KorAP: Find »[drukola/base=digestiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...133 134 135 ...277 >

6,914 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

metastazelor la distanță. În ceea ce privește a doua problemă, un pacient operat pentru cancer de colon este un bolnav cu risc crescut pentru cancer de colon toată viața și trebuie să fie inclus într-un CURS DE MEDICIN| INTERN|- VOL.II- APARATUL DIGESTIV program de supraveghere. De obicei, pacienții cu cancer de colon operat în antecedente sunt supuși de medici la un program exagerat de screening. După primii doi ani în care se recomandă colonoscopii mai frecvente pentru identificarea unei posibile recurențe la

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
dispare la 3 luni în mod normal; persistența după 6 luni semnează statutul de purtător cronic. Ac antiHBs apar la 3 luni de la puseul acut și consemnează imunitatea. AgHBs și Ac-antiHBs pot coexista în 30% din cazuri. - VOL.II APARATUL DIGESTIV AgHBe - semn de replicare virală și infecțiozitate; dispare după 10 săptămâni, iar dacă persistă înseamnă cronicizare. Ac anti-HBe sunt markeri de infecțiozitate joasă și erau considerați ca semn de vindecare. Pot fi prezenți în infecție cronică (mutant pre-core). AgHBc nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
forme icterice, anicterice și colestatice. TABLOU CLINIC Simptomele frecvente sunt astenia, anorexia, slăbiciunea musculară, febra, icterul, scăderea ponderală, durerea în hipocondrul drept. O minoritate dintre pacienți se prezintă la debut cu simptome de insuficiență hepatică (encefalopatie hepatică, ascită, edeme), hemoragie digestivă superioară. Examenul fizic evidențiază hepatomegalie dureroasă, eventual splenomegalie, febră, stigmate cutaneo-mucoase de boală cronică hepatică, icter, rar, edeme periferice și ascită. EXAMEN PARACLINIC Examenele de laborator evidențiază următoarele modificări: - anemie (frecvent cu macrocitoză) datorată unor factori complecși: deficit de fier

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
asociată cu encefalopatie hepatică și scăderea IQ dozele sunt de 40 mg prednison sau prednisolon (sau 32 mg metilprednisolon) timp de 1 lună, urmată de scăderea progresivă a dozei cu discontinuarea tratamentului la 2 luni. Cei cu infecții sau hemoragii digestive au contraindicații pentru astfel de tratament. Efectele sunt discutabile, unele studii susținând scăderea mortalității în urma folosirii corticoterapiei în cazurile de hepatită alcoolică severă. - Pentoxifilina este un inhibitor nespecific de fosfodiesterază care scade producția de TNF alfa (crescut în hepatitele alcoolice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sunt explicate parțial prin insuficiența functională hepatică (sindromul general de alterare a starii de sănătate: anorexie, astenie, scădere în greutate, somnolență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, icter, manifestări hemoragipare), iar o parte prin hipertensiunea portală (disconfort abdominal, balonări, ascită, edeme, hemoragie digestivă superioară). Examenul fizic poate evidenția un spectru variat de anomalii: - Starea de nutriție a pacientului este deficitară; 20% din pacienții cu ciroză prezintă malnutriție proteică. Se observă scăderea țesutului adipos și atrofii musculare. Cauza este în principal un deficit de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
aceeași condiție sau comă. Tipul de pacient care prezintă mare parte din stigmatele de afecțiune hepatică cronică este numit tip Chwostek. EXAMEN PARACLINIC -Teste hematologice: anemie normocitară sau macrocitară (deficit de acid folic, vitamină B6); uneori hipocromă, microcitară (după hemoragii digestive); trombocitopenie; leucopenie (hipersplenism); timpul de protrombină prelungit (respectiv IQ scăzut) și neinfluențat de administrarea de vitamina K. -Teste biochimice: 1. Activitatea enzimatică depinde de procesul de necroză în curs și de masa hepatocitară restantă. TGP, TGO pot fi variabile, în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sunt: absența tracturilor portale, aranjamente vasculare anormale, prezența nodulilor, septurilor fibroase și a inegalității celulare. Nici o metodă de diagnostic nu are o specificitate și sensibilitate diagnostică care să depășească 90%; diagnosticul în fazele compensate ale bolii poate fi dificil. Endoscopia digestivă superioară și inferioară poate evidenția consecințele hipertensiunii portale (varice esofagiene, gastrice, rectale), gastropatia hipertensivă, ectazii vasculare antrale, ulcere. CH compensată poate fi descoperită la o examinare de rutină, cu ocazia unor analize biochimice sau a unei operații pentru o altă

