11,536 matches
-
este inutilă izolarea unei singure forțe orientative. Dacă este așa, atunci remediul evident va consta în considerarea în tandem a ambelor forțe. Implicația acestei concluzii este dublă. Pe de o parte, inegalitățile clasice se accentuează în cele mai multe țări, fie ele dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Această accentuare este însoțită de schimbări majore în structura și funcționarea statelor sociale, care încă nu reușesc să stopeze explozia inegalităților, doar cu excepția statelor scandinave, care sunt mai egalitare. Pe de altă parte, generarea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale structurii sociale. Aceasta pe de o parte. Pentru că, pe de altă parte, rata divorțurilor a crescut spectaculos (circa o cincime din căsătorii), odată cu creșterea familiilor monoparentale sau consensuale, ceea ce plasează familia românească în aceeași ipostază cu familia din țările dezvoltate. Modernitatea tranziției este contradictorie, chiar paradoxală prin combinația de tradițional și modern, de anticipativ și retrospectiv, care adesea sunt chiar indistincte. Viitorul va decide oricum asupra direcției de constituire a acelei structuri sociale în care corporațiile naționale și europene, chiar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituțională a pieței muncii și în necesitatea reunificării vieții cu munca, indiferent de gen. Ulrich Beck ne avertizează în această privință și ne indică și calea de abordare și soluționare a problemelor: Numai în măsura în care întreaga structură instituțională a societății industriale dezvoltate este analizată în mod profund și schimbată astfel încât să reflecte cerințele vitale ale familiilor și relațiilor, este posibil ca un tip nou de egalitate, dincolo de rolurile masculine și feminine, să se realizeze pas cu pas. Temperarea pieței ar trebui asociată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
produse în universitate cu referire la aceste două instanțe poate fi astfel indicativă și pentru alte organizații ale modernității reflexive. 5.1. Premise și ipoteze De când s-a demonstrat, odată cu intrarea în perioada modernității recente, că economia cunoașterii caracterizează țările dezvoltate și reprezintă direcția spre care ar trebui să se îndrepte toate celelalte țări în politicile lor de dezvoltare, reflecțiile asupra educației s-au multiplicat și au început să ia o altă turnură. Afirmațiile generale, de sorginte iluministă, care asociau educației
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt de invocat pentru a explica o astfel de transformare inițiată cu un secol în urmă și tinzând să ajungă abia astăzi la apogeu. Mai întâi, atât de des menționata „economie a cunoașterii” din programele politice de guvernare ale țărilor dezvoltate, din analizele unor organizații internaționale de genul Comisiei Europene, Băncii Mondiale sau Fondului Monetar Internațional și din tot mai multe lucrări sociologice sau economice revendică universitatea ca una dintre cele mai reprezentative și adaptate instituții la spiritul și menirea sa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cel mai apropiat viitor. Agricultura, din ce în ce mai productivă, nu poate ascunde criza lucrătorilor agricoli sau a fermierilor ce câștigă în mod comparativ mult prea puțin față de munca investită, și de aceea nu ezită să o părăsească, ajungând să reprezinte, în țările dezvoltate, între 2 și 10% din forța de muncă activă. Internetul de-abia s-a născut, profiturile de amploare și relativ stabile încă nu se întrevăd, iar investițiile în domeniu nu pot eluda efectele induse de falimentul recent al unei faimoase
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizațiile în care funcționează sunt mărturii elocvente în acest sens. Dar unde să căutăm astfel de mărturii? Să ne concentrăm mai mult asupra educației ca un tot, adică să o considerăm în mod integral, oriunde ar fi ea - în țări dezvoltate sau subdezvoltate, în sud sau în nord, în est sau în vest, sau să ne limităm doar la Europa, America de Nord și Asia de Sud și Orientală, pentru a-i prospecta mai atent mesajele și implicările? Vă propun să ne limităm mai ales
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
