3,487 matches
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 16 august 2016. Anexa 3 la normele tehnice II. PROGRAMUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANȚI DIN MEDIUL DE VIAȚĂ ȘI MUNCĂ A. Obiectiv: Protejarea sănătății publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanți din mediul de viață și muncă B. Unitatea de asistență tehnică și management: structura din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică C. Domenii specifice: 1. protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viață; 2. protejarea sănătății
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
la CRSP, CNEPSS și Ministerul Sănătății - DGAMSP. 1.2. Organizarea și desfășurarea campaniilor IEC destinate priorităților de sănătate specifice naționale și responsabilităților rezultate din alte documente strategice: 1.2.1. Obiectiv specific: creșterea ponderii populației informate din grupurile țintă privind determinanții sănătății și combaterea principalilor factori de risc; 1.2.2. Beneficiari: populația generală, grupuri vulnerabile, cu accent pe populația rromă și grupe-țintă specifice identificate conform priorităților naționale și locale; ---------- Subpct. 1.2.2. de la paragraful 1.2., pct. 1 de la
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
risc (YRBSS- CDC); 2.1.1.6. utilizarea modelului ecologic pentru intervențiile de prevenire a violenței la elevi; 2.1.1.7. evaluarea profilului de risc psiho-social în comunități școlare; 2.1.1.8. realizarea de studii și cercetări privind determinanții sănătății. 2.1.2. Obiectiv specific: evaluarea sănătății copiilor și tinerilor; 2.1.3. Beneficiari: copii și tineri din colectivități de educație; 2.1.4. Indicatori de evaluare: 2.1.4.1. indicatori fizici: număr intervenții de monitorizare a sănătății
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
populației generale 2.2.1. Activități: 2.2.1.1. evaluarea stării de sănătate a populației României; 2.2.1.2. monitorizarea inegalităților în starea de sănătate a populației României; 2.2.1.3. realizarea de studii și cercetări privind determinanții sănătății; 2.2.1.4. realizarea de activități complementare. 2.2.2. Obiectiv specific: evidențierea nivelului, tendințelor indicatorilor stării de sănătate la nivel național și teritorial; 2.2.3. Beneficiari: populația generală; 2.2.4. Indicatori de evaluare: 2.2
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
încheierea contractelor de prestării servicii conform prevederilor art. 49, alin. (3) - (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. 14. prestări servicii pentru realizarea colectării și, după caz, a analizării datelor privind determinanții sănătății. ---------- Pct. 14. lit. C., titlul V.1 al cap. V din anexa 6 a fost introdus de pct. 56 al art. I din ORDINUL nr. 219 din 26 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 8 martie
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
sănătății publice, obiectiv de interes social major. Articolul 2 (1) Asistența de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societății în vederea protejării și promovării sănătății populației. Asistența de sănătate publică se realizează prin ansamblul măsurilor politico-legislative, al programelor și strategiilor adresate determinanților stării de sănătate, precum și prin organizarea instituțiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. ... (2) Scopul asistenței de sănătate publică îl constituie promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și îmbunătățirea calității vieții. ... (3) Strategia sistemului sănătății publice urmărește asigurarea sănătății populației în cadrul unor comunități
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
constituie o obligație a autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. Articolul 4 (1) În înțelesul prezentului titlu, termenii și noțiunile folosite au următoarea semnificație: ... a) sănătatea publică - starea de sănătate a populației în raport cu determinanții stării de sănătate: socio-economici, biologici, de mediu, stil de viață, asigurarea cu servicii de sănătate, calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate; ... b) promovarea sănătății - procesul care oferă individului și colectivităților posibilitatea de a-și controla și îmbunătăți sănătatea sub raport
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile prin: ... 1. asigurarea imunizărilor; 2. controlul epidemiilor; 3. supravegherea bolilor; 4. supravegherea factorilor de risc comportamentali; 5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea stării de sănătate prin: ... 1. monitorizarea indicatorilor stării de sănătate; 2. monitorizarea determinanților stării de sănătate; 3. monitorizarea eficacității și eficienței activităților din domeniul sănătății publice; 4. evaluarea nevoilor populației privind serviciile de sănătate publică; c) promovarea sănătății și educația pentru sănătate prin: ... 1. campanii de informare-educare-comunicare; 2. programe de educație pentru sănătate
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
