6,536 matches
-
Analysis of Social Exclusion, Bristol, The Policy Press. SCHNAPPER Dominique (coordonator) (2001), Exclusions au cœur de la cité, Paris, Anthropos. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, Discriminare, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (drepturile Î), SOLIDARITATE, Vulnerabilitate Exit/voice (modelul Î)tc "Exit/voice (modelul ~)" Φ DOMINAȚIE Exotismtc "Exotism" Termenul de exotism, introdus În secolul al XIX-lea pentru a desemna gustul pentru moravurile și peisajele străine, face trimitere la o atitudine deja prezentă În perioada Renașterii. ν Reînnoind atracția pe care Orientul bizantin și cultura arabă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Yves (1995), L’Etat criminel. Les génocides au XXe siècle, Paris, Seuil. VEENHOVEN Willem și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1984), La Tradition sociologique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). PARLEBAS Pierre (1992), Sociométrie, réseaux et communications, Paris, PUF. Φ Atitudine, Castă, Clan, Comunitate, Instituție Guvernanțătc "GuvernanȚĂ" Φ Asociație, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE Htc "H" Hegemonietc "Hegemonie" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE Hibriditatetc "Hibriditate" În limbajul curent, considerăm cel mai adesea hibridul drept o ființă degenerată, care și-a pierdut, „din vina părinților”, caracterele originare și nobile ale „rasei pure”. Două alunecări de sens par să ducă la aceste concepții. Mai Întâi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele de inspirație marxistă care se folosesc de termeni precum „voalare”, „disimulare” sau „falsă conștiință” merg chiar mai departe și denunță În același timp exploatarea, dominația și fetișismul obiectului-marfă. Realitatea este percepută prin intermediul unei camera obscura, al unei prisme deformante: la noi nu mai ajunge decât „o palidă reflectare”, „inversată și mutilată”. Aderarea la un corpus de norme sau de enunțuri poate fi legată de asemenea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. parțială În lb. franceză, Paris, Rivière (prima ediție germană: 1929). MARX Karl și ENGELS Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, Religie, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ierarhie (principiulî)tc "Ierarhie (principiul ~)" Φ Castă, DREPT ȘI CULTURĂ, Stratificare Incivilitățitc "IncivilitĂȚi" Conform politologului Jacques Chevallier, societatea noastră ar fi victima unei adevărate „escaladări a incivilităților”, acestea fiind definite ca „acte de Încălcare a ordinii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o simplă logică a dominației. Excluderea, percepută ca o dezafiliere, semnifică și o Întoarcere la Întrebarea formulată de Durkheim cu privire la legătura dintre solidaritate și anomie. Societatea post-statul-providență este o societate a responsabilității personale: se cere mult de la individ, care trebuie să fie autonom și performant
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de interdependență spațială a unor indivizi și instituții, dar mai ales ca un mozaic de comunități, fiecare având propria cultură, interese specifice, diferențieri profesionale caracteristice și, uneori, comportamente deviante valorizate de anumite subgrupuri. Înlocuirea unei populații de către o alta, simbioza, dominația, conflictul, asimilarea sunt tot atâtea categorii și concepte preluate din ecologia vegetală și animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri râvnite ca zone rezidențiale sau cartiere de afaceri, precum și zone centrale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semnificația veritabilă a cuvântului și Încărcătura sa afectivă. Dacă termenii de globalizare, internaționalizare sau chiar integrare sunt relativ neutri, acesta suscită luări de poziție critice și reacții ostile, fiind asociat cu dictatura piețelor financiare, cu negarea diversității culturale și cu dominația exercitată de liberalismul american. ν „Satul planetar”, conform formulei Îndrăgite de Marshall McLuhan, e În fierbere. Dincolo de manifestațiile de masă, de luările de poziție ale asociației Attac și de forumul de la Porto Alegre, se impune o abordare ceva mai senină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domestică, neluată În calcul de contabilitățile naționale, economia socială și solidară, precum și serviciile colective. Susținătorii dezvoltării durabile, reprezentați În special de Dominique Plihon, președintele