Nevroza de eșec este dată de sentimentul pierderii celuilalt sau al faptului de „a-fi-abandonat”, de a fi respins de către celălalt. Evenimentul va marca Într-o măsură considerabilă persoanele cuplului. Ce devine persoana după despărțire? Ea se va schimba sufletește și moral, se izolează, devine rece, suspicioasă, refuză alte contacte noi sau nu mai are curajul de a le face, comparându-le cu eșecul anterior. Se poate vorbi despre o nevroză de separare care va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acord, cooperare, construirea unei relații comune durabile și solide; bă Dezacordul, reprezentat prin: Întâlnire, respingere reciprocă, dezacord, conflict, imposibilitatea de a se Înțelege și de a coopera, ruptura și separarea celor două persoane; că Împăcarea, reprezentată prin: Întâlnire, acord, neînțelegeri, despărțire, regret, revenire și Împăcare. Se poate vedea astfel că situația de Întâlnire dintre două persoane este, În primul rând, o punere Împreună sau, mai exact, o punere În situație comună a două persoane. Această punere În comun va depinde, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Cei doi gândesc și acționează Întotdeauna divergent, depărtându-se mereu, și rapid, unul de celălalt. Dezacordul duce la tensiuni, la conflicte. Conviețuirea, „a-fi-Împreună”, este imposibilă. Persoanele respective vor sfârși prin a se despărți, a se separa una de cealaltă. Separarea, despărțirea, va lăsa „urme nevrotice” În fiecare dintre ele, dar ea nu duce la stingerea conflictului. Cei doi se vor despărți, dar fiecare va lua cu el experiența psihotraumatizantă din cursul Întâlnirii cu celălalt. Separarea va anula conflictul, care va fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că nu a fost vorba despre o respingere reciprocă, de o inacceptare inițială Între cei doi. Trebuie să admitem faptul că a existat o atracție reciprocă, dar că aceasta a suferit modificări, neputându-se consolida, fapt care a dus la despărțire. Apoi, a urmat revenirea, cu Împăcarea celor doi și refacerea relațiilor dintre aceștia. Din cele de mai sus, rezultă faptul că Întâlnirea dintre două persoane reprezintă condiția apropierii sau a despărțirii acestora, a cooperării sau a conflictului dintre ele. Întrucât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
modificări, neputându-se consolida, fapt care a dus la despărțire. Apoi, a urmat revenirea, cu Împăcarea celor doi și refacerea relațiilor dintre aceștia. Din cele de mai sus, rezultă faptul că Întâlnirea dintre două persoane reprezintă condiția apropierii sau a despărțirii acestora, a cooperării sau a conflictului dintre ele. Întrucât conflictul reprezintă o situație specială, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, Îl vom analiza În mod special. Aspectele psihomorale ale conflictului Orice conflict intervine În cadrul unei relații interpersonale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
al Eului de a se desprinde de Rău. De fapt, acesta este efortul de a se desprinde de el Însuși, de acea parte din sine care a comis Răul. Este un efort de purificare, dorința de a redeveni pur, prin despărțirea de Rău, o Întoarcere către Bine. Ori, acesta este atât un efort sufletesc, cât și o aspirație morală. Regretul este Întotdeauna un efort de restaurare a Eului. Regretul Înseamnă suferință, o suferință psihomorală care Închide persoana, este suferința reactualizării unui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sentiment acut al gândului morții mele. Dar acest gând se raportează la moartea mea fizică, pe care eu o leg, o raportez la perisabilitatea ireversibilă a corpului meu, o resimt, o intuiesc, ca pe o separare a persoanei mele, prin despărțirea trupului de suflet. Eu nu mă pot imagina fără trup, pentru că, În acest caz, nu aș mai avea la ce să mă raportez În mod concret, obiectiv, prin urmare, voi Înceta să exist. Angoasa pe care mi-o dă perspectiva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