țesuturi sau celule. ... Capitolul II Principiile asistenței de sănătate publică Articolul 7 Principiile care stau la baza asistenței de sănătate publică sunt următoarele: a) responsabilitatea societății pentru sănătatea publică; ... b) focalizarea pe grupurile populaționale și prevenirea primară; ... c) preocuparea pentru determinanții stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali și servicii de sănătate; ... d) abordarea multidisciplinară și intersectorială; ... e) parteneriat activ cu populația și cu autoritățile publice centrale și locale; ... f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi științifice existente la momentul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
existența unui sistem informațional și informatic integrat pentru managementul sănătății publice; ... j) creșterea capacității de răspuns la calamități, dezastre și situații de urgență, inclusiv cele determinate de schimbările climatice; ... k) evaluarea impactului la nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influențează determinanții stării de sănătate; ... l) abordarea intersectorială pentru sănătate prin acțiunea coordonată a tuturor instituțiilor în vederea îmbunătățirii sănătății populației. ... Articolul 8 (1) Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt: ... a) activitatea de reglementare în domeniile sănătății publice; ... b) activitatea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
activităților și produselor cu impact asupra sănătății populației; ... e) evaluarea impactului asupra sănătății în relație cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătății populației. ... (2) Proiectele de acte normative care conțin prevederi ce influențează determinanții stării de sănătate vor fi însoțite de studii de impact asupra sănătății, ca instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătății*). ... Articolul 9 (1) Programele naționale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii și
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
teritoriul Uniunii Europene. 12. Ia act că analiza crizei financiare a evidențiat dependența mecanică de ratingurile externe pentru stabilirea cerințelor de capital, sensibilitatea insuficientă la risc, datorată faptului că ponderarea riscului nu ținea seama decât de un număr insuficient de determinanți de risc, efectele în cascadă disproporționate și prociclice ale cerințelor de capital, drept deficiențe ale cadrului actual de securitizare. 13. Ia act de raportul Autorității bancare europene (ABE) privind securitizările eligibile, precum și de recomandările privind reducerea cerințelor de capital pentru
HOTĂRÂRE nr. 112 din 14 decembrie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii COM (2015) 473. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267387_a_268716]
-
faptul că nu suntem urmașii unor strămosi nomanzi. Mult mai proprie nouă ni se pare a fi, pentru etapa în discuție, agricultura itinerantă bazată pe o "stăpânire locurească" faza în care factorul genealogic, deși puternic, înceta, treptat, să mai fiesingurul determinant. Conform afirmațiilor de apreciabilă pertinență stiințifică formulate de valoroși cercetători în demoniu, "agricultura itinerantă" însăși afost precedată de forme discrete de teritorializare, a unor comunități genealogice mai restrănse în funcție de condițiile geografice. Astfel, germenii satelor pastorale ar fi fost sălașele și
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
constă în folosirea unui sistem de înaltă rezoluție pentru obținerea pe cale noninvaziva ale proprietăților fenotipului arterial al arterei carotide la pacienți prezentând sindromul Ehlers-Danlos vascular(SEDv) și totodată la pacienți control. Deoarece vârstă, sexul și presiunea arterială (PA) sunt 3 determinanți majori ale proprietăților de geometrie și elasticitate arteriale, am comparat pacienți cu SEDv de vârstă, sex și PA cu pacienți control corespunzători.
STUDIU CINEMATIC LOCAL IN VIVO AL PERETELUI ARTERIAL PATOLOGIC SI NON-PATOLOGIC:ABORDARE EXMERIMENTALA by Isacila Alexandru () [Corola-other/Science/84286_a_85611]
-
sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1954, cătun al satului Dealul Corbului. Etimologia numelui localității: din numele topic Aspru, Aspră (< adj. aspru, aspră, având sensul general de „cu suprafață zgrunțuroasă” < lat. asper) ca determinant al unui substantiv (de genul vale, luncă etc.) care a devenit subînțeles, iar adjectivul a fost articulat (Valea Aspră > Aspra). La recensământul din 2011, populația era de 55 locuitori.
Aspra, Maramureș () [Corola-website/Science/301563_a_302892]
-
atestare documentară: 1566 (Kis Zalnapatak). Etimologia numelui localității: din numele de grup frânceni < n.fam. Frânc (< s. frânc „nume generic dat odinioară, la noi, occidentalilor de origine latină” < lat. francus; dublet al lui franc, din fr. franc) + suf. -ean, -eni + determinantul Boiului (din n.fam. rom. Bun devenit în magh. Buny, Bony > rom. Boi). La recensământul din 2011, populația era de 59 locuitori.