comitetului științific al Attac, se ridică Împotriva transformării În marfă a tuturor activităților umane și Împotriva dominației finanțelor, Încercând să reconcilieze creșterea producției, progresul social și protecția mediului. Atuuri incontestabile. Aceste critici nu trebuie totuși să ascundă ceea ce a adus bun mondializarea. Este suficient să ne gândim la progresul incontestabil al tehnologiilor de transmitere a informațiilor, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Joseph (2002), La Grande Désillusion, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție americană: 2000). VINER Jacob (1950), The Customs Union Issue, New York, Carnegie Foundation for International Peace. WARNIER Jean-Pierre (1999), La Mondialisation de la culture, Paris, La Découverte. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DOMINAȚIE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Monologismtc "Monologism" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Moravuritc "Moravuri" Termenul de „moravuri” provine din pluralul latin mores și prezența lui este atestată În franceză, sub diverse ortografii, Încă de la finele Evului Mediu. Totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
implică o atitudine de opoziție față de cultura comunicării de masă, de rezistență În fața modelării mentale prin publicitate. Ceea ce se valorizează prin această atitudine nu este conformitatea cu imaginea mediatică, cu grupul sau cu societatea, ci mai curând diferențierea, opoziția față de dominația lor. Asistăm astfel la o răsturnare a perspectivei. Dezirabilul a trecut de partea minoritarului, a deviantului, a nonconformului, a conflictualului. Această structură de comportament circumscrie zona de naștere a inovațiilor și a creativității sociale sau artistice. Cum se desfășoară Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a nu constitui o națiune Înseamnă a rămâne În afara jocului care constă În a Împiedica sau a favoriza orice modificare a rangului său În ierarhie”. Printr-o formă de mistificare, naționalismul permite găsirea de rădăcini istorice, ba chiar „naturale”, pentru dominația pe care o exercită centrul asupra periferiilor. În acestea din urmă ia naștere un naționalism antiburghez, care Își are originea În reacția Împotriva supunerii față de centru. Fiecare periferie adoptă o astfel de postură pentru „a-și contesta poziția proastă” În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesități structurale” constrâng, după părerea lui, periferiile să „intre În cercul naționalismului”. „Mecanismul economiei politice mondiale” se bazează pe „o dezvoltare inegală”. Acesta Împinge fiecare centru să-și disimuleze strategia de exploatare sub stindardul „Progresului”: „Progresul abstract este garanția unei dominații concrete”. „Elitele periferiei” Înțeleg rapid șarlatania. Ele descoperă că sunt „Îndepărtate de acțiune În loc să fie invitate politicos să participe la ea, călcate În picioare În loc să fie informate despre regulile jocului, exploatate În loc să fie transformate În parteneri”. În consecință, „nu au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vreo dinamică internă; ele nu servesc decât pentru a legitima din nou un imperialism ajuns la capătul puterilor. Trebuie așadar să Înțelegem că „dezvoltarea inegală este o dialectică”. În „războiul dezvoltării”, „naționalismul poate fi privit ca o «antiteză» opusă «tezei» dominației metropolitane. Însă efectele sale se transmit Întregului proces” (Nairn, 1977, p. 338). În teoria lui Nairn, ca și În cea a lui Wallerstein, mobilizările naționaliste alimentează o dinamică foarte complexă. Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea coeziunii identitare. Principalul creator al acesteia, Clifford Geertz, pune astfel accentul pe importanța „legăturilor primordiale”. Bazate pe „sânge” și pe „rasă”, aceste legături sunt ireductibile. Individul nu poate scăpa de dominația lor. Crisparea naționalistă provine din incompatibilitatea acestora cu comportamentul mobil pe care ni-l impune viața modernă. Atributele organice nu pot explica singure apariția naționalismului; În măsura În care acestea nu pot fi șterse și În care ciocnirea lor cu modernitatea scapă oricărui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