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
celelalte. 2. Icterul persistent este semn de rău prognostic. 3. Răspunsul deficitar la tratament - rău prognostic. 4. Decompensare în afara unor factori precipitanți - rău prognostic. 5. Ficat micrău prognostic. 6. Encefalopatie hepatică - rău prognostic. 7. Hipotensiunea cronică - rău prognostic 8. Hemoragia digestivă prin efracție de varice esofagiene în condițiile insuficienței hepatocitare precipită coma. COMPLICAȚII. DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR Consecințele metabolice și complicațiile CH fac parte din tabloul clinic al acestei afecțiuni, uneori predominând: a) CONSECINȚE METABOLICE 1. Balanță energetică negativă numită și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
crescut al amoniemiei și dezechilibrul dintre neurotransmițători, datorat metabolismului deficitar al aminoacizilor. În condițiile unui pacient cu CH compensată stabilă, apariția EH este determinată întotdeauna de un factor precipitant (tab.40 ); cel mai comun factor precipitant este cu siguranță hemoragia digestivă care determină creșterea încărcăturii de produși azotați. Tabloul clinic al EH este foarte divers, orice fel de tulburare psihică sau neurologică putând fi posibilă. Există o variabilitate notabilă între pacienți. Poate fi acută sau cronică, dar cel mai frecvent este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
splahnic și hepatic și hipoalbuminemia (scăderea presiunii coloid osmotice). TABLOU CLINIC Ascita se poate instala brusc sau insidios, după o perioadă de meteorism și flatulență (vântul care precede furtuna). Când se instalează acut se poate identifica un factor precipitant: hemoragie digestivă superioară, consum de alcool, infecții sau tromboză de venă portă. Simptomele variază în funcție de cantitatea de ascită și rapiditatea instalării; cele mai comune acuze legate de ascită sunt dureri abdominale, senzație de tensiune sau dispnee. Examenul clinic evidențiază prezența lichidului de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din plastic cu o valvă care limitează scurgerea unidirecțională a lichidului din cavitatea peritoneală în vena jugulară. Riscuri: peritonită bacteriană, tulburări de coagulare, CID, febră, embolii pulmonare, hemoragii digestive, complicații legate de deficite de plasare (pneumotorax, tamponadă cardiacă etc.), mortalitate perioperatorie mare. - Șunt portocav transjugular (TIPS) este o metodă prin care se implantează intrahepatic pe cale jugulară o proteză metalică ce unește un ram din suprahepatică cu un ram de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
perioperatorie mare. - Șunt portocav transjugular (TIPS) este o metodă prin care se implantează intrahepatic pe cale jugulară o proteză metalică ce unește un ram din suprahepatică cu un ram de portă. Metoda utilizată la început doar pentru tratamentul și prevenirea hemoragiilor digestive prin efracție de varice eso-gastrice realizează o scădere a presiunii portale cu efecte favorabile asupra hemodinamicii pacientului cirotic. Este eficace în 80% din cazuri. - Transplantul hepatic. Orice bolnav cu CH cu ascită refractară ar trebui inclus pe lista de transplant

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de ascită fără o sursă evidentă de infecție) este o complicație a ascitei cirotice care apare în circa 8% din cazurile de CH Child B și C. Apare deseori la pacienții internați, după internare, la pacienții gravi care au hemoragie digestivă, insuficiență renală sau au necesitat tehnici invazive. Infecția lichidului de ascită este de regulă monomicrobiană, germenele fiind reprezentativ pentru flora normală intestinală (E. Coli, Streptococ grup D) și calea de realizare este hematogenă. Tabloul clinic este variabil, descriindu-se trei