depășesc. că În faptul că Eu sunt În lume, cu și pentru ceilalți, dar, concomitent, Eu sunt și În mine, cu și pentru mine. Care este, În acest caz, pentru mine, semnificația propriei mele morți? Tematic, dar și ca fapt, despărțirea Eului meu de propriul său corp. Această separație, pe care eu o intuiesc ca pe o ruptură, este bruscă, nu o mai percep, eul meu nu o mai poate surprinde. În acest moment se Încheie, aparent, totul. Eu aș putea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Jaspers, pentru care moartea este o situație-limită, o problemă a conștiinței. În sensul acesta, el vorbește despre sentimentul sufletesc și moral al fricii de moarte despre care vine din spectacolul morții celuilalt, resimțit ca o ruptură a comunicării, ca o despărțire definitivă. În ceea ce privește moartea mea, aceasta nu mai contează pentru mine, Întrucât „nimeni nu-și trăiește (În planul conștiinței saleă propria sa moarte”. Filosofiile de obediență existențialistă se recunosc În gândirea lui S. Kierkegaard, care transformă și concentrează tema morții În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și, În final, să acceptăm moartea ca o concluzie a vieții, care le include și le vindecă pe toate. Se poate vedea că morala pune accentul pe latura subiectivă, sufletească, de factură emoțională, a vieții, privind moartea ca pe o despărțire dureroasă, care sfâșie sau umple de neliniște sufletul, ceva care mă face să mă cutremur și mă azvârle În necunoscut, o experiență străină vieții, care mă umple de teamă. Acest punct de vedere Îl regăsim mult mai târziu la existențialiști
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vorbește de existența unor relații conflictuale, de o anumită „răceală” între membrii familiei - mamă, frate și surori. Pe frații tatălui nu-i cunoaște, mama despărțindu-se de acesta în perioada primelor două luni de sarcină). In: Care a fost motivul despărțirii tatălui de mama ta, cum se înțelegeau, ai discutat despre asta cu mama ta? Ce informații mai ai despre el? I: Când mama a plecat de la el, eu eram în burta mamei. S-au despărțit după 3-5 luni de la căsătorie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familie existent în rândul populației rome care ar eticheta o femeie ce se recăsătorește după ce s-a despărțit de soț/tatăl copiilor (sau acesta a decedat), în același timp acordând o mai mare libertate în ceea ce privește viața de cuplu/familie (divorțul/despărțirea este mai frecventă), iar, pe de altă parte, de proporția mai mare a sarcinilor în afara căsătoriei (multe cupluri formează familii, deși nu sunt căsătorite legal) față de populația majoritară. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 7. Componența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la noul român, Sibiu, 1996; Creștinismul cosmic - o paradigmă pierdută? (Mit și ortodoxie în tradiția românească), Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Valentin Chifor, Parabola spiralei, TR, 1987, 38; In memoriam. Scriitorul, ziaristul și profesorul Vasile Avram, TR, 2002, 49; Augustin Cosmuța, Despărțirea de un prieten, „Graiul Maramureșului”, 2002, 15 decembrie; Ioan Ciocean, Vasile Avram, „Graiul Sălajului”, 2002, 17 decembrie; Mircea Tomuș, Vasile Avram, T, 2002, 6; Ion Mariș, Vasile Avram, T, 2003, 1; Eugene Van Herbeek, Vasile Avram, T, 2003, 1. I.D.
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
și practicienilor să realizeze evaluări asupra politicii juridice, bazate pe studii empirice, și nu pe șabloane care nu se mai potrivesc realității. De asemenea, prin conectarea la științele sociale, ce reprezintă „balize de orientare” în analiza legii, se realizează o „despărțire” de justiția tradițională. Justiția tradițională a fost descrisă ca fiind „formalizată”, „logică”, „mecanică”, plasând astfel accentul pe procesul identificării „legii drepte” sau al principiului legal aplicabil problemei de rezolvat. Acest tip de abordare conduce la considerarea evaluării deciziei legale ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]