est sau în vest, sau să ne limităm doar la Europa, America de Nord și Asia de Sud și Orientală, pentru a-i prospecta mai atent mesajele și implicările? Vă propun să ne limităm mai ales la învățământul superior și să considerăm doar țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare rapidă. Vom observa de îndată că istoria educației este aici pe cât de îndelungată, pe atât de accelerată astăzi, când expansiunea instituțională și cea a fluxurilor de studenți și de personal parcă nu mai au limite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față de 1970 Nr. elevilor și studenților din total populație 1 154 721 000 546 106 000 90% 19,7% Sursă: UNESCO World Education Report, 1999 După începutul noului secol (și mileniu), unul din cinci (în unele țări și regiuni mai dezvoltate, din patru) locuitori ai globului au ajuns să frecventeze un anumit nivel al educației formale. Dacă adăugăm și pe cei cuprinși în programe de formare continuă sau de dezvoltare profesională, unul din trei (în unele țări, chiar din doi) locuitori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie uriașă însă, în comparație cu situația de astăzi. De fapt, în cea mai mare parte a istoriei umanității, covârșitoarea majoritate a populației a fost analfabetă. Sub presiunea dezvoltării economice și culturale, durata obligativității școlare a crescut treptat, pentru ca în prezent țările dezvoltate să ajungă să aibă o participare de masă în învățământul superior și să legifereze programele obligatorii de formare continuă. Să invocăm din nou cifrele. Statisticile UNESCO menționează că astăzi există în lume cu mult peste un miliard de elevi și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
române moderne, teoretizase, în plan sociologic, motorul acestei tendințe ca fiind „principiul sincronismului vieții moderne”, care stă la „baza formației civilizației noastre cu un caracter revoluționar”. Acționând legic, sincronismul face inevitabilă integrarea în ansamblul civilizației europene a societăților mai puțin dezvoltate. Aceasta se produce în doi timpi: inițial, simularea (reabilitată de E. Lovinescu, în dezacord, aici, cu T. Maiorescu și a sa teorie a „formelor fără fond”), apoi sincronizarea efectivă. O asemenea integrare implică diferențierea de propriile stadii evolutive anterioare (la
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Ponderea populației care petrece timp cu prietenii cel puțin o dată pe săptămână, în țările europene Sursa: EVS-WVS 1999-2001. Pentru țările colorate în alb nu am dispus de date. În general, în Europa, locuitorii din țările sudice și din cele mai dezvoltate tind să își întâlnească mai des prietenii (figura 1). România face parte din rândul țărilor în care oamenii se întâlnesc rar în afara locului de muncă. Cam o treime dintre români petrec timp măcar o dată pe săptămână cu prietenii. Cifra urcă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca francezii, nouă ne mai trebuie încă vreo douăzeci de ani. La noi deocamdată e nenorocire” (bărbat, 42 de ani, aricultor). România este văzută ca fiind mai apropiată de țări precum Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, chiar dacă acestea sunt mai bine dezvoltate: „Sunt țări care sunt mai bine consolidate decât România. Noi suntem în urmă față de alte state. Față de Cehoslovacia, față de... chiar și Ungaria. Polonia ne-a luat-o înainte...” (bărbat, 66 de ani, pensionar). Concret, principalul aspect care ne depărtează foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ulterior, încercând să aplice ce a văzut pe acolo. În prezent, are o mică fermă cu șapte vaci și o mulgătoare electrică. Prin urmare, experiența de migrație în străinătate a țăranilor din satul Ațintiș este redusă, în ciuda capitalului social mediu dezvoltat și a existenței minorității religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii din Ațintiș au creat forme de întrajutorare la nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se duc la ei să muncească pe un preț de nimic”), salarii mai mari, au locuri de muncă, pe când la noi le-au desființat. Leul nostru nu are putere de cumpărare. Noi nu avem bani pentru lucrări agricole, nu avem dezvoltată și subvenționată agricultura ca ei, nu avem dotări agricole, nu avem mulgătoare electrice și nici mai multe tractoare. Noi nu avem animalele comasate ca ei în ferme mari. Ei au canalizare și străzi asfaltate în sat, noi nu avem infrastructură
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șase familii. Mai mult de la Arad, Oradea” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani); „Două case știu, doi timișoreni. Atât” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „S-au mutat pentru că este mai ieftin și infrastructura este destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere este destul de clară în Zerind: majoritatea populației de etnie romă emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mentalitate: „Nu sunt în modul de gândire diferențe așa de mari” (studentă, 23 de ani); „Ca mentalitate sunt deja lucruri comune” (vânzătoare, 44 de ani). Unde este mai bine: la noi sau în satele Uniunii Europene? Țările europene sunt mai dezvoltate, însă „acolo unde te-ai născut este cel mai bine”; „Acolo e altfel, nu e acasă” (femeie, 40 ani, trăiește din ajutor social). Mulți dintre respondenți țin să precizeze că au sau au avut posibilitatea de a pleca din satul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