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Tabloul clinic este variabil, descriindu-se trei tipuri: 1) pacient cirotic care nu a avut ascită, instalează fulminant sindromul ascitic concomitent cu alterarea stării generale, febră, encefalopatie hepatică, icter; 2) bolnav cu ascită, eventual cu un factor favorizant identificat (hemoragie digestivă) care prezintă febră, dureri abdominale difuze, eventual apărare abdominală dar nu contractură și care precipită encefalopatia hepatică; 3) bolnav cu ascită care nu prezintă decât simptome minime care nu orientează diagnosticul către peritonita bacteriană spontană, ci doar o agravare a

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
SHR apare la bolnavii cu CH, frecvent de etiologie alcoolică, care prezintă deja toate complicațiile severe ale bolii (ascită care necesită tratament diuretic cronic, EH, eventual hemoragie variceală). Factorii de risc asociați sunt malnutriția, ficatul mic, varicele esofagiene, infecțiile, hemoragia digestivă, terapia diuretică agresivă sau paracenteză intempestivă, creșterea presiunii intraabdominale cu ascită extrem de voluminoasă, medicație nefrotoxică și dezechilibre hidroelectrolitice. Alte condiții asociate cu SHR sunt: insuficiența hepatică acută, hepatita acută virală, cancerul hepatic, metastazele hepatice, hepatectomii, steatoza hepatică acută de sarcină

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
antibiotice aminoglicozide, substanțe de contrast). PROFILAXIE, TRATAMENT Prevenirea SHR se poate face menținând echilibrul hidro-electrolitic al pacientului, monitorizând strict tratamentul diuretic, evitând substanțele hepatotoxice, administrând după paracenteză masivă albumină desodată și făcând eforturi pentru recunoașterea și tratarea precoce a hemoragiilor digestive și a peritonitei bacteriene spontane. Măsuri generale. - Se instituie cateter venos central și se monitorizează presiunea venoasă centrală pentru a nu se supraîncărca pacientul cu lichide (ciroticul are complianță venoasă crescută); se administrează 1,5 l de ser fiziologic sau

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
au succes limitat. -Sistemul de dializă extracorporeală prin filtru de albumină (sistemul MARS) este recent introdus în practica clinică cu rezultate încurajatoare în SHR tip 1. Prognosticul SHR rămâne infaust, aproape toți pacienții decedând în absența transplantului hepatic. e) HEMORAGIA DIGESTIVĂ Hemoragia digestivă superioară (HDS) prin efracție de varice esofagiene. Hemoragia digestivă la un pacient cirotic este frecvent superioară (originea deasupra ligamentului lui Treitz), dar cea inferioară nu este exclusă. Cauza HDS, manifestate prin hematemeză și/sau melenă, la un pacient

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
limitat. -Sistemul de dializă extracorporeală prin filtru de albumină (sistemul MARS) este recent introdus în practica clinică cu rezultate încurajatoare în SHR tip 1. Prognosticul SHR rămâne infaust, aproape toți pacienții decedând în absența transplantului hepatic. e) HEMORAGIA DIGESTIVĂ Hemoragia digestivă superioară (HDS) prin efracție de varice esofagiene. Hemoragia digestivă la un pacient cirotic este frecvent superioară (originea deasupra ligamentului lui Treitz), dar cea inferioară nu este exclusă. Cauza HDS, manifestate prin hematemeză și/sau melenă, la un pacient cirotic este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sistemul MARS) este recent introdus în practica clinică cu rezultate încurajatoare în SHR tip 1. Prognosticul SHR rămâne infaust, aproape toți pacienții decedând în absența transplantului hepatic. e) HEMORAGIA DIGESTIVĂ Hemoragia digestivă superioară (HDS) prin efracție de varice esofagiene. Hemoragia digestivă la un pacient cirotic este frecvent superioară (originea deasupra ligamentului lui Treitz), dar cea inferioară nu este exclusă. Cauza HDS, manifestate prin hematemeză și/sau melenă, la un pacient cirotic este frecvent, dar nu obligatoriu, efracția de varice esofagiene. Nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
dar nu obligatoriu, efracția de varice esofagiene. Nu trebuie excluse drept posibile cauze de HDS: gastrita erozivă, gastropatia hipertensivă (manifestare a hipertensiunii portale), ulcerul gastric (mai frecvent la pacientul cirotic decât în populația generală) sau duodenal, sindromul Mallory-Weiss etc. Hemoragia digestivă inferioară, manifestată prin rectoragie, poate avea aceleași cauze ca la pacientul non-cirotic, dar specific acestuia este cea hemoroidală (hemoroizi voluminoși, consecință a hipertensiunii portale) și colopatia hipertensivă. Orice hemoragie la un cirotic are un grad de gravitate sporit, deoarece CH