Frâncenii Boiului, Maramureș () [Corola-website/Science/301577_a_302906]
-
bastante, uno, otro, demás etc.: Formă invariabila "demás" se folosește, de regulă, precedată de un articol hotărât la plural: Pronumele "todo (toda, todos, todas)" (are și o formă neutră: todo) are valoare substantivala și adjectivala: Gruparea todo + articol (sau alt determinant) + substantiv se folosește atât la singular, cât și la plural: Gruparea todo + substantiv se folosește aproape exclusiv la singular: Todo (-a) + uno (-a) + substantiv exprimă ideea generală de totalitate și are o valoare de superlativ: 4. Pronumele nehotărâte "más" și
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
asemenea, sens pasiv: Infinitivul poate să se unească cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: Cu forma compusă a infinitivului, pronumele enclitic este așezat după auxiliarul haber. 3. Infinitivele spaniole se pot substantiva cu ajutorul articolelor, demonstrativelor, posesivelor și a altor determinanți de genul masculin, singular: Infinitivele spaniole substantivate nu-și pierd caracterul verbal. Astfel pot să se construiască cu adverbe: 4. Infinitivele precedate de unele prepoziții pot forma sintagme fixe care sunt echivalente cu o subordonată circumstanțiala. Câteva construcții frecvente în
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Strâmbu-Băiuț (în ) este un sat în comuna Băiuț din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din hidron. Strâmbu (< s. adj. strâmb < adj. strâmb „curbat, încovoiat, răsucit" < lat. strambus, forma vulgara pentru strabus), inițial, determinantul unui apelativ + Băiuț (din subst. baie „mină” + suf. dim. -ut). La recensământul din 2011, populația era de 587 locuitori. Strâmbu-Băiuț este situat pe râul Lăpuș, la o distanță de 1 km de localitatea minieră Băiuț. În amonte de localitate se
Strâmbu-Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301593_a_302922]
-
Repedea (în , transliterat "Krîvîi", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității provine din adjectivul „repede” = „iute, rapid” (<lat. rapidus, rapide) (inițial un determinant al unui substantiv de genul vale) + art. hot. -a, cu rol de substantivare a adjectivului. Satul Repedea este situat în partea central-nordică a județului, în apropierea graniței cu Ucraina, la confluența râurilor Ruscova și Repedea, la o distanță de: 30
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate așezată de-a lungul drumului ce leagă orașele Baia Mare și Baia Sprie, așezare atipică în raport cu toate satele învecinate. Atestată documentar din anul 1336, cu
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
1637, Rene Descartes publică "La Géométrie, inventând geometria analitică și introducând notația algebrică modernă. Un alt moment crucial în evoluția algebrei moderne l-a constituit determinarea soluțiilor generale pentru ecuațiile cubice și cuartice din secolul al XVI-lea. Ideea de determinant pentru rezolvarea sistemelor de ecuații liniare a fost creată de Leibniz în secolul al XVII-lea, dar anticipată zece ani mai devreme de către japonezul Kowa Seki. Gabriel Cramer continuă, în secolul al XVIII-lea, studiul determinanților și matricilor. În secolul
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
XVI-lea. Ideea de determinant pentru rezolvarea sistemelor de ecuații liniare a fost creată de Leibniz în secolul al XVII-lea, dar anticipată zece ani mai devreme de către japonezul Kowa Seki. Gabriel Cramer continuă, în secolul al XVIII-lea, studiul determinanților și matricilor. În secolul al XIX-lea, algebra modernă dobândește o puternică dezvoltare, mai ales prin teoria lui Galois. Algebra poate fi împărțită în câteva categorii principale:
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
activității nervoase superioare un excitant emoțional sau biologic poate provoca dereglări profunde și persistente în sfera psiho-emoțională. Aceleași dereglări survin și la indivizii cu tipul labil al activității nervoase superioare, doar în cazurile influențelor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos central, cât și în comportamentul psihic, activate de stimuli specifici, ce au provocat formarea acestora. S-a elaborat și ipoteza existenței în creier a „punctului de veghe”, care reprezintă o formațiune a creierului de
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
forma în creier în diverse situații, dar dispar odată cu lichidarea acțiunii stimulilor ce le-au generat. În cazul când “punctele” persistă timp îndelungat și provoacă reacții, ce nu mai corespund necesităților organismului și situației respective, ele î-și asumă rolul determinantelor sistemelor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. Se disting următoarele forme principale de nevroze: forma astenică (neurastenia, psihastenia), isterică (isterio-neurastenia) și obsesivă. Această clasificare a nevrozelor este în conformitate cu conceptul lui I.P.Pavlov despre tipurile activității nervoase superioare la om: Ca
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]