active). c. Legături puternice între săteni și instituțiile publice locale (primărie, dispensar, biserică) și regionale (consiliul județean, organizații politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze, drumurile pietruite. g. Valori ridicate ale toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa din populație de naționalitate maghiară (90,5%, în 1992) este bine integrată o comunitate de romi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tot, chiar și drumurile pe câmp sunt asfaltate” (bărbat, 25 de ani). De exemplu, în satele din Elveția „doar pe câmp era pământ, restul era tot asfalt, iar cu un tractor arau foarte mult pământ; dar, deși erau atât de dezvoltați, se păstrase specificul tradițional, iar statul îi subvenționa ca să păstreze acest specific tradițional; vița-de-vie era cultivată în trepte; pe deasupra pomilor și viței-de-vie era pusă o plasă ca să nu fie mâncata de păsări” (bărbat, 25 de ani). Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mari și realizări puține. Hoți de benzină și moraliști. Mulți moraliști, mai puțini morali... Prin părțile sale „bune” și în contextul ruralului românesc, Tomșaniul poate fi considerat totuși un sat cu un caracter mai european decât altele. Infrastructura relativ mai dezvoltată, oameni având modele și așteptări destul de concrete despre cum ar trebui să fie și cum va fi după integrare, dar și „temeri” generate de o doză încă mare de incertitudine asupra a ceea ce le va rezerva viitorul. Raportat la tipologia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ei le au: „Mai are unele lipsuri: apă, canalizare... În afară de faptul că suntem legați la drumul european, avem cablu... În rest, mai nimic” (pensionar, 45 de ani); „Satu’ Traian Vuia este foarte departe. Îi lipsește ca agricultura să fie mai dezvoltată, drumuri mai bune și traiul oamenilor să fie mai bun” (agricultor, 25 de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc” (zilier, 33 de ani). Rugați fiind să identifice asemănările și diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre România și Uniunea Europeană „Diferențele dintre România și UE sunt mai ales cele economie” (bărbat, Ațintiș). „Sunt diferențe șîntre România și UEȚ mai ales în ceea ce privește viața de zi cu zi, salariile și standardul de viață” (femeie, Zerind). „Ei sunt mai dezvoltați ca noi... Este mai multă ordine, și viața de zi cu zi este mai sigură decât în România” (bărbat, Traian Vuia). Deși statele membre UE sunt percepute ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic, această percepție a diferențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
gaze naturale, apă și canalizare” (Tomșani). „O localitate frumoasă, cu toate condițiile de viață” (Tomșani). „Ca un oraș mai mic, cum este Săveni. Săveni nu este european, dar totuși... Ai drumuri bune, magazine, cinema, utilități publice” (bărbat, Hănești). „Un sat dezvoltat, cu multe locuri de muncă” (bărbat, Hănești). „Acelea sunt sate bogate” (bărbat, Hănești). „Un sat în care toți au locuri de muncă, sunt civilizați” (Tomșani). „Satul în care fiecare își spune liber părerile, iar ceilalți apreciază aceste păreri” (femeie, Hănești
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
european trăiește în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la noi, pe suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați, în Europa, agricultura este mult mai dezvoltată, mai mecanizată și mai puțin poluantă, iar exploatațiile agricole sunt mai puțin divizate, exploatarea unor suprafețe mai mari fiind mai eficientă. Sătenii pun accentul pe ideea cooperării în exploatarea terenului agricol și se plâng de lipsa asociațiilor agricole în satul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de aceea este mai curat și mai ordine. Caseta 7. De ce satul meu nu este european: agricultura „Satul nostru nu este deloc sat european! Atâta vreme cât facem agricultură ca acum 60 -70 de ani nu ne putem compara cu satele europene dezvoltate! Avem nevoie de progres! (bărbat, Hănești). „Cam 5% din teren este exploatat de către asociațiile agricole folosind tehnologie modernă, restul terenului este exploatat de către gospodării folosind plugul și semințe neselecționate!” (bărbat, Trifești). „Agricultorii din Germania sunt membrii în asociații și se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]