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nopții, sau dimineața, nu este precedată de semne premonitorii, este în cantitate de 5001000 ml și poate apărea în reprize (pauze datorate necesității acumulării sângelui în stomac). Melena izolată este excepțională. Prezența varicelor nu este suficientă pentru a produce hemoragia digestivă; alți factori sunt la fel se importanți: gradul hipertensiunii portale, prezența atrofiei mucoase, hiperaciditate, tulburări severe de coagulare. Producerea HDS la un pacient, în marea majoritate a cazurilor cirotic, determină prăbușirea funcției hepatice; anemia și hipoxia consecutivă duc la alterarea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Litiaza biliară reprezintă prezența calculilor în vezicula biliară sau în căile biliare, traducându-se clinic prin sindromul dispeptic biliar și colicile biliare. Uneori are o evoluție complet asimptomatică. Litiaza biliară este probabil cea mai frecventă indicație chirurgicală pentru o afecțiune digestivă. În prezent, se estimează că peste 25 milioane de americani și 5,5 milioane de englezi au litiază biliară veziculară. Costurile pentru tratamentul acestei afecțiuni banale sunt impresionante (în Statele Unite ale Americii 5 bilioane USD anual). În țările dezvoltate 10

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
1. Peritonită acută bilioasă apare la pacienții imunocompromiși (DZ, SIDA, bătrâni etc); orice abdomen acut la acest tip de pacienți trebuie suspectat ca fiind peritonită biliară. Tratamentul constă în antibioterapie și chirurgie. 2. Abces pericolecistic 3. Perforație cronică cu fistulă digestivă internă. D. COLECISTITA EMFIZEMATOASĂ este datorată infecției cu bacterii care produc gaz: E.coli, Clostridium welchi, streptococi anaerobi. Afecțiunea apare frecvent la bărbați diabetici, care dezvoltă tabloul clinic al unei colecistite acute severe, toxice. Diagnosticul se bazează pe investigațiile imagistice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
veziculare Odată cu dezvoltarea chirurgiei laparoscopice, tratamentul nonchirurgical al litiazei biliare veziculare și-a restrâns indicațiile. O minoritate de pacienți pot beneficia de astfel de tratament. Indicațiile tratamentului non-chirurgical:pacient simptomatic (simptome moderate); 315 CURS DE MEDICIN| INTERN| - VOL.II APARATUL DIGESTIV - pacient cu comorbidități importante sau vârstnic sau care refuză chirurgia; - calculi mai mici de 20mm (ideal mai mici de 5mm); - mai puțin de 4 calculi; - calculi radiotransparenți, de colesterol. - Tratament cu săruri biliare: - acid chenodeoxicolic: 12-15mg/kcorp/zi cu administrare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
persistentă a urobilinogenului în urină sugerează obstrucție totală a arborelui biliar. Absența bilirubinei în urină cu hiperurobilinogenurie este marcă pentru icter hemolitic. Scaune permanent palide orientează spre obstrucție biliară, iar asocierea cu testul hemoragiilor oculte pozitiv sugerează o leziune malignă digestivă (ampulom). Testele biochimice uzuale utile 1. Determinarea bilirubinei totale, conjugate și neconjugate utile pentru confirmarea biochimică a icterului, evaluarea severității și încadrarea într-un tip de icter (cu Bl directă sau indirectă). 2. Determinarea enzimelor canaliculare care sugerează colestaza: GGT

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]