destinul propriu. Printr-un „zigzag” ideologic, naționalismul evoluează astfel de la o formă „politică” și „individualistă” Înspre o formă „culturală” și „colectivistă”, fiecare entitate definindu-se prin opoziție față de unul dintre termenii prezenți În formula Împotriva căreia se ridică: refuzul opus dominației exercitate de națiunea engleză (politic-individualist) duce la formarea unui naționalism francez (cultural-individualist); apoi, acesta din urmă călăuzește În Înflorirea lor naționalismele german și rus (culturale-colectiviste). Fiecare colectivitate În curs de afirmare recurge la o formulă ideologică deja Încercată, pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța) și națiunea moștenită (prin cultură și tradiție, În Germania). Iar istoria a acutizat o dilemă care nu era astfel prin natura ei. Filosofii germani ai culturii (Herder, În primul rând) reprezintă reacții de orgoliu și rezistențe politice Împotriva dominației franceze și a corolarului său (real sau imaginar): Luminile. Puterii politice a monarhiei Bourbonilor și apoi a Revoluției Franceze le corespund pregnanța culturii și a rasei, ca punct de vedere german. Evenimentele esențiale se produc la trecerea din secolul al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antirasiste. Nu mai era vorba despre câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În mod obișnuit În societatea albă, și, În același timp, apărarea dominației albilor, legitimarea subordonării unui grup rasial față de altul (Carmichael și Hamilton, 1967, p. 3; Blauner, 1972, pp. 9-10). Această abordare a făcut obiectul unor discuții pe cât de numeroase, pe atât de rodnice (Henriques, 1984). Recunoaștem aici o variantă a modelului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr, toate excluderile, segregările sau discriminările, precum și toate dezavantajele care afectează minoritățile sau grupurile deviante, bachiar toate formele de dominație și exploatare considerate nedrepte sau ilegitime. În plus, utilizările explicative curente ale expresiei „rasism instituțional” păcătuiesc printr-o prea mare generalizare. Așa cum remarca Michael Banton, stigmatizăm astfel inegalitățile observate, fără a le determina Însă cauzele (Banton, 1997, p. 46). Și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et une nuits (prima ediție: 1998). TAYLOR Charles (1998), Les Sources du moi. La formation de l’identité moderne, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1989). WIEVIORKA Michel et alii (1992), La France raciste, Paris, Seuil. Φ ANTIRASISM, COTE, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Metisaj, PREJUDECATĂ, Rasă, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Normătc "Normă" La Cicero, cuvântul latin norma desemna În același timp un instrument (În speță, un echer) menit să indice unghiul drept și un principiu director (mai exact, o linie de conduită). Îi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
supunere și protecție, convingere și activarea angajamentelor. Punctul de vedere al structurării, așa cum este dezvoltat În special de Anthony Giddens În lucrarea sa Constituirea societății, nu poate fi nici el trecut sub tăcere și implică o reflecție asupra fenomenelor de dominație. Acestea nu sunt În mod necesar hegemonice, și nici univoce; ele trebuie resituate Într-un context de interacțiuni care pune accentul pe practicile agenților și pe componente nu doar economice, ci și politice. Așa cum a Înțeles Max Weber, polul legitimității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturelle de sa croissance, Geneva, Ed. du Cheval ailé. RUSSELL Bertrand (1985), Power. A New Social Analysis, Londra, Unwin Paperbacks (prima ediție: 1938). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Conflict, DOMINAȚIE, Mobilizare, Reglementare socială, Stratificare, Suveranitate/suveranism Rtc "R" Rasătc "Rasă" Există concepte pe care le-am putea considera, precum Pierre Oleron, vagi, deoarece trimit la o realitate care provoacă reacții echivoce din partea celor care se confruntă cu ea (Oleron, 1983
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Vacher de Lapouge) sau ale istoriei universale (Gobineau) bazate pe ideea de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
xenofobia, tribalismul sau imperativul teritorial devin imperceptibile. Totuși, deși rasismul reactivează anumite atitudini de excludere, el nu se reduce la acestea. Unele din caracteristicile sale au o dată și un loc de naștere. Fie că este abordat ca un sistem de dominație sau ca un mod de gândire, suntem confruntați cu un fenomen istoric, a cărui apariție este observabilă În Europa la Începutul modernității